CONTABILITATE DE GESTIUNE A ORGANIZATIILOR AGROALIMENTARE

CAP. I. OBIECTIVELE, FUNCIILE I ROLUL CONTABILITII DE GESTIUNE 1.1. Definiia i obiectivele contabilitii de gestiune 1.2. Funciile i rolul contabilitii de gestiune 1.3. Legtura dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar: Asemnri i deosebiri CAP. II. COSTUL PRODUCTIEI - CONTINUT, ARHITECTURA , ANALIZA 2.1 Notiunea si continutul costului de roductie 2.2 Formarea si ar!itectura costului de roductie 2.3 "lasificarea c!eltuielilor de roductie 2.# $volutia de ansamblu a costurilor de roductie 2.% "osturi medii si costuri marginale CAP. III. ORGANIZAREA CONTABILITII DE GESTIUNE 3.1. Factorii organi&rii contabilitii de gestiune 3.2. 'rinci iile de organi&are a contabilitii de gestiune 3.3. 'urttorii de costuri i sectoarele de c!eltuieli (centre de costuri) 3.#. *isteme de organi&are a contabilitii de gestiune Cap IV PROCEDEELE CALCULATIEI COSTURILOR #.1 #.2 #.3 #.# #.% 'rocedee de calcul si colectarea a c!eltuielilor e urtatori si e sectoare 'rocedee de re arti&are a c!eltuielilor indirecte (comune) 'rocedee de se arare a c!eltuielilor in variabile si fi+e, 'rocedee de calcul a costurilor roductiei de fabricatie interde endenta 'rocedee de calcul a costului unitar

CAP. V. SISTEMUL METODELOR DE CALCULATIE A COSTURILOR %.1. %.2. %.3 %.# %./ %.0 -etode de calculatie a costurilor: notiune. clasificari si trasaturi generale -etoda de calculatie globala -etoda de calculatie e comen&i -etoda de calculatie e fa&e -etoda standard cost -etoda direct costing

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'

CAPITOLUL I OBIECTIVELE FUNCTIILE SI ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE +.+ D' !n!-!a 1! o/!'0-!"'(' 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' 'rimele definiii ale contabilitii se ba&au. 1n general. e funcia tradiional de inere a registrelor adic evidena documentar e care o 1nde linea contabilul te!nocrat. 2n 13#1. 4nstitutul American al "ontabililor 'ublici Autori&ai (A4"'A 5American 4nstitute of "ertified 'ublic Accountants) a definit contabilitatea ca fiind 6 arta nregistrrii, clasificrii re!"#rii ntr$% #anier se#nificati& inter(retarea re!"ltatel%r acest%r ac*i"ni7. 2n 1308. A.4.".'.A. a statuat c rolul contabilitii const 1n a 9 .#n!2a !n o#3a4!! 0an-!-a-!"', p#'pon&'#'n- &' na-.#% !nan0!a#%, #' '#!-oa#' (a 'n-!-%4! '0ono3!0'5. 4n acest sens contabilitatea re re&int "n siste# inf%r#a*i%nal care c"antific, (rel"crea! i trans#ite inf%r#a*ii financiare ,es(re % entitate ec%n%#ic- Aceste inf%r#a*ii (er#it "tili!at%ril%r s %(te!e n #%, ra*i%nal ntre c%ns"#"rile alternati&e ale res"rsel%r rare n (r%ces"l ,esf "rrii acti&it*il%r ,e (r%,"c*ie i c%#erciale7. "onform acestei definiii. contabilitatea face legtura dintre activitile economice i factorii deci&ionali. 2ntr:o rim eta . contabilitatea msoar activitile economice. 1nregistr;nd datele ce o rivesc entru o utili&are viitoare. 2n a doua eta . datele sunt stocate c;t tim este necesar. iar a oi relucrate entru a deveni informaii utile. 2n a treia eta . informaiile sunt comunicate. rin intermediul ra ortrilor. factorilor de deci&ie. *:ar utea s une c datele brute ce rivesc activitile economice re re&int un in ut 1n sistemul contabil. iar informaia relucrat. util entru factorii de deci&ie. re re&int out ut:ul. i i n e'(ri#are )neasc a tran!ac*il%r,

%(era*i"nil%r, e&eni#entel%r, fa(tel%r care a", c+iar i (ar*ial, caracter financiar, (rec"# i

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n'

Date brute ce intra in sistem: consumuri de materii. materiale. energie. forta de munca. ta+e aferente salariilor. alte im o&ite si ta+e ale afacerii.

*istemul contabil de gestiune

Date relucrate ce ies din sistem: : informatii rivind c!eltuielile de roductie, : informatii rivind roductivitatea, : informatii rivind rofitabilitatea

"alcul de indicatori Formularea de o tiuni si i ote&e 're&entarea de solutii manageriale o time

*istem de anali&a economico: financiara

F!$.#a +. F(.6.( &a-'(o# 1! !n o#3a-!!(o# !n-#-.n 1!1-'3 0on-a/!( &' $'1-!.n' Furni&area de informaii managementului se reali&ea& cu a<utorul contabilitii de gestiune. "ontabilii de gestiune elaborea& 1!1-'3' &' 0on-#o( !n-'#n entru a mri eficiena i a reveni fraudele. $i contribuie la lanificarea. bugetarea i controlul costurilor. "ontabilii de gestiune 1i ot confirma com etena i regtirea rofesional rin obinerea titlului de contabil de gestiune autori&at ("-A: "ertified -anagement Accountant). acordat de 4nstitutul "ontabililor de =estiune Autori&ai din cadrul 4nstitutului "ontabililor de =estiune). 4nstitutul "ontabililor de =estiune (anterior Asociaia Naional a "ontabililor) a ado tat "odul de "onduit 'rofesional entru "ontabilii de =estiune. Acest cod etic moral une accent e fa tul c. un contabil de gestiune trebuie 1% !' 0o3p'-'n- 1n funcia e care o deine. s res ecte 0on !&'n4!a(!-a-'a !n o#3a4!'!. cu e+ce ia ca&urilor 1n care este autori&at

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' sau obligat rin lege s o de&vluie. s% #%37n% !n-'$#. adic s evite conflictele de interese i s transmit informaiile o/!'0-!" i fr nuanri1. "ontabilitatea de gestiune trebuie s:i a<ute e conductori i e cei crora li se deleag uterea 1n toate fa&ele aciunii lor. Aceast evoluie a terminologiei trebuie legat de nuana fcut de anumii autori anglo:sa+oni 1ntre cost accounting i management (managerial) accounting. 'rof. >obert N. Ant!on? (@arvard Aniversit?) e+ lic conce tul de #anage#ent acc%"nting reci&;nd c a fost inventat entru a marca o o o&iie 1ntre abordarea care susine c 6oamenii utilizeaz cifrele7 i care caut s influene&e com ortamentul decidenilor i cea care 6nu se ocup dect de cifre, de mecanic, care are ca unic obiectiv s descopere costul produselor industriale7. 'entru #anage#ent acc%"nting. 0#!-'#!.( '1-' 0on"'#$'n4a o/!'0-!"'(o# deoarece. atunci c;nd decidenii 1i ating obiectivele. ei contribuie im licit la atingerea obiectivelor organi&aiei. 'entru c%st acc%"nting. criteriul este fiabilitatea resu us de costuri. "!arles @orngren reia aceast idee. fc;nd din contabilitatea costurilor artea contabilitii manageriale care interesea& contabilitatea financiar. entru c ea evaluea& anumite osturi ale documentelor financiare de sinte&. 4deea trebuie afirmat cu convingere: contabilitatea de gestiune nu este o sim l te!nic de calcul care se a lic obiectelor. ci un mi<loc de orientare a com ortamentului ersoanelor. *e remarc fa tul c <a one&ii vorbesc de cost accounting. iar anglo:sa+onii de management accounting. entiti. 2n lucrarea Contabilitatea n perspectiv, -ic!el "a ron sublinia 9sub dublul efect al presiunii concurenei i al multitudinii de produse i procese de producie, ntreprinderile au simit nevoia s-i cunoasc mai bine costurile, pentru a determina cu cea mai mare precizie posibil preurile de vnzare i marjele realizabile pentru fiecare produs !u era vorba numai de previziune, dar trebuiau date mijloacele necesare pentru a putea urmri e"ecutarea deciziilor# aa se e"plic dezvoltarea pe care au luat-o n prezent controlul de gestiune i entru c 1n Ba onia contabilitatea nu servete la fel de mult ca 1n *AA orientrii com ortamentelor membrilor unei

'entru mai multe informatii ve&i Celverd $. Needles. Br. . @enri >. Anderson. Bames ". "aldDell. P#!n0!p!!(' &' /a2a a(' 0on-a/!(!-a-!!, $ditia a cincea. $ditura Arc. 2888. ag E00:E03.

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' instrumentul su privilegiat, contabilitatea analitic, de care nu s-ar putea lipsi, astzi, nici o ntreprindere mai important7. 2n evoluia te!nic a acestei disci line. modalitile de im utare a costurilor asu ra roduselor i serviciilor au fost eriodic contestate. 2nsi ideea otrivit creia cunoaterea costurilor roduselor ar fi obiectivul rinci al al contabilitii analitice. este. e bun dre tate. tgduit. *co ul anali&ei costurilor nu mai este doar cunoaterea costului roduselor. ci i $'1-!ona#'a #'1.#1'(o# '0ono3!0' a(' 8n-#'p#!n&'#!! . A gestiona resursele i costurile. nu 1nseamn numai a 1ncerca reducerea lor. ci obinerea celui mai bun ec!ilibru 1ntre c!eltuial i utilitatea e care ea o creea&. Aceasta 1nseamn a lua deci&ii bune 1n toate domeniile care au consecine asu ra resurselor i costurilor 1ntre rinderii. Definiia contabilitii de gestiune dat de NAA (6National Association of Accountants7 5 *.A.A.) 1n 13E1 este semnificativ: 6 C%nta)ilitatea ,e gesti"ne este (r%ces"l ,e i,entificare, ,e #s"rare, ,e ac"#"lare, ,e anali!, ,e (regtire, ,e inter(retare i ,e c%#"nicare a inf%r#a*iei financiare "tili!at ,e #anage#ent (entr" a (lanifica, e&al"a i c%ntr%la n s.n"l "nei %rgani!a*ii res(%nsa)ilitatea "tili!rii res"rsel%r n )a!a criteriil%r ,e (erf%r#an*- C%nta)ilitatea ,e gesti"ne (res"("ne, ,e ase#enea, (regtirea ra(%rtril%r financiare (entr" gr"("ri e'teri%are #anage#ent"l"i, (rec"# ac*i%narii, crean*ierii %rganis#el%r ,e reg"lari!are i a"t%rit*ile fiscale5. Din definiia de mai sus re&ult c sco ul contabilitii de gestiune este mai uin de a face cunoscut costul roduselor. c.t ,e a ac*i%na as"(ra l%r. 2ntr:un mediu 1n care. rodusul standard. obinuit. cedea& locul la ceea ce unii numesc rodus:serviciu. sunt necesare anali&e de costuri mai rafinate. un;nd accent e caracteristicile de serviciu. de calitate asociate roduselor. Noiunea de acti&itate. definit ca un ansamblu articulat de sarcini efectuate de entitile 1ntre rinderii. a a<uns e rimul lan 1n ultimii ani. *:a a<uns la un consens asu ra ideii c trebuie st ;nit costul activitii entru a aciona asu ra costului roduselor i serviciilor e care aceasta le fabric i le vinde. Aceast st ;nire determin ca acitatea de a influena com ortamentul ersoanelor. Astfel. contabilitatea de gestiune nu oate sc a de aceast ambivalen. care face ca ea s fie 1n acelai tim o te!nic raional de anali& 1n serviciul conductorilor i o te!nic ce d osibilitatea diverilor res onsabili s tie costul aciunii lor. determin;ndu:i s:i sc!imbe com ortamentul.

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' 2n o inia 'rof. @. F!omas Bo!nson. 6ntreprinderile cele mai performante din lume tiu foarte bine c nu produsele sunt cele ce cauzeaz costuri ori produc venituri, ci persoanele care prin consumul de resurse determin costuri, iar prin crearea valorii n cadrul activitii lor produc venituri $n loc de a se focaliza asupra produsului, ntreprinderile performante se concentreaz asupra procesului de modernizare % pentru a accelera viteza cu care acesta permite ideilor noi s cucereasc piaa (&) 'entru a controla (cuplul) cost-valoare, n economia mondial, organele de conducere trebuie s guverneze persoanele i s le gestioneze activitile# acetia trebuie s cedeze tendinei de a ncerca s controleze costurile, gestionnd producia7. "ontabilitatea de gestiune furni&ea& o informaie e a crei ertinen i fiabilitate se fundamentea& calitatea acesteia. Aceast informaie este ertinent dac este ada tat deci&iei i este fiabil dac colectea& toate datele utile i le modelea& fidel. $+ist dou cau&e datorit crora se oate devia 1n folosirea informaiei contabile 1n gestiune: utili&area unei informaii nefiabile sau utili&area unei informaii fiabile. dar neada tate deci&iei. Dac ertinena contabilitii de gestiune de inde de diferii arametrii. condiiile fiabilitii sale sunt generale. "ontabilitatea de gestiune caut s lege resursele economice ale 1ntre rinderii de finalitile entru care ele sunt reunite i consumate. 2n mod rioritar i tradiional. contabilitatea de gestiune tratea& consumul. leg;nd costurile sau c!eltuielile 1ntre rinderii de sco ul final al consumului. Aceast cunoatere urmrete s ermit o mai bun gestiune a activitilor din care re&ult rodusele: conce ere. fabricaie. cum rare. a rovi&ionare. distribuie. gestiune administrativ etc. $a vi&ea&. de asemenea. o mai bun gestionare a mi<loacelor e care conductorii le consacr acestor activiti. 'entru aceasta. trebuie reunite dou condiii com lementare. dar. 1n acelai tim . distincte: cunoaterea costurilor i influenarea com ortamentului celor care declanea& costurile. Atunci c;nd mai multe activiti concur la roducia i la v;n&area roduselor sau serviciilor. calculul costurilor acestor activiti ermite determinarea re&ultatului adus de aceste roduse. "ontabilitatea de gestiune se dovedete un mi<loc de a lega c!eltuiala indirect de roduse i servicii. 2n acest sco . ea rocedea& 1n doi tim i: c!eltuielile indirecte se vor efecta e activiti iar rin intermediul inductorilor de cost c!eltuielile se aloc roduselor.

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' Con1-#.04!a .n'! 0on-a/!(!-%4! &' $'1-!.n' 1' /a2'a2% p' -#'! p#!n0!p!! : rinci ii de organi&are. rinci ii economice ale evoluiei costurilor i rinci ii de anali& i cunoatere a costurilor. "unoaterea costurilor re re&int unul dintre im erativele de ba& ale oricrei deci&ii luate 1n cadrul organi&aiilor. indiferent dac se are 1n vedere o 1ntre rindere sau nu. 2ntr: adevr. contabilitatea financiar. denumit i contabilitate general. furni&ea& o list a c!eltuielilor. fr a indica i cau&a a ariiei lor. indiferent de legile economice crora le sunt su use. res ectiv finalitile crora ar trebui s le fie ra ortate. De&voltarea industrial. marcat de o integrare vertical i de una ori&ontal. s:a tradus 1n cele din urm rintr:o internali&are (trecerea 1n sarcina 1ntre rinderii) a o eraiilor ce anterior fceau obiectul tran&aciilor 1ntre clieni i furni&ori. Fran&aciile e+terne au fost 1nlocuite tre tat de flu+urile interne ale cror costuri erau mult mai uor de cunoscut. 'entru a diminua efectul li sei unei informaii anterior furni&at de ia i cderea flu+urilor interne 1ntr:un fel de cutie neagr care le:ar fi fcut invi&ibile. a fost necesar determinarea costurilor de cesiune intern i. 1n consecin. integrarea acestui calcul. datorit com le+itii crescute a flu+urilor. 1n cadrul sistemului contabil al artidei duble. 1n sco ul asigurrii coerenei i trans arenei. 4ndustriali&area nu re re&int o condiie suficient entru a ariia contabilitii costurilor: 1n lus. trebuie s se manifeste i resiunea concurenial. 2ns nu e suficient doar evocarea concurenei. ci trebuie s ecificat i domeniul 1n care aceasta acionea&. recum i strategiile utili&ate de 1ntre rinderi 1n sco ul contracarrii efectelor sale. Noiunea de strategie e inse arabil de cea de concuren. 1n msura 1n care aceast condiie de e+isten a concurenei. demonstrea& relaia. 1ntre contabilitatea de gestiune i strategia 1ntre rinderii. De reci&at c 1n s atele ra ortului cerere:ofert al concurenei rin re se regsete 1n mod indirect concurena rin cost. "unoaterea costurilor reci&ea& limitele ;n unde ot merge negocierile generate de ra ortul cerere:ofert. Grice acce tare de reuri de v;n&are sub nivelul costurilor va genera ierderi. 'entru erioade scurte de tim . sau entru cantiti limitate de roduse. ot fi acce tate i reuri de v;n&are sub nivelul celor de roducie. 'entru determinarea corect a costurilor de roducie se im une i un calcul corect al returilor de cesiune intern.

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' 'reurile de cesiune intern sunt reurile care evaluea& restaiile interne 1ntre

centrele de res onsabilitate 9v;n&tor7 i centrele de res onsabilitate 9cum rtor7. "entrele de res onsabilitate ale unei 1ntre rinderi sunt rareori inde endente unele fa de altele. An centru de rofit oate rimi o arte din a rovi&ionri de la centrele aceleiai 1ntre rinderi. De asemenea. el oate ceda. o arte din roducia sa. altor centre din 1ntre rindere. Determinarea rofitului la nivelul centrelor resu une o evaluare a acestor restaii interne care mai sunt cunoscute in literatura de s ecialitate i 9 roduse de fabricaie interde endent 7. 'reurile. fie c sunt interne sau e+terne. sunt fi+ate du dou metode clasice: fie 'reocu rile rin referin la ia fie rin referin la costurile roduselor sau serviciilor la care se adaug o mar< . entru cunoaterea costurilor au determinat constituirea de asociaii rofesionale. Astfel. 1n *AA. National Association of "ost Accountants (NA"A) a fost fondat 1n 1313 la Cuffalo. 1n <urul lui B. Lee Nic!olson. de ctre 30 de contabili. ca reacie la dominaia 6comerciant7 a 6auditorilor7 asu ra contabilitii de gestiune. devenind 1n 13%0 National Association of Accountants (NAA). a oi. 1n iulie 1331 4nstitute of -anagement Accountants (4-A). 2n -area Critanie e+ist o asociaie asemntoare. "4-A ("!artered 4nstitute of -anagement Accountants). iar 1n "anada e+ist *ociHtH des "om tables de -anagement. Asociaia britanic. 1nfiinat 1n 1383. iniial sub denumirea de 4nstitute of "osts and IorJs Accountants (4"IA). devenit ulterior 4nstitute of "osts and -anagement Accountants (4"-A). i denumit 1n cele din urm "!artered 4nstitute of -anagement ublic dou reviste (-anagement Accounting i Accountants ("4-A). Acest organism

-anagement Accounting >esearc!). 1ntre rinde anc!ete. lucrri de cercetare. face recomandri rofesionale. Foate aceste organi&aii se ocu de accesul la rofesie. rin intermediul unui ansamblu de formaliti finali&ate cu un e+amen. 2n <urul anilor 1328. noile structuri descentrali&ate ale gestiunii curente au fcut din contabilitatea de gestiune un instrument esenial al conducerii marilor 1ntre rinderi. ermi;nd organelor de conducere s cunoasc re&ultatele contabile ale entitilor descentrali&ate. 'e msura diversificrii roduciei i im licit al de&voltrii 1ntre rinderilor. distana i com le+itatea fceau necesar o anumit delegare a res onsabilitilor. Dominarea costurilor i a erformanelor trebuiau s se reali&e&e rin st ;nirea erformanelor ersoanelor crora li se delega o arte din uterea economic. 2n lus. contabilitatea rea a fi instrumentul ideal

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' entru gestionarea la distan. 2n mod clar. calculul costurilor roduselor i serviciilor nu mai este de acum 1nainte dec;t un obiectiv rintre altele ale contabilitii de gestiune. din ce 1n ce mai mult 1ndre tat ctre evaluarea centrelor de res onsabilitate. devenite uniti de ba& ale sistemului de calculaie. Acest sistem se ba&a e o delegare limitat a uterii de deci&ie asociat la ceea ce ast&i numim destul de des 6contract de gestiune7. subordonatul anga<;ndu:se. 1n sc!imbul unei anumite autonomii. s 1nde lineasc anumite obiective cu mi<loace s ecifice. 'roblema care se une este de a ti cum s se calcule&e necesitile financiare e care le:ar im lica un rodus i nu doar costul su. "ontabilitatea de gestiune se vede astfel confruntat cu o roblem central: ar servi ea oare la influenarea com ortamentelor subordonailor delegai de organele de conducere. ori ar trebui s ermit organelor de conducere s verifice dac delegarea a fost e+ercitat 1n conformitate cu ate trile lorK Asistm deci. 1nce ;nd cu aceast e oc 1n care managementul modern se construiete lent dar rogresiv. la o sc!imbare a naturii contabilitii costurilor. ce devine astfel contabilitate de gestiune: se are 1n vedere obiectiv. dar mai ales integrarea informaiei contabile 1ntr:un sistem de management 1n care s serveasc la orientarea com ortamentelor ersoanelor ce se bucur de o anumit autonomie. contabili ai re&ultatelor. mai degrab dec;t ai fa telor i gesturilor. "unoaterea costurilor roduselor rm;ne necesar entru msurarea com etitivitii. entru fi+area reurilor. atunci c;nd e+ist o anumit latitudine. rm;ne totui crucial msurarea erformanelor res onsabililor ce ot aciona asu ra costurilor. amelior;nd rocesele e care le conduc i. e termen lung. asigurarea ertinenei marilor deci&ii. Anii LE8 au v&ut afirm;ndu:se ideea unei contabiliti de gestiune. recum i rofilarea unor metode noi. 'ornind de la cele de mai sus se vor re&enta. 1n continuare. unele as ecte rivitoare la contabilitatea analitic de e+ loatare utili&at 1n Frana.

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' O/!'0-!"'(' 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n' 1' 0(a1! !0% 8n &o.% $#.p'9 e de o arte: 0.noa:-'#'a 0o1-.#!(o# &! '#!-'(o# .n04!.n! asumate de ctre 1ntre rindere, 1-a/!(!#'a /a2'(o# &' '"a(.a#' a anumitor elemente ale bilanului 1ntre rinderii, '6p(!0a#'a #'2.(-a-'(o# rin calcularea costurilor roduselor (bunuri i servicii) entru a le com ara cu reurile de v;n&are. cores un&toare, iar e de alt arte: 1-a/!(!#'a p#'"!2!.n!(o# 1n legtur cu c!eltuielile i rodusele curente (costuri restabilite i bugetele de e+ loatare), 1-a/!(!#'a $#a&.(.! &' #'a(!2a#' a p#'"!2!.n!(o# i e+ licarea devierilor 1nregistrate (controlul costurilor i bugetelor de e+em lu), 2ntr:o manier general. aceasta trebuie s furni&e&e toate elementele de natur s lmureasc modul de luare a deci&iilor. contribuind la a licarea unor metode matematice cum ar fi. de e+em lu. cercetarea o eraional. Astfel. contabilitatea de gestiune devine un instrument veritabil 1n m;inile unei conduceri res onsabile a 1ntre rinderii. 1n 1ncercarea de a controla viitorul. Numai gestiune. rin 1nde linirea acestei condiii. 1n o inia noastr. este osibil s se vorbeasc de o contabilitate de

+.).

F.n04!!(' :! #o(.( 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n'

Fe!nica determinarii costurilor inde lineste in economia intre rinderilor mai multe functiuni care re&ida in cerintele conducerii moderne a activitatii acestora. 'rima si cea mai im ortanta dintre ele este functia de masurare a consumurilor privind productia si desfacerea ei 'rinci iul fundamental al eficientei economice : cu minim de efort, ma"im de randament 5 si necesitatea rote<arii mediului natural in care activea&a intre rinderea ca organism. im lica. in mod necesar. masurarea consumurilor de factori ai rocesului de roductie. efectuate in sco ul roducerii de bunuri materiale. lucrari si servicii.

18

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' 4ndicatorul valoric cu caracter sintetic al acestor consumuri este costul productiei . a carui marime trebuie dimensionata corect rin calculul economic. 4n sco ul acestei dimensionari. calculul costurilor de roductie utili&ea&a formule s ecifice de e+ rimare avand cu deosebire caracter analitic, cu a<utorul lor consumurile roductive se e+ rima valoric. e feluri. e destinatii. e sectoare de c!eltuieli si e urtatori de costuri si se consemnea&a in documente adecvate. "om arabilitatea. care este un atribut calitativ al calculatiei costurilor resu une o concordanta erfecta nu numai a formulelor folosite ci si a ariei lor de cu rindere. in toate eta ele de creare a informatiilor rivind modul de formare a costurilor. $+ rimarea valorica a consumurilor este recedeta de regula de e+ rimarea lor cantitativa. -arimile cantitative rivind consumurile d factori sunt determinate e eta e de functiile te!nice e care trebuie sa le inde lineasca un rodus sau altul. "ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor evaluea&a aceste consumuri in bani. asigurand rin aceasta legatura dintre latura te!nica si latura economica a roductiei de bunuri. lucrari si servicii. -asurarea analitica a consumului de factori ai rocesului de roductie in e+ resie valoeica cu rinde si functiile intre rinderii. Aceste functiuni se desfasoara in cadrul unei structuri te!nico 5 organi&atorice date. care:si un am renta e marimea. com ortamentul si evolutia costurilor ca urmare a cone+iunii inverse e+istente. intre gradul de organi&are a activitatilor generate de functiunile sistemului denumit intre rindere si costuri. "unoasterea ra ortului 6 functiuneMcost7 este necesara in fundamentarea deci&iilor de natura organi&atorica care sunt conditionate de dictonul 6costMeficienta7 rin intermediul caruia este diri<ata in tim evolutia structurilor intre rinderii si functiunilor sale generatoare de costuri. Dar functia de masurare aconsumurilor se infa tuieste nu numai analitic. ci si sintetic. folosind entru e+ rimare modele de calcul cu caracter geberal (e+em lu: modelul de calcul al costului intregii roductii marfa. modelul de calcul al costurilor la 1888 lei roductie marfa s.a) "onducerea moderna a activitatii economice im une masurarea consumurilor roductive. sub toate as ectele relevat. atat inainte cat si concomitent cu desfasurarea rocesului de roducere a bunurilor care constituie urtatori de costuri. Functia de masurare a consumurilor de factori sta la ba&a altor functiuni ale calculatiei costurilor si anume: f "nctia (re&i!i%nala, f"nctia ,e %(ti#i!are si f"nctia ,e "r#arire, c%ntr%l si reglareAceste functiuni au a arut si au fost introduse ca instrumente de conducere a activitatii intre rinderilor in eta e diferite, in conditiile actuale ele actionea&a simultan si coerent si nu se arat si succesiv. Fiecare dintre ele isi astrea&a insa s ecificitatea. a carui cunoastere conditionea&a romovarea lor ca atare. in economia intre rinderii.

11

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' Functia previzionala sau de prevedere re&ida in caracterul dinamic al indicatorului cost si se infa tuieste sub doua forme: lanificarea sau bugetarea costurilor si rogno&a lor. 'lanificarea costurilor se efectuea&a cu recadere la nivel microeconomic, ea se concreti&ea&a in rinci iu rin antecalcularea nivelului si structurii cotului entru fiecare rodus in arte. recum si entru intreaga rouctie rogramata a se fabrica de catre intre rindere. Fot o forma de manifestare a acestei functiieste antecalculul indicatorilor derivati din costul roductiei. (e+em lu: c!eltuieli materiale 1888 lei roductie marfa. costuri la 1888 lei roductie marfa etc.) 'rin lanificare. costurile devin arte integranta a sistemului general de indicatori. e ba&a caruia este organi&ata si condusa activitatea intre rinderii. Fe!nologia folosita entru e+ rimarea marimilor restabilite in materie de costuri este diferita: costuri si res ectiv c!eltuieli de roductie si de desfacere lanificate (bugetare). costuri standard. costuri lanificate (bugetare) la 1888 lei roductie marfa etc. 4m ortant este ca aceste marimi sa fie stabilite corect. nivelul lor trebuind sa reflecte influenta tuturor factorilor determinati si care e+ rima conditiile reale in care se va desfasura roductia in intre rindere. inclusiv desfacerea acesteia. 4n acest sco antecalculul costurilor se fundamentea&a rin standarde cantitative sau norme de consum. rin norme sau standarde de tim . rin normative sau standarde financiare. recum si rin returi si tarife stabilite cat mai a roa e de realitate. *e asigura astfel un caracter realist indicatorilor de lan:costuri. "resterea eficientei activitatii intre rinderii im lica intre altele si lanificarea unor costuri la un nivel mai redus fata de costurile anului receden, unii factori cu actiune con<ugata. cum ar fi cresterea returilor la materii rime. la energie. etc.. ot im une insa si costuri lanificate mai mari decat cele din ani recedenti. "ea de a doua latura a functiei revi&ionale a calculatiei costurilor si anume prognoza se manifesta mai ales la nivel macroeconomic e seama subramurilor si ramurilor roductiei materiale si de servicii din economie, studiile de rogno&a se ot referi insa si la o singura intre rindere. sau numai la anumite roduse. ori activitati ale acesteia. Astfel de studii se efectuea&a de catre institute de cercetari. recum si de catre organe s eciali&ate ce a artin structurilor coordonatoare si de sinte&a( de artamente. ministere etc.) din economie. 'rogno&a costurilor actionea&a cu necesitate datorita: cone+iunii directe e+istente intre costuri si returi. res ectiv calitatii lor de instrumente de masura si dimensionare reci roca, legalitatii intercorelariiindicatorilor rivind de&voltarea in ers ectiva a economiei nationale si in rimul rand a ramurilor si subramurilor roductiei materiale. Luand in considerare structura si com ortamentul costurilor in ra ort cu factorii lor determinanti. rin modelele matematice de rogno&a se stabileste

12

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' in ers ectiva evolutia valorilor consumurilor roductive sub forma unor marimi de atins. care trebuie sa fie o time. Functia revi&ionala a calculatiei costurilor nu oate fi se arata de functia de optimizare G timi&area costurilor vi&ea&a alocarea unor resurse limitate, distribuite in functie de prioritatile cerintei si competitivitatea e"ecutiei . "ostul este factorul intern al rentabilitatii. -odelele de o timi&are a lui se ba&ea&a in rinci al e functii matematice care evaluea&a re&ervele interne ale intre rinderii, acestea odata indentificate si valorificate. determina tocmai cresterea rofitului si a ratei rentabilitatii. >educere costurilor in general. a c!eltuielilor materiale in s ecial. constituie o roblema esentiala a intr rinderilor romanesti in eta a actuala. Functia de o timi&are este legata in recadere de antecalcul. ca mod de a gandi marimea costurilor si a re&ultatelor financiare: ea nu oate ignora totusi nici urmarirea costurilor. deoarece e o asemenea ba&a se ot formula rationamente in antecalcul. *tabilirea antici ata a unui ra ort o tim intre c!eltuielile de roductie si de desfacere si volumul fi&ic al roductiei are la ba&a o multitudine de factori si efectele acestora asu ra costurilor. 4ntr:o astfel de vi&iune este e+aminat fiecare rodus fabricat sub as ectul functiunilor sale. corelate cu consumurile roductive e care acestea le determina. Deosebit de im ortanta mai este cunoasterea si anali&a te!nologiei de fabricatie a roduselor. stiind fiind ca arametrii acestia si in rimul rand consumurile te!nologice au caracter dinamic ca marime si valoare. daca te!nologia se inbunatateste. "osturile in forma lor rimara. nefiind numai ale roduselor ce se fabrica. evolutia acestora mai de inde si de alti factori cu re&onanta in 6 consumuri7 care se su un o timi&arii si anume: functiunile intre rinderii si modul de infa tuire a lor rin intermediul factorului organi&atoric. ca acitatea de roductie a unei unitati si gradul de utili&are a acesteia. marimea factorului dis o&itiv (a aratul de conducere. organi&are. lanificare. evidenta si control). sarcinile actuale si de viitor ale intre rinderii. sistemul informational si de deci&ie etc. 4n final costul unitar si cel al intregii roductii rogramate trebuie sa a ara dre t marime obiectiv stabilita. care nu oate fi de asita. fara riscul afectarii re&ultatelor finale si a altor indicatori de eficienta. *unctia de urmarire, control si reglare a contabilitatii si calculatiei costurilor se infa tuieste concomitent cu acea latura a functiei de masurare a costurilor care priveste urmarirea si inregistrarea analitica curenta a c+eltuielilor de productie si de desfacere pe perioade de gestiune . in ra ort de cerintele metodele de calculatie utili&ate. 'rin e+ercitarea acestei functiuni se im rima in com ortamentul intregului sistem te!nic. economic si social. care este intre rinderea. efectele

13

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' functiei revi&ionale si ale celei de o timi&are a costurilor. eliminandu:se e arcurs cau&ele care e+ercita influente negative asu ra marimilor restabilite. "ontrolul. ca functie a calculatiei costurilor. urmareste reali&area obiectivelor ro use intr:o serie de domenii !otaratoare entru intre rindere si anume: ra ortul costuri: roductie fi&ica. roductie: rofit. rata rentabilitatii .etc. >a ortul stabilit rin control intre marimea ro usa si cea efectiva a acestor indicatori ramane o ura constatare daca nu intervine reglarea ca roces ce se desfasoara in cadrul 6centrali&arii7 si autonomiei sistemelor de conducere. 'otrivit acestui rinci iu 6conducatorul sectorului de activitate. rin actiunile sale. trebuie sa asigure mentinerea arametrilor. res ectiv a factorilor de influenta rivind costurile la nivel dat7. Deci&iile de reglare se reali&ea&a in cadrul autonomiei conducerii: criteriile de a reciere in luarea deci&iilor sunt stabilite insa de catre nivelul ierar!ic su erior de conducere. 4n s ri<inul reglarii vin o serie de indicatori creati in decursul tim ului: unctul critic. gradul de utili&are a ca acitatii de roductie in unctul critic si la alte nivele e+ rimat rocentual etc. 'rivita in ansamblu functia de urmarire. control si reglare a contabilitatii si calculatiei costurilor. are dre t sco mentinerea ec!ilibrului intre marimile restabilite si cele efectiveca urmare a miscariiconcrete diferite. a acestora din urma. +.,. L'$a-.#a &!n-#' 0on-a/!(!-a-'a &' $'1-!.n' 1! 0on-a/!(!-a-'a !nan0!a#a9 a1'3'na#! 1! &'o1'/!#! >eali&area obiectivelor fi+ate de organi&area economica necesita atat cunoasterea si urmarirea situatiei atrimoniului si a re&ultatului financiar global:ca sinte&a a activitatii ro rii desfasurate si a relatiilor lor e+terne cu alte unitati atrimoniale. cu diferite institutii ublice:cat si cunoasterea. controlul si anali&a activitatii interne. a activitatii de e+ loatare ca urmare a numeroaselor o eratii de miscare si transformare la care sunt su use elementele atrimoniale in interiorul unitatii res ective. "ores un&ator acestor doua com onente ale activitatii economico:financiare ale intre rinderii s:au conturat si de&voltat si in cadrul contabilitatii doua categorii de reocu ari: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor Contabilitatea financiara (contabilitatea generala) cu rinde in cam ul sau de actiune cunoasterea si re&entarea situatiei atrimoniale si a re&ultatului obtinut. atat fata de ro rietarii unitatii economice res ective. cat si fata de autoritatile ublice. fata de terte ersoane cu care a<unge in contact unitatea atrimoniala. ersoane interesate in activitatea acesteia. "ontabilitatea financiara inregistrea&a e ba&a de reglementari oficiale o eratiile economico:financiare de ma< orare sau diminuare a atrimoniului generate de relatiile e+tern si o eratiile interne entru stabilirea re&ultatului financiar si entru intocmirea lucrarilor contabile de sinte&a. care. de regula. se ublica.

1#

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor (contabilitatea e+ loatarii) inregistrea&a informatiile necesare a recierii mersului activitatii interne de e+ loatare. controlului riguros si sistematic asu ra modului de utili&are a factorilor de roductie in diverse com artimente: sectii. ateliere. sectoare ale unitatii in cau&a. furni&ea&a o erativ ondicerii informatiile informatiile necesare entru ado tarea deci&iilor e linia conducerii laturii valorice a rocesului de roductie. "ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se organi&ea&a diferit de la o unitate atrimoniala la alta in functie de articularitatile te!nologice si organi&arii roductiei si de interesul informational al organelor de conducere. Din com ararea obiectivelor rinci ale si a limitelor celor doua contabilitati reies asemenarile si deosebirile dintre ele. Astfel. in ceea ce riveste contabilitatea financiara rinci alele ei obiective sunt: : stabilirea situatiei atrimoniale a intre rinderii la un moment dat. de obicei inc!iderea e+ercitiului financiar dar si e arcursul acestuia daca necesitatile o im un astfel incat contabilitatea financiara devine un instrument indis ensabil de marturie si dovada in <ustitie determinarea abaterilor cantitative si valorice din cursul unei anumite erioade a elementelor constitutive ale atrimoniului. res ectiv a cresterilor si reducerilor acestora si daca este osibil e+ licarea abaterilor res ective. "ontabilitatea financiara re re&inta un instrument retios de gestiune financiara si de a<utor in ado tarea deci&iilor. : de a calcula re&ultatul erioadei si a diferitelor sale com onente semnificative. 'e langa aceste obiective. contabilitatea financiara re&inta si o serie de limite. care constau in urmatoarele: : este foarte formalista in sensul ca se ba&ea&a e documente si e legi astfel ca ea nu re&inta o erativitate in informare. ceea ce nu ermite ado tarea unor deci&ii o ortune. : da osibilitatea sa se a recie&e cu rioritate as ectele <uridice ale fenomenelor. ale o eratiilor in detrimentul celui economic N atac la neres ectarea rinci iului intangibilitatii anali&a du a natura a c!eltuielilor care interesea&a fiscalitatea nu aduce decat o vi&iune su erficiala asu ra fenomenelor. negli<andu:se evolutia lor 'rinci alele obiective ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor sunt: : datorita su letei sale de utili&are. o erativitatea informatiilor oate sa diminue&e reci&ia calculelor fara rea mare ericol rin autonomia sa a roa e totala din unct de vedere <uridic. in sensul ca ea nu este reglementata oficial rintr:un cadru legal obligatoriu <uridic si datorita autonomiei sale e linie fiscala este favori&at as ectul economic in detrimentul celui <uridic : contabilitatea de gestiune ermite. e ba&a costurilor de roductie. anali&a activitatii interne a intre rinderii e sectii. sectoare. ateliere. locuri de c!eltuieli. centre de res onsabilitate : ermite sa se a recie&e roductivitatea te!nica a diferitilor factori de roductie. ea ermite sa se determine contributia la re&ultatul total al diferitelor roduse sau gru e de roduse fabricate de unitate. ermite calculul rentabilitatii e rodusele fabricate de unitate. ermite a recierea rentabilitatii ca italurilor anga<ate sau de anga<at. ermite fi+area returilor de van&are ale roduselor fabricate : 4nformatiile furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor stau la ba&a ado tarii deci&iilor e termen scurt si mediu. facilitand calculul costurilor restabilite. a bugetului de costuri. com ararea efectivului cu revederile. determinarea si anali&area

1%

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' abaterilor costurilor efective de la cele restabilite e sectii. ateliere. centre de res onsabilitate si e cau&e. : "ontabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este un instrument indis ensabil in definirea unor strategii de de&voltare si a unei olitici comerciale. "ontabilitatea financiara furni&ea&a informatii des re intre rindere in afara ei. Deosebirile dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara constau in urmatoarele: - din punctul de vedere al necesitatii % in tim ce contabilitatea financiara este obligatorie din unctul de vedere al legislatiei <uridice si financiare. entru a re&enta eriodic situatia atrimoniuluio intre rinderii. necesitand un volum mare de munca entru culegerea si relucrarea informatiilor intr:o forma acce tabila si cu un mare grad de acuratete. s re deosebire contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o erationala din unctul de vedere al organi&arii. ceea ce im une un volum mai mic de munca oca&ionat de culegerea si relucrarea informatiilor. acestea reducandu:se doar la cele strict necesare managerilor. iar costul culegerii si relucrarii lor nu trebuie sa de aseasca valoarea informatiilor res ective -din punctul de vedere al scopului % in tim ce sco ul contabilitatii finaciare este elaborarea documentelor financiar contabile entru utili&atorii e+terni. sco ul contabilitatii de gestiuni si calculatiei costurilor este de a furni&a inofrmatii necesare reali&arii functiilor managerilor ( revi&iune. deci&ie. control) -din punctul de vedere al utilizatorilor % in tim ce utili&atorii informatiilor furni&ate de contabilitatea financiara nu se vad. in sensul ca managerii intre rinderilor nu ii cunosc ersonal e creditorii. debitorii. actionarii si alte ersoane e+terne ce tuili&ea&a informatiile financiar: contabile. utili&atorii informatiilor furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor sunt managerii unitatilor res ective im reuna cu colaboratorii care artici a la anali&a informatiilor in cau&a. -din punctul de vedere al continutului, al structurii informatiilor % in tim ce informatiile furni&ate de contabilitatea financiara se onstruieste in <urul ecuatiei active N obligatii O ca ital ro riu. in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor e+ista trei feluri de subcontabilitati. fiecare cu obiectivele ei: -contabilitatea costurilor totale % care inregistrea&a resursele utili&ate in reali&area unei activitati. roducerii de lucrari si servicii care constau din c!eltuieli directe si indirecte. recum si costurile totale ale oricarei activitati din sfera mangementului -contabilitatea previzionala 5 care estimea&aM revi&ionea&a modul cum c!eltuielile. veniturile sau activele difera in ra ort de modul de organi&are si conducere a unei intre rinderi. motiv entru care aceste informatiile se folosesc entru ado tarea deci&iilor e termen scurt rin alegerea din mai multe variante si mai ales in ra ort de c!eltuieli -contabilitatea centrelor de responsabilitate % care furni&ea&a informatii des re c!eltuielile. veniturile si activele fiecarui centru. tata cele normateMbugetate cat si cele efective ca rin com arartie sa se determine gradul de erformanta al managerului.

1/

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' -din punctul de vedere al principiilor de respectat % in tim ce informatiile furni&ate de contabilitatea financiara trebuie sa fie in concordanta cu reglementarile financiar:contabile in viguare entru ca utili&atorii e+terni sa fie siguri de realitatea si e+actitatea informatiilor res ective. informatiile furni&ate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor ot sa difere de la o intre rindere la alta atat din unctul de vedere al continutului cat si din unctul de vedere al formei de re&entare. intrucat contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se oate organi&a in ra ort de cerintele fiecarui manager. avand caracter ragmatic. -din punctul de vedere al perioadei de timp la care se refera % in tim ce contabilitatea financiara inregistrea&a fenomene care au avut loc (contabilitate istorica). contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este atat revi&ionara cat si istorica. furni&and informatii in legatura cu indicatori care re re&inta estimari enrtu viitor dar si informatii legate de trecut. Gbiectul contabilitatii financiare este de a s une des re ce a fost. nu des re ce va fi. -din punctul de vedere al frecventei raportarii % in tim ce ra ortarile din contabilitatea financiara se fac la erioade mai indelungate de tim (anual). cele din contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se fac la erioade mai scurte (luna. decada. sa tamana sau c!iar &ilnic). -din punctul de vedere al sferei de cuprindere a raportarilor % in tim ce ra ortarile contabilitatii financiare se refera la intreaga intre rindere in ansamblul ei. ra ortarile contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor se refera la artile com onente ale intre rinderii: sectii. centre de res onsabilitate. activitati. roduse etc. -din punctul de vedere al raportului juridic % in tim ce informatiile gresite furni&ate de contabilitatea financiara ot fi atatcate din unct de vedere <uridic. intrucat sunt ublice. cele ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor nu trebuie sa fie concordante cu legile contabile si nu sunt ublice. deci ele nu ot fi taatcate <uridic. 4ndiferent insa de deosebirile dintre cele doua contabilitati. ele au si elemente comune din cel utin doua uncte de vedere: ambele folosesc aceleasi rocedee si rinci ii ale metodei contabilitatii informatiile furni&ate de ambele contabilitati stau la ba&a ado tarii deci&iilor de catre organele de conducere

10

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' Legat"ra ,intre c%nta)ilitatea ,e gesti"ne si calc"latia c%st"ril%r c" celelalte ,isci(line stiintifice ,ectur suplimentar Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor face parte din grupa disciplinelor care promoveaza cercetarea relatiilor cantitative ca o conditie inseparabila a analizei cantitative a fenomenelor si proceselor economice -isciplina contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor are legaturi organice cu o serie de alte discipline, legaturi care sunt determinate de obiectul si metoda de cercetare, de particularitatile ei in calitate de disciplina concret aplicativa si de trasaturile sale ca parte integranta a sistemului informational atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este legata in primul rand de economia politica *undamentand stiintific esenta costului in calitatea sa de categorie economica legata de productia de marfuri, ajunsa intr-un anumit stadiu de dezvoltare, de valoare si preturi, economia politica constituie baza teoretica de plecare pentru edificarea si dezvoltarea teoriei privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor .eoretic, dar mai ales aplicativ, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor are legaturi cu te+nologia de ramura care ii asigura cunoasterea bazei te+nice pe care se bazeaza ea in cadrul intreprinderilor productive ,a randul lor, diferitii indicatori si in primul rand costul determinat potrivit principiilor si metodelor preconizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor arata gradul de eficienta a diferitelor procede economice, inclusiv al perfectionarilor aduse acestora in una sau alta din ramurile de activitate Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se afla in raporturi de interdependenta cu disciplinele din cadrul carora s-a desprins/ economia intreprinderii si contabilitate 0stfel, in alegerea metodei de contabilitate de gestiune si calculatia costurilor, intr-o intreprindere sau alta, este necesar sa se tina seama de principiile organizarii activitatii intreprinderii 1n ceea ce priveste legaturile contabilitatii de gestiune si calculatiei custurilor cu contabilitatea, acestea deriva atat din obiectul de studiu al disciplinelor in cauza cat si din metoda utilizata in acest scop -upa cum se stie, c+eltuielile efectuate de intreprindere pentru obtinerea si desfacerea productiei sale si cantitatea de bunuri materiale, e produse finite, lucrarin si servicii din care este formata productia respectiva, constituie obiective ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor, dar ele fac parte si din obiectul contabilitatii in general 1n intrepinderile productive contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor nu trebuie sa se identifice in intreaga sa parte cu contabilitatea Contabilitatea, si in primul rand contabilitatea financiara, se orienteaza spre stabilirea periodica a rezultatelor financiare globale obtinute de intreprindere, pe cata vreme unul dintre scopurile principale ale contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor este determinarea costurilor ce revin pe unitate de produs (costul unitar) 1n cazul metodei de cercetare, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor isi disputa cu contabilitatea in general problema proceselor de delimitare a c+eltuielilor pe purtatori si pe sectoare 1n practica economica, aceasta delimitare este infaptuita in actualul

1E

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' stadiu de dezvoltare de contabilitatea de gestiune iar in contabilitatea financiara se delimiteaza dupa natura lor Cele mai stranse legaturi in ceea ce priveste metoda de cercetare folosita, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor le are cu matematica, atat cu cea clasica (calcule aritmetice elementare, calcule algebrice, calcule matriciale) cat si cu cea moderna de la care a preluat programarea si modelarea matematica, teoria graficelor, algebra logicii etc -eosebit de importante sunt legaturile, atat sub aspect stiintific, organizational si functional cu o serie de stiinte moderne ca informatica, cibernetica economica, iar pe un plan mai larg cu teorie generala a sistemelor 0stfel pentru partea sa aplicativa, studiul contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor trebuie sa tinde consecvent spre teoretizarea folosirii calculatoarelor electronice, care devin o conditie incontestabila pentru prelucrarea datelor furnizate de contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, ceea ce impune acesteia luarea in considerare a principiilor informatice in calitatea sa de stiinta a culegerii informatiilor, prelucrarii, stocarii si regasirii acestora 0vand ca obiect de studiu costurile de productie in corelatie cu factorii lor determinanti si propunandu-si stabilirea parametrilor de reglare a procesului de productie sub aspect economic, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se interconditioneaza cu teoria generala a conducerii sistemelor economice, adica cu cibernetica economica -eci contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este o disciplina cibernetica 'rin metodele sale si prin instrumentarul de te+nici folosite in cercetare, contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este un comple" de elemente in interactiune, care luand forma unui ansamblu organizat, pe bza caruia se asigura constant obtinerea unor parametrii cu valori de comanda in conditiile unui mediu cu influente variabile 1n acest mod contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor intre in interactiune cu teoria generala a sistemelor Fermenul de 6contabilitate7 nu trebuie s masc!e&e s ecificul contabilitii de gestiune 1n ra ort cu contabilitatea financiar sau general. Aceast originalitate reiese mai ales. din com ararea obiectivelor ro rii fiecreia din aceste contabiliti. 2n sens larg. contabilitatea financiar trebuie s: : furni&e&e dimensiuni ale atrimoniului 1ntre rinderii la anumite erioade de tim . devenind astfel un instrument indis ensabil 1n relaiile <uridice, : s evidenie&e variaiile de natur i valoare e arcursul unei erioade date a elementelor constitutive de atrimoniu i. dac este osibil. s facilite&e gsirea e+ licaiilor i comensurarea acestora entru a:i reci&a am loarea. 2n aceast direcie. contabilitatea financiar este un instrument reios de gestiune i anali& financiar. : s aib dre t finalitate obinerea unui re&ultat eriodic 1m reun cu diferitele sale com onente semnificative (solduri intermediare de gestiune), "ontabilitatea financiar este. deci. indis ensabil. dar este foarte formali&at i detaliile de inter retare a informaiilor sunt rea lungi i. deci. inada tate la constr;ngerile ce a as de regul. asu ra unor !otr;ri referitoare la gestiune. "ontabilitatea financiar nu sur rinde dec;t as ectele monetare. ignor;nd rolul arametrilor fi&ici (de e+em lu. creterea volumului ac!i&iiilor este oare datorat creterii cantitilor cum rate sau a unei creteri a reurilor de ac!i&iie, i aceast cretere a reurilor este ea datorat unei 1mbuntiri a calitii sau unei sim le !otr;ri din artea furni&orului).

13

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' U-!(!-a-'a 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n' se regsete e de o arte 1n su leea 1n utili&are (ra iditatea relucrrii informaiilor ) iar e de alt arte 1n o autonomie a roa e total 1n ra ort cu legislaia. mai ales 1n ra ort cu legislaia fiscal. autonomie care favori&ea& rinci iul vi&iunii economice asu ra vi&iunii <uridice. Aceste caracteristici rs und e+igenelor misiunilor e care trebuie s le 1nde lineasc contabilitatea de gestiune. i anume: : s ermit evaluarea funcionrii diferitelor servicii i centre de activitate ale 1ntre rinderii datorit. de e+em lu. calculului costurilor e funciuni sau e activitate de e+ loatare. sau e centru de res onsabilitate. formularea unei a recieri a roductivitii te!nice a diferiilor factori de roducie (ca ital te!nic sau uman. consum material), s ermit formularea unei a recieri a rentabilitii ca italurilor anga<ate sau care urmea& s fie anga<ate, ea trebuie s ermit. de altfel. formularea unei a recieri la olitica fi+rii reurilor de v;n&are, :s ermit calculul costurilor restabilite. la fundamentarea bugetelor de c!eltuieli i de roducie, com ararea sistematic a cifrelor de lan i a celor reali&ate. i inter retarea abaterilor constante constituie caracteristicile unei gestiuni voluntariste moderne. "ontabilitatea de gestiune este deci. un a<utor indis ensabil 1n definirea unei strategii de de&voltare a oliticii comerciale. 're&entm mai <os sinteti&at 1n tabelul 1.1 diferenele semnificative dintre contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar. Ta/'(.( +.+ C#!-'#!! &' 0o3pa#a#' 2 3tilizatorii primari ai informailor 4 .ipurile de sisteme contabile 5 !orme contabile restrictive 6 3nitile de msur Con-a/!(!-a-'a !nan0!a#% 'ersoane fi&ice i <uridice economice. *istemul artidei duble. >es ect rinci iile contabile general acce tate. -oned la valoare istoric. Con-a/!(!-a-'a &' $'1-!.n' 'ersoane autori&ate e diferite

din mediul e+tern al entitii niveluri de management intern Nu este limitat la sistemul artidei duble, se a lic oricrui sistem util. Nu e+ist restricii sau reguli obligatorii, singurul criteriu este cel al utilitii informaiei. Grice unitate de msur monetar (la valoarea istoric sau la valoare actuali&at) sau fi&ic (ore: main sau ore:munc)

7 'unctul central al analizei

$ntitatea economic 1n ansamblul su.

Diferite segmente ale unitii economice (ateliere. secii. maga&ine. de artamente.

28

Con . Un!". D#. S$%#&'a F(o#!n'( Ma#!an NOTE DE CURS )*+, Cap!-o(.( + O/!'0-!"'(', .n0-!!(' 1! #o(.( 0on-a/!(!-a-!! &' $'1-!.n' 8 *recvena raportrii 9 :radul de obiectivitate 'eriodic. 1n mod regulat. 4m une obiectivitate de natur istoric. B!/(!o$#a !' 1'('0-!"%9
G rea "lin. "!irata "araiani =!eorg!e ";rstea. G rea "Plin "onstanta 4acob ..E('3'n-' &' 0on-a/!(!-a-' &' $'1-!.n' 1! 0a(0.(a-!a 0o1-.#!(o#, $d. Gmia Ani sast Crasov 1333 Q"ontabilitatea de gestiune si calculatia Ca(0.(a-!a 0o1-.#!(o# 9. $ditura =$N4"GD. Cucuresti. 2882 QCon-a/!(!-a-'a $'1-!.n!! !n-'#n' a .n!-;-!(o# '0ono3!0' Q. "raiova. 133#. QL<'11'n-!'( &' (a 0o3p-a/!(!-' ana(a-!=.'Q. les $ditions DLorgani&ation. 'aris. 1330. QCo3p-a/!(!-> ana(?-!=.' '- $'1-!onQ. $ditura *ire?. 'aris. 1338. 9 Con-#@(' &' $'1-!on 9$ditions Fouc!er. 'aris . 133/ ACo3p-a/!(!-> ana(!-!=.'5. $ditions Fouc!er. 'aris . 133% Ca(0.(a-!a 1! 3ana$'3'n-.( 0o1-.#!(o#Q. $ditura Feora. Cucuresti. 2888 Con-a/!(!-a-' 1! 0on-#o( &' $'1-!.n' , B.0.#'1-!, E&!-.#a ASE )**B Con-a/!(!-a-' 3ana$'#!a(% ap#o .n&a-%, B.0.#'1-!, E&. ASE, )*++ P#'0!2a#! a(' MF p#!"!n& o#$an!2a#'a 0on-a/!(!-%4!! &' $'1-!.n' MO ), &!n +) !an )**B

Gri de c;te ori este nevoie, nu are caracter regulat. Foarte subiectiv 1n sco ul lanificrii.

Didier L$"L$> '. Lau&el. @. CouRuin =eorges Langlois '. -?Jita. B. Fus&?nsJi Slaus $bbeJen Ladislau 'osller -i!ai >istea Florin *grdea Florin *grdea TTT

21