Cap.

II

MONITORINGUL
DE MEDIU

ALLPPT.com _ Free PowerPoint Templates, Diagrams and Charts

 Conceptul şi componentele Sistemului
2.1 de Monitorning al Mediului

2.2 Monitorningul mediului înconjurător

Cuprins
Subiecte statistice ale Sistemului de
2.3 Monitorning

Întrebări recapitulative
2.4
2.1. Conceptul şi componentele Sistemului de
Monitorning al Mediului
Concept

Funcţii

Componente
 2.1.1

Conceptul de
Monitornig
Monitoringul mediului reprezintă un ansamblu de operaţiuni privind supravegherea,
evaluarea, prognozarea şi avertizarea în legătură cu evoluţia sistemelor naturale, cu scopul
intervenţiei în timp util pentru menţinerea stării de echilibru a mediului.
Monitoringul reprezintă, deci, mai mult decât o supraveghere continuă a calităţii factorilor de
mediu, procesul reclamând în acelaşi timp şi aspecte privind prognozarea şi avertizarea
factorilor de decizie şi a populaţiei privind dereglările majore ale calităţii mediului în
vederea adoptării unor măsuri adecvate.
 Ca instrument al activităţii manageriale,
monitoringul mediului presupune satisfacerea
următoarelor cerinţe:
• generarea unui flux informaţional necesar adoptării
unor decizii eficiente;
• asigurarea unui caracter integrat al informaţiilor
despre mediu;
• posibilitatea procesării datelor din diverse sectoare
ale mediului, respectiv compatibilitatea acestor date.

Fiecăreia din activitățile menționate îi corespund mai multe faze sau elemente.
Astfel, la prelevarea probelor este necesar să se stabilească numărul punctelor
de prelevare şi localizarea acestora, definirea tehnicilor de prelevare a probelor
şi de efectuare a măsurătorilor; conservarea şi transportul probelor.

La analiza probelor trebuie avut în vedere ca instalaţiile şi aparatura să fie

verificate şi etalonate, să se organizeze activitatea de laborator, să se
stabilească procedurile de efectuare a analizelor, modul de înregistrare a
datelor etc.

Crearea bazei de date presupune transcrierea şi stocarea datelor pe diferite

categorii de suport şi elaborarea unor programe de gestionare şi analiză a
datelor.
 2.1.2

Funcţiile Monitorningului
integrat
 Monitoringul integrat al mediului presupune depăşirea
consemnării faptice a situaţiei factorilor de mediu prin utilizarea
acestei baze de date în analize urmate de adoptarea unor decizii
corespunzătoare.
Funcţiile monitoringului integrat al
mediului

•controlul imisiilor – respectiv cantitatea de poluanţi care tranzitează o anumită zonă

sau se localizează într-o anumită unitate administrativ-teritorială, bazin hidrografic
etc.;
•controlul emisiilor – are ca scop cunoaşterea surselor de poluare, categoria de
poluanţi eliberată de fiecare sursă în aer sau apă, concentraţia sau debitul sursei;
•evaluarea şi controlul eficienţei măsurilor de protecţie a mediului, scop
pentru care se structurează pe sectoare de investigaţii şi activităţi. Sectoarele
de investigaţii sunt fie fenomene complexe (precum cele climatice), fie factori
de mediu (apă, aer, sol), fie activităţile antropice (industrie, agricultură,
transporturi) sau modul în care se reflectă poluarea mediului asupra sănătăţii
populaţiei, florei şi faunei etc.
 În funcţie de rolul pe care îl au în propagarea, transformarea
şi acumularea unor poluanţi, sectoarele de investigaţie se pot
grupa în următoarele 3 categorii:

a) surse şi vectori de propagare a poluării: surse

de poluare naturală, respectiv antropică (industrie,
agricultură, transporturi), apa, aerul şi fenomenele
meteorologice;

b) interfaţa de contact: sol, sedimente, deşeuri;

c) medii de bioacumulare: floră şi faună

terestră şi acvatică, resurse naturale, zonele
umede, influenţe asupra biodiversităţii şi
sănătăţii publice etc.
 2.1.3

Componentele Sistemului
de Monitorning
 Pentru fiecare din cele 3 categorii de sectoare de investigaţii, în
cadrul monitoringului integrat al mediului se acţionează prin 3
subsisteme :

Subsistemul Subsistemul
Subsistemul
„Laborator” „Management informatic”
„Monitorning” (sistem de prelucare generală
(reţea de analiză şi
(reţea de
interpretare a a datelor)
supraveghere)
datelor)

• Reţea de supraveghere Pentru fiecare sector de investigaţie densitatea reţelei, frecvenţa

a calităţii apei; activităţii de supraveghere, indicatorii urmăriţi şi alte caracteristici se
• Reţea de supraveghere a diferenţiază în funcţie de anumite criterii
calităţii aerului;
• Reţea de supraveghere a
ploilor acide;
• Reţea de suprveghere a
radioactivităţii;
• Reţea de informare
privind calitatea solului,
vegetaţiei, faunei,
sănătăţii umane
2.2. Monitorningul mediului înconjurător
• 2.2.1. Monitorningul apei
• 2.2.2. Monitorningul atmosferei
• 2.2.3. Monitorningul solului
 2.2.1. Monitorningul apei
Pentru fiecare factor de mediu, sistemul de monitoring îşi defineşte obiectivele,
structura şi relaţiile funcţionale. Monitoringul apei are în vedere principalele
caracteristici ale acestui factor de mediu, precum şi rolul de resursă vitală pentru
activitatea economico-socială.
Etapele elaborării programului de monintoring al apei

delimitări preliminare, în care un proiectarea programului de

rol important revine formulării monitoring, care cuprinde:
obiectivelor şi identificarea  Identificarea principalelor aplicarea efectivă a programului
probleme în domeniul calităţii de monitoring
zonelor, a beneficiarilor şi
apei şi stabilirea priorităţilor;
structurilor organizatorice  Stabilirea parametrilor şi a
colaboratoare; indicatorilor necesari a fi urmăriţi
şi precizarea celor care pot fi
determinaţi efectiv;
 Proiectarea reţelei şi
fundamentarea condiţiilor de
funcţionare : densitatea reţelei,
metode de colectare şi prelucrare
a datelor;
 Dimensionarea bazei tehnico-
materiale necesare;
 Elaborarea programului de
asigurare a resursei umane
eficiente;
 Determinarea costului
programului de monitorning şi
precizarea surselor de finanţare
 Monitoringul integrat al apei este astfel proiectat încât să asigure
îndeplinirea atât a unor obiective generale, cât şi a unor obiective specifice.

Obiectivele generale urmăresc descrierea

situaţiei existente şi a tendinţelor de evoluţie,
descrierea problemelor care apar la un moment
dat şi mai ales a acelora care exprimă o situaţie
de criză, proiectarea programelor de
management al apelor şi sporirea capacităţii de
răspuns în situaţii de criză.
Obiectivele specifice se pot referi la natura
activităţilor de monitorizare, monitoringul
concentraţiei de poluanţi, protecţia apelor în
funcţie de utilizări (captări pentru reţeaua
urbană, piscicultură, controlul surselor de
poluare etc.).

Monitoringul integrat al apei acordă atenţie atât analizelor calitative (depistarea fiecărui
gen de poluant şi a clasei din care face parte), cât şi a analizelor cantitative – prelevările
de probe fiind completate prin măsurători de debite, stabilirea concentraţiilor
poluanţilor în mediu etc.
Ca rezultat al poluanţilor evacuaţi în mediul acvatic se produc dezechilibre,
respectiv apar procese de acidifiere, entrofizare, sărăturare, fiecare dintre
acestea afectând, în mod diferenţiat, funcţiuni specifice: alimentări cu apă,
piscicultură, irigaţii etc.
În practică, reţeaua naţională de observaţii pentru gospodărirea apelor
cuprinde următoarele cinci componente:
- ape curgătoare de suprafaţă;
- ape stătătoare;
- ape marine litorale;
- ape subterane;
- ape uzate.

Pentru fiecare din aceste componente, în vederea

realizării activităţii de monitoring sunt necesare
proiectarea reţelei de staţii sau secţiuni de control şi
elaborarea cadrului metodologic de generare a fluxului de
date şi informaţii.
 2.2.2. Monitorningul aerului
Subsistemul de monitoring al calităţii aerului îndeplineşte, în general, acelaşi obiective ca
în cazul celorlalte subsisteme de monitorizare, respectiv evaluarea şi obţinerea datelor
necesare deciziilor de management al protecţiei calităţii aerului.
Sursele de poluare a aerului

Obiectivele industriale Traficul auto Alte surse

gama substanţelor evacuate în mediu din
procesele tehnologice este foarte variată:
pulberi organice şi anorganice care au şi
conţinut de metale, gaze şi vapori,
solvenţi organici, funingine etc. Se
apreciază că la nivelul oraşului Bucureşti,
ca urmare a proximităţii unor obiective
industriale este expusă la poluarea cu
diferite noxe o populaţie de 350.000
persoane pe o suprafaţă de circa 44 km2
poluarea aerului cauzată de traficul alte surse de poluare a aerului,
auto este determinată de câteva care se cer monitorizate prin
sute de compuşi diferiţi. În urma puncte în care se urmăresc
unor studii recente au fost indicatori specifici, sunt şantierele
evidenţiaţi peste 150 de grupuri de de construcţii, betonierele,
compuşi. Monitorizarea se centralele electrotermice, centrale
concentrează însă numai pe acei termice uzinale, de bloc sau
poluanţi care au cel mai larg impact individuale etc.
asupra sănătăţii umane. S-a
determinat că nivelurile de poluare
a aerului datorate traficului auto
sunt foarte variabile în timp şi
spaţiu. Impactul cel mai mare apare
în zonele construite şi cu artere de
trafic supraaglomerate, unde
dispersia poluanţilor este dificil de
realizat.
Combustia neautorizată în aer liber a unor deşeuri de tip menajer,
cauciucuri uzate, mase plastice, neîntreţinerea curăţeniei domeniului
public şi privat, se constituie în surse de poluare cu gaze nocive, fum,
funingine, pulberi organice, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile,
mai ales, în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm
atmosferic, inversiune termică).

Toate aceste aspecte se cer monitorizate în vederea cunoaşterii cu

exactitate a calităţii aerului în fiecare zonă şi în fiecare perioadă de
timp.
 2.2.3. Monitoringul solului
Creşterea nevoii de alimente, pe plan mondial, accentuează necesitatea utilizării
raţionale a solului. Ca urmare a unor factori naturali sau antropici, solurile din România
sunt afectate de diferite fenomene negative. Cunoaşterea acestor probleme, evaluarea
lor ca amploare, gravitate, tendinţă, reprezintă o condiţie pentru a asigura intervenţii
justificate şi operative pentru păstrarea calităţii solurilor.

Activitatea de monitoring al solului are ca obiective:

- identificarea, caracterizarea, delimitarea arealelor afectate de anumite procese care
împiedică funcţionarea normală a solului;
- evidenţierea cerinţelor, tehnologiilor specifice de protecţie şi ameliorare a solului;
- contribuţia efectivă la protecţia, ameliorarea şi folosirea judicioasă a resurselor de sol;
- reconstrucţia ecologică a teritoriului (menţinerea echilibrelor ecologice).
 2.3. SUBIECTE STATISTICE ALE
SISTEMULUI DE MONITORING
Datele de mediu pot fi culese din diverse anchete, din reţeaua de
supraveghere şi măsurare sau din surse administrative.

Metodele de culegere a datelor sunt diverse, însă cel mai des

întâlnite în literatura de specialitate şi adoptate deja de
majoritatea organismelor de statistică naţionale şi internaţionale,
sunt:
a) recensămintele,
b) anchetele statistice,
c) monitoringul şi
d) teledetecţia.
O descriere cuprinzătoare a mediului cere, însă, integrarea unui număr mare de
surse de date cu scopul de a se ajunge la o imagine cât mai completă a presiunilor
exercitate asupra mediului, a stării de calitate a acestuia şi a eforturilor pentru
protecţia mediului.

În ţara noastră, starea actuală a acestor surse de date este la un nivel calitativ
scăzut, reprezentând principalul obstacol în dezvoltarea sistemului statistic de
mediu.

Datele primare pentru construirea sistemului de analiză statistico-economică a

mediului pot fi îmbunătăţite prin: dezvoltarea registrelor statistice, revizuirea
contabilităţii naţionale, efectuarea de noi cercetări statistice şi îmbunătăţirea celor
existente.

În ţara noastră, Institutul Naţional de Statistică menține în aceeaşi concepţie, o

posibilă schemă pentru dezvoltarea sistemului de subiecte şi variabile statistice de
mediu fiind prezentată în cele ce urmează.
2.3.1. Utilizarea resurselor naturale în scopul
desfăşurării activităţii economice

Consumul de resurse naturale este o activitate

cu impact asupra mediului generat de
imposibilitatea refacerii în timp scurt a resursei
consumate. Activităţile economice cu impact
potenţial asupra mediului sunt: agricultura,
silvicultura, vânătoarea, piscicultura, mineritul
şi industria extractivă, producţia şi consumul
de energie, utilizarea apei, utilizarea solului şi
transformarea peisajului.
 Agricultura
poate avea o incidenţă asupra mediului prin creşterea producţiei determinate fie de
creşterea suprafeţelor cultivate sau a efectivelor de animale, fie prin creşterea
randamentelor agricole. Subiectele statistice care reflectă legătura dintre agricultură şi
mediu se referă la creşterea producţiei agricole (fie printr-o agricultură extensivă, fie
printr-o agricultură intensivă) şi la evidenţierea locului agriculturii în economia de piaţă
(tabelul 2.1).
Agricultura Variabile statistice

Agricultură extensivă Suprafeţe cultivate şi producţia realizată pe tipuri de culturi

Efectivele de animale şi densitatea acestora pe specii de animale

Agricultură intensivă Cantităţile de fertilizanţi aplicate şi suprafeţele fertilizate pe tipuri de substanţe

fertilizante
Cantităţile de furaje consumate de animale pe tipuri de furaje
Consumurile energetice din agricultură pe tipuri de energie
Practici agricole pe tipuri de lucrări

Locul agriculturii în Volumul vânzărilor pe diferite tipuri de producţie (fizic şi valoric)

economia de piaţă
Volumul inputurilor (fizic şi valoric)
Formarea brută de capital pe tipuri de exploataţii agricole
Volumul exportat pe diferite tipuri de produse (fizic şi valoric)
Volumul destinat autoconsumului
 Activitatea forestieră
Activitatea forestieră are un impact negativ asupra mediului prin exploatarea
comercială a pădurii, dar şi un impact pozitiv prin intervenţiile silvice de împăduriri şi
reîmpăduriri.
Subiectele statistice identificate pentru activităţile de silvicultură şi exploatare
forestieră, în legătură cu componentele mediului au în vedere exploatarea comercială a
pădurii, prelevările de lemn pentru populaţie, pierderile naturale (incendii, boli,
poluare), regenerarea naturală şi împăduririle (tabelul 2.2).
Silvicultura Variabile statistice
Exploatarea comercială a Cantitatea de masă lemnoasă exploatată pe tipuri de specii
pădurii
Producţia primară de lemn

Exportul de lemn netransformat

Pierderi naturale Pierderi pe tipuri de esenţe

Tăierile de păduri pe tipuri de esenţe

Regenerarea şi Creşterea anuală de masă lemnoasă pe specii

împădurirea
Suprafeţe regenerate natural

Suprafeţe împădurite
 Activitatea de vânătoare

Activitatea de vânătoare poate influenţa mediul prin distrugerea

habitatelor de faună ca urmare a supraexploatării sau prin distrugerea
deliberată a speciilor considerate dăunătoare. Subiectele statistice care
reflectă legătura dintre activitatea de vânătoare şi mediu se referă la
recolta de vânat şi la contribuţia economică a acestei activităţi (tabelul
2.3).
Vânătoare Variabile statistice
Recolta de vânat Efectivele de mamifere vânate, pe specii

Efectivele de animale mici vânate, pe specii

Număr de păsări vânate, pe specii

Contribuţia Valoarea comerciala a vânatului, pe specii

economică
Venitul din vânzarea echipamentelor specifice, a permiselor de
vânătoare şi utilizarea infrastructurii turistice pe tipuri de produse
Exportul pe tipuri de produse
 Activitatea piscicolă
Activitatea piscicolă poate crea serioase probleme mediului
prin supraexploatare şi folosirea unor metode “brutale” de
pescuit. În mod asemănător activităţii de vânătoare, şi în
cazul pisciculturii, principalele subiecte statistice ce pot fi
dezvoltate se referă la captura de peşte şi la contribuţia
economică a acestei activităţi (tabelul 2.4).

Piscicultura Variabile statistice

Captura de peşte Cantitatea de peşte recoltată din mare, pe specii

Cantitatea de peşte recoltată din apele interioare, pe specii

Cantitatea de peşte recoltată prin pescuitul sportiv, pe specii

Contribuţia economică Exportul de produse din peste, pe specii

 Industria minieră şi extractivă

Impactul mineritului şi a industriei extractive asupra mediului poate fi

analizat făcând referire la următoarele subiecte statistice, asociate
ciclurilor de exploatare miniera (tabelul 2.5).

Mineritul şi industria Variabile statistice

extractivă
Exploatarea minieră Rezervele noi descoperite pe tipuri de minerale
prin prospecţiuni
miniere
Producţia minieră Producţia din mine subterane pe tipuri de minerale

Producţia din minele de suprafaţă pe tipuri de minerale

Producţia din cariere pe tipuri de minerale

Închiderea minelor Numărul minelor închise pe tipuri de minerale

Rolul resurselor Valoarea producţiei miniere pe tipuri de minerale

minerale în economie
Exportul de minerale brute pe tipuri de minerale

Minerale consumate în metalurgie pe tipuri de procedee

 Producţia şi consumul de energie electrică

Producţia şi consumul de energie au un impact semnificativ asupra mediului atât din

perspectiva consumului cât şi din cea a poluării. În tabelul 2.6 sunt prezentate
subiectele şi variabilele statistice ce pot fi evidenţiate în analiza impactului activităţilor
de producţie şi consum de energie asupra mediului.
Producţia şi consumul de Variabile statistice
energie
Activităţi de prospecţiuni şi Numărul prospecţiunilor, pe tipuri de resurse
exploatare
Volumul extracţiei de petrol şi de gaze naturale
Volumul extracţiei de cărbune
Activităţi de transformare Cantităţile de combustibili fosili utilizaţi pentru producerea de energie
a energiei termică pe tipuri de combustibili
Producţia de electricitate pe bază de combustibili fosili pe tipuri de
combustibili
Producţia de electricitate prin sisteme clasice pe tipuri de surse
Producţia de electricitate şi căldură din surse neconvenţionale pe tipuri de
surse
Activităţi de utilizare finală Consumul intermediar de energie pe tipuri de activităţi sau industrii
a energiei
Consumul final de energie pe tipuri de activităţi
Gospodărirea energiei Consumul de energie pe locuitor şi pe tipuri de energie
Proporţia consumului de energie din surse regenerabile sau neregenerabile
Energia importată sau exportată pe tipuri de energie
 Utilizarea apei
Utilizarea apei este la originea diverselor probleme de mediu, în
special atunci când prelevările din formaţiunile acvifere se fac într-un
ritm superior celui de alimentare. În zonele aride, prelevările din
cursurile de apă pot reduce cantitatea de apă care este la dispoziţia
utilizatorilor din aval. Un alt subiect al preocupării îl constituie calitatea
apei reziduale atunci când aceasta este evacuată în cursurile de apă,
lacuri sau mare. Subiectele şi variabilele statistice care creează cadrul
analizei statistico-economice a utilizării apei sunt în tabelul 2.7.

Utilizarea apei Variabile statistice

Prelevări de apă Apă prelevată din surse de suprafaţă pe tipuri de surse

Apă prelevată din surse subterane

Cantitatea de apă utilizată în agricultură

Cantitatea de apă utilizată în industrie pe tipuri de activităţi

Utilizarea apei
Cantitatea de apă utilizată la producţia de energie

Cantitatea de apă consumată de gospodării

 Utilizarea solului şi transformarea peisajului
Setul de subiecte şi variabile statistice ce poate fi folosit în analiza utilizării solului
şi transformării peisajului, ca aspecte distincte ale utilizării resurselor naturale în
scopul desfăşurării activităţilor economice, este redat în tabelul 2.8.

Utilizarea solului şi
transformarea Variabile statistice
peisajului
Schimbarea Schimbări ale utilizării solului între sectoare de activitate, pe forme de
destinaţiei utilizare a solului
Schimbări ale utilizării solului în interiorul sectorului economic, pe forme
de utilizare a solului
Restructurarea Reţeaua de transport pe tipuri de transport
mediului
Structurarea hidrologic a prin crearea de baraje, lacuri de acumulare,
canale
Crearea de zone rezidenţiale şi industriale

Realizarea de infrastructură pentru: minerit, exploatare forestieră şi

comerţ
 2.3. EMISII ŞI EVACUĂRI DE DEŞEURI

Analiza statistică a emisiilor şi evacuărilor

de deşeuri ca rezultate ale activităţilor
economico-sociale vizează emisiile de
substanţe poluante în aer, evacuarea
substanţelor poluante în ape şi producţia
de deşeuri. Variabilele statistice ce pot fi
utilizate într-o astfel de analiză sunt
prezentate în tabelul 2.9.
Emisii şi evacuări Variabile statistice
de deşeuri
Emisii de substanţe Cantităţi de substanţe poluante emise, pe tipuri de agenţi
poluante în aer poluanţi şi tipuri de activităţi
Evacuările de Volumul de apă reziduală de la canalizarea publică, pe tipuri
substanţe poluante de agenţi poluanţi şi bazine hidrografice
în ape Volumul de apă reziduală de la industrie, pe tipuri de agenţi
poluanţi şi bazine hidrografice
Volumul, cantitatea de substanţe poluante din apă rezultate
din practicile agricole (poluarea difuză datorată agriculturii)
Cantitatea de substanţe poluante din apa de ploaie
(poluarea difuză datorată ploilor acide)
Producţia de Deşeuri evacuate în sol, ape, aer
deşeuri
 2.4. EVENIMENTE NATURALE
Aceste subiecte statistice conţin variabile referitoare la fenomenele naturale care pot
afecta producţia, consumul şi bunăstarea populaţiei umane. Există un efect sinergic
între aceste evenimente naturale şi impactul activităţilor umane asupra mediului. De
exemplu, o proastă utilizare a terenurilor pe timp de secetă poate antrena fenomenul
de deşertificare; construcţia de aşezări umane în zonele vulnerabile sau seismice
provoacă distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti. Variabilele care descriu amploarea şi
intensitatea evenimentelor naturale, clasificate după originea meteorologică,
geologică sau biologică, sunt prezentate în tabelul 2.10.
Evenimente
naturale Variabile statistice
Riscuri Volumul precipitaţiilor şi variaţia acestora în raport cu valoarea
meteorologice medie
Temperatura şi variaţia acesteia în raport cu temperatura medie

Riscuri geologice Numărul cutremurelor de pământ

Numărul alunecărilor de teren

Riscuri biologice Suprafeţe infestate cu insecte

Numărul de epidemii
 2.3.4. Variaţia stocurilor de resurse naturale

Subiectele statistice care se includ în această categorie (tabelul 2.11) decurg din
sistemul informaţional care are în vedere gestiunea durabilă a resurselor.
Accentul este pus pe creşterea sau reducerea stocurilor de resurse biologice şi de
resurse ciclice (de apă, sol şi minerale). Din punct de vedere al mediului, o
reducere a stocurilor de resurse biologice se întâmplă atunci când exploatarea se
realizează într-un ritm superior celui de regenerare naturală.
Variabile statistice
 variaţia netă a suprafeţelor de teren
 variaţia netă a biomasei culturilor anuale
 variaţia netă a şeptelului
 variaţia netă a suprafeţelor pădurilor
 variaţia biomasei forestiere
 variaţia populaţiei de peşte
 variaţia nivelului apei de suprafaţă
 modificarea debitului mediu al cursurilor de apă
 variaţia capacităţii de stocare a lacurilor
 pierderile de sol productiv datorate schimbărilor de utilizare a terenurilor
 pierderile de sol productiv datorate eroziunii
 rezerva iniţială de resurse minerale pe tipuri de minerale
 producţia anuală de rezerve minerale pe tipuri de minerale
 2.3.5. Calitatea elementelor de mediu

Nivelul calităţii aerului, apei şi solului este, în general, comparat cu normele de

calitate standard. Variabilele statistice pot exprima depăşirea normelor
admisibile şi gradul de calitate a fiecărui element de mediu (tabelul 2.12).

Elemente de Variabile statistice

mediu
Aer Concentraţia maximă efectivă de poluanţi pe tipuri de agenţi de
poluare
Concentraţia medie lunară/anuală de poluanţi pe tipuri de
agenţi de poluare
Frecventa depăşirii concentraţiei maxime admisibile
Apa Proprietăţile fizice şi chimice ale apelor uzate
Concentraţiile de substanţe chimice
Concentraţiile de materii organice exprimate prin COD
Lungimea râurilor pe clase de calitate
Suprafaţa deşertificată
Suprafaţa erodată

Sol Suprafaţa contaminată prin produse toxice

Suprafaţa depozitelor acide
Suprafaţa cu soluri degradate prin irigaţii
 2.3.6. Amenajarea şi restaurarea resurselor
Ameliorarea consumului de resurse în sensul clasic, vizează o maximizare a
productivităţii economice a resurselor naturale pentru creşterea veniturilor
unităţilor de producţie care utilizează aceste resurse, cum ar fi: agricultura,
exploatarea forestieră, pescuitul şi industriile extractive. Exprimarea statistică a
amenajării şi restaurării resurselor se poate face cu ajutorul unor variabile
statistice evidenţiate în tabelul 2.13.

Amenajarea şi
restaurarea Variabile statistice
resurselor
Protecţia şi Reţeaua de parcuri naţionale
conservarea
naturii Arii protejate

Faună protejată

Cheltuieli publice pentru amenajare şi restaurare resurse

naturale
Personal ocupat cu protecţia şi conservarea naturii

Restaurarea Terenuri agricole restaurate

mediului
degradat Suprafeţe împădurite
 2.3.7. Supravegherea şi combaterea poluării
Există mai multe categorii de variabile statistice care pot descrie activităţile de
supraveghere şi combatere a poluării, o parte dintre acestea sunt redate în tabelul 2.14.
Supravegherea şi
combaterea poluării Variabile statistice
Cercetarea asupra Număr de cercetări privind poluarea
poluării şi supravegherii
mediului Număr de staţii de supraveghere a calităţii aerului sau a apei
Depoluarea şi Operaţii de depoluare pe tipuri de poluanţi şi ecosisteme
restaurarea mediului Operaţii de restaurare pe tipuri de poluanţi şi ecosisteme
Numărul staţiilor de tratare a apelor pe tipuri de tratare şi bazine
Mijloacele de combatere hidrografice
a poluării Cantităţile de nămoluri evacuate, pe bazine hidrografice
Cantităţile de deşeuri periculoase tratate
Fonduri publice alocate întreprinderilor pentru combaterea poluării
Volumul apelor uzate epurate
Acţiunile întreprinse de Costuri antrenate prin administrarea deşeurilor periculoase
întreprinderi
Reciclarea deşeurilor
Investiţii în tehnici pentru protecţia mediului
Costuri antrenate prin producerea de bunuri de consum care nu
periclitează mediul
Modificări în structura cheltuielilor
Reciclarea deşeurilor în gospodarii
Reacţiile gospodăriilor
Cumpărarea de produse cu impact redus asupra mediului
Modalităţi de consum pe tipuri de consum (alegerea benzinei fără plumb,
utilizarea ambalajului de hârtie, alegerea mărimii automobilelor etc.)
Materiale reciclabile
Comportamentul populaţiei privind participarea la procesul de reciclare
 2.3.8. Prevenirea catastrofelor naturale şi atenuarea riscurilor

Faţă de violenţa forţelor naturale, reacţiile pot fi: ştiinţifice, tehnice, biologice,
administrative şi umanitare. Variabilele prezentate în această categorie descriu
măsurile luate pentru prevenirea inundaţiilor, operaţiile de supraveghere şi
previziune a catastrofelor, măsuri de urgenţă luate pentru reducerea efectelor lor
(înţelegând evacuarea populaţiei etc.) – tabelul 2.15.
Variabile statistice

 număr de cercetări pe tipuri de activităţi

 infrastructura fizică de protecţie împotriva catastrofelor naturale

 activităţi biologice

 reglementări administrative pe tipuri de reglementari

 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce cuprinde conceptul de sistem de monitoring al mediului?

2. Care sunt componentele sistemului de monitoring al mediului?

3. Care sunt funcţiile monitoringului integrat al mediului?

4. Care sunt direcţiile de acţiune pentru monitoringul mediului

înconjurător?

5. Care sunt domeniile principale din care se selectează

subiectele statistice ale sistemului de monitoring?