LUCRAREA APLICATIVĂ NR.

UTILIZAREA TERENULUI AGRICOL ÎN ROMÂNIA

I. Modalităţi de utilizare a terenului agricol

Modul de folosire a terenului agricol este determinat de evoluţia de ansamblu a societăţii
omeneşti, în principal de raportul cerere-ofertă de produse agricole ce se manifestă pe piaţă.
Cererea de produse agricole este determinată de nevoile de consum final sau productiv, nevoi
aflate în raport direct proporţional cu numărul populaţiei, puterea de cumpărare a acestora şi gradul de
integrare şi dezvoltare a industriilor prelucrătoare de materii prime agricole.
Oferta de produse agricole este determinată de suprafaţa aflată în circuitul agricol şi de
nivelul randamentelor la hectar.
Modul de utilizare a terenului agricol este influenţat atât de condiţiile agropedoclimatice, cât şi
de condiţii economice, financiare, demografice, tehnice şi tehnologice, existente într-o ţară la un
moment dat.
Astfel, sunt cunoscute trei modalităţi de utilizare a terenului agricol: extensivă, raţională şi
intensivă. Fiecare formă presupune mai multe etape de manifestare: apariţie, dezvoltare, maturitate,
declin şi dispariţie.
Utilizarea extensivă
Sporul natural al populaţiei ce s-a manifestat de la o perioadă istorică la alta a determinat
începutul cultivării plantelor prin atragerea în circuitul agricol a unor suprafeţe de teren neutilizate.
Încheierea acestei faze se produce în momentul în care toate suprafeţele de teren susceptibile a fi luate
în cultură prin desţelenire sau defrişare s-au epuizat.
Caracteristicile acestei faze de folosire a terenului sunt: neutilizarea integrală a suprafeţelor
cultivabile, preponderenţa culturilor extensive şi folosirea numai a fertilităţii naturale a solului, iar
nevoia suplimentară de produse agricole se acoperă din producţia realizată pe suprafeţe noi luate în
cultură.
Utilizarea raţională
Această fază se produce în momentul în care întreaga suprafaţă cultivabilă este luată în cultură
în fiecare an, inclusiv suprafeţele degradate în urma acţiunii omului.
Necesarul de produse agricole se asigură printr-o structură a culturilor care îmbină culturile
intensive cu cele extensive. Aceasta se realizează un consum mai mare de factori de producţie care să
contribuie la creşterea fertilităţii naturale a solului.
Prin utilizarea raţională a terenului se urmăreşte un dublu scop: asigurarea necesarului de
produse agricole şi realizarea unei profitabilităţi ridicate care să permită dezvoltarea în continuare a
producţiei agricole.

59
 Utilizarea intensivă
Trecerea la această fază presupune sporirea suprafeţei recoltate în raport cu suprafaţa
cultivabilă şi obţinerea unui spor de producţie la unitatea de suprafaţă prin folosirea culturilor duble,
triple, intercalate sau prin practicarea agriculturii în spaţii protejate de cultură (sere, solarii, răsadniţe).
Acest mod de utilizare a terenului agricol se caracterizează prin infuzie masivă de factori de
producţie cu preponderenţă materiali şi financiari dacă puterea publică poate să susţină o parte din
costurile lor sau printr-un consum mai mare de energie umană atunci când principală resursă de
producţie a ţării este forţa de muncă.

II. Scopul lucrării aplicative îl reprezintă însuşirea de către studenţi a sistemului de indicatori ce
exprimă gradul de utilizare a terenului agricol şi posibilitatea de a realiza diferite comparaţii între ţări
sau în cadrul aceleiaşi ţări în perioade diferite de dezvoltare.

III. Datele lucrării aplicative :

Datele necesare calculării sistemului de indicatori vor fi preluate de student din anuare
statistice, sau alte surse statistice de informare.
IV. Cerinţe:
Să se determine:
1. Modul de utilizare a terenului agricol în România în perioade diferite (1990, 2000, 2010 sau 1991,
2001, 2011 sau 1995, 2005, 2015 sau, 1996, 2007, 2019 etc.)
2. Modul de utilizare a terenului agricol în România, într-o ţară central şi est europeană şi într-o ţară
vest europeană.
3. Întocmiţi un referat de analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute

V. Metodologia de rezolvare:
Indicatori utilizaţi în aprecierea modului de folosire a terenului agricol
1. Raportul dintre suprafaţa cultivabilă ce revine pe locuitor şi suprafaţa necesară pentru a hrăni o
persoană adultă

Observaţii:
- atunci când IC/N > 1 utilizarea terenului este extensivă
IC/N = 1 utilizarea terenului este raţională
IC/N < 1 utilizarea terenului este intensivă

Suprafaţa necesară pentru a hrăni o persoană adultă, conform datelor FAO este de 0,35 ha

60
2. Structura terenului agricol pe categorii de folosinţă se determină ca raport procentual între
suprafaţa deţinută de fiecare categorie de folosinţă şi suprafaţa agricolă totală

x100

Observaţii:
a) pentru terenurile arabile
- atunci când ITA < 67% utilizarea terenului este extensivă
ITA ≈ 67% utilizarea terenului este raţională
ITA > 67% utilizarea terenului este intensivă
b) pentru vii şi livezi
- atunci când ITA < 7% utilizarea terenului este extensivă
ITA ≈ 7% utilizarea terenului este raţională
ITA > 7% utilizarea terenului este intensivă
c) pentru păşuni şi fâneţe naturale
- atunci când ITA < 25% utilizarea terenului este intensivă
ITA ≈ 25% utilizarea terenului este raţională
ITA > 25% utilizarea terenului este extensivă
3. Ponderea suprafeţelor necultivate în total suprafaţă arabilă se calculează ca raport procentual
între suprafaţa arabilă necultivată şi cea totală.

x100

Observaţii:
- atunci când ISn/Sa < 10% utilizarea terenului este extensivă
I Sn/Sa 10 - 20% utilizarea terenului este raţională
I Sn/Sa > 20% utilizarea terenului este intensivă
4. Gradul de intensivitate al utilizării terenului agricol se determină ca raport între suprafaţa agricolă
convenţională (categoriile de folosinţă sunt transformate în teren arabil convenţional prin aplicarea
unor coeficienţi de echivalenţă) şi suprafaţa agricolă totală.

Observaţii:
- Si - suprafaţa ocupată de categorie de folosinţă (arabil, păşuni, fâneţe, vii, livezi);
- ki - coeficienţii de echivalentă între celelalte categorii de folosinţă agricolă şi terenul arabil;
Coeficienţii de echivalenţă sunt următorii: 1 pentru arabil neirigat, 1,3 pentru arabil irigat, 0,2 păşuni
naturale, 0,5 fâneţe naturale, 8,0 vii şi pepiniere viticole, 5,0 livezi şi pepiniere pomicole.
61
5. Structura pe culturi a terenului arabil se determină ca raport procentual între suprafaţa deţinută de
fiecare cultură şi suprafaţa arabilă totală.

x100

Observaţii:
- aprecierea acestui indicator se face în funcţie de ponderea deţinută de culturile intensive în suprafaţa
arabilă totală. Sunt considerate culturi intensive: soia, floarea soarelui, sfecla de zahăr, orez, legume,
fructe (capsunerii) şi tutun.
- atunci când ICi/Sa < 10% utilizarea terenului este extensivă
ICi/Sa 10 - 20% utilizarea terenului este raţională
ICi/Sa > 20% utilizarea terenului este intensivă
6. Coeficientul de utilizare a suprafeţei agricole/arabile se determină ca raport între suprafaţa
recoltată şi suprafaţa agricolă/arabilă.

Observaţii:
- suprafaţa recoltată se determină după formula:
SR = Scultivată toamna + Scultivată primăvara/vara + S cultivată culturi ascunse + Scultivată culturi duble + Sculturi intercalate – Scalamitată iarna –
Scalamitată primăvara/vara
- atunci când CSA < 1 utilizarea terenului este extensivă
CSA 1 – 1,2 utilizarea terenului este raţională
CSA >1,2 utilizarea terenului este intensivă
7. Ponderea suprafeţei irigate în suprafaţa agricolă/arabilă se determină ca raport între suprafaţa
irigată şi suprafaţa agricolă/arabilă

x100

Observaţii:
- atunci când ISi/SA < 10% utilizarea terenului este extensivă
ISi/SA 10 - 20% utilizarea terenului este raţională
ISi/SA > 20% utilizarea terenului este intensivă

62
 Rezultatele lucrării aplicative:
Tabel 4.1
Sistemul de indicatori ce exprimă modul de utilizare a terenului agricol în România
Indicatori 199x 200x 201x
extensiva raționala intensivă extensiva raționala intensivă extensiva raționala intensivă
IC/N
ITA
- arabil
- vii şi livezi
- păşuni şi fâneţe
ISn/Sa
Gi
ICi/Sa
CSA
ISi/SA

Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romaniei, www.insse.ro , capitol Agricultura, Populatie

(http://www.insse.ro sau tempo online)

Tabel 4.2
Modul de utilizare a terenului agricol în România comparativ cu Polonia şi Franţa în anul ……..
Indicatori România Polonia Franţa
extensiva raționala intensivă extensiva raționala intensivă extensiva raționala intensivă
IC/N
ITA
- arabil
- vii şi livezi
- păşuni şi fâneţe
ISn/Sa
Gi
ICi/Sa
CSA
ISi/SA

Sursa datelor: faostat.fao.org

63