ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE BUCURESTI CONTABILITATE DE GESTIUNE IN ORGANIZATIILE AGROALIMENTARE! - SUPORT DE CURS — Titular de Cur: Prof Univ. Dr, Florine! Marian SGARDEA Ant univorsitr 2021-2022[EVALUAREA FINALA: altarea se compune din 1. Evaluates conta i cau wivEaji de sein 2Evalurs final, pe azn examen si 5. Sabie note fale Examine fala 70% Activate seminar 30% Bitingeate stn: (hectghe Coen, Opes *Conabilitses de etiune pi Cael eosturlr, Edita GENICOD, Cae Bocas, 2002 Conta se “Contabiates esti intern a unidgloreconomle”, Cvs, 1984, Dider LECLER "Lessa de tn compte snaatiqu’ le Eton Dergnizaton, Pas 1997, Lawl H.Bougun pabiietanalyique et geen, Eitara Si, Pari, 190 Gorge Langlois * Conte de geen Edons Foucher, Pare, 1996 P. Miki. Tusrynks— “Comptbitanalque, Eins Foch, Pari, 1908 Kins ebbeten ‘Cotesia sl management costar”, Ladi Poser Edis Teor, Bucuresti, 2000 iRise oe Seed ‘Comatiate gf cotrl de estone, Bucuresti, Eta ASE 208 loin Sade ‘conti managerial aprfundat, Sucre ASE, 2011 xxx Pretearale ME privind oraz conti de estvne (MO 23 ain 124852008 2x Standard de contains TAS 41 Xxx, Standard de contabiiate LAS? x ‘ges Comabitt 827991CUPRINS | CAPITOLUL 1. Fundamente privind conta LL. Obietlcoatabiliti de gestune 1.2. Runeilecontabiii de pestine 113. Factors princpil de organizare CAPITOLUL IL Costu, concept cele al cont 21, Siti de cost. 221 Costu medi si coeur marginale 23. Centrede responsibiltate CAPITOLUL IT. Procede de calculaieldeterminare»costrilor. 5. Pocedece de deteminare si dlimitare a celuielr pe prtaor sip sctoare, 23 3.2 Procedee de repanizae achelillorindiecte. re 34 3.3. Procedee de separa a cheltuielorin variables fixe 28 3.4. Procedee de determina (de calcul) costuli de producti de fabricate incrdcpendenia (preci cipro) mB 355. Procedee de calcul al osu untae 34 ure 34-Curs 4 CAPITOLUL IY, Sistemul contabil de arelstrare x costurilor wil 41. Prezentare conus. 7 44 42. lier logics a ivepsarior consi ~ 7 43. Studs deez z. : ‘st (CAPITOLUL V Metode clasce de caleulafie a conturilor Sil Aspecte geen... = = 59 52. Metod pe comers en 5.3. Metods pe fae, 63 CAPITOLUL VI. Metods costurlor standard (costrilorprestabilit) 6.1, Pezenareametode 62 Elaborare celelate costae tandd pe prods 63. Calcul i inerpreaea sbateror da cheluieile standard 8 CAPITOLUL Vit Metoda diret-osting (metodapre-cost-volum) TA, Prezentarea general... = 9 12. Analiza ela pee-cst-volum gi indcaiar! specif meioel. 80Conable de gestne CAPITOLULI Fundamdate teoretice privind contabiltates de gestiume | 1-1, Obiectalcontabilitat de gestae Objet contbiiait de geste i constiuie elizarea une eysuri ie cheltiele cfectuse si produce obtnuts, Iepaturaconcretata in detrminaea cos pe puratoral de cst (rots err, servic, ee) ‘Cogurile se deerina fe ca mtrime standard (atest) ei isa mime efeciv (dup fecheieea proceni de prdutic) Totodla, prin conubiliatca de gestune se realizeza 0 ‘Soripraie inte cose presale (antecalelste) cele eesive, dderminaed si iterpetand ‘tater reate CConibiltatea de gesiune JS posibilisiea obinert de ezuate alice pe fecore rats deco. Conabliaea de gestune detemina costurle si rezuttele analtce in faa de obtnese \dalricnie)s pda. Tots emulate snaliice po corel tin fra de vazare a poduseor, Contblitatea de gestune ma ares urmatatele demu: contbiliste anaiiea pene ca fer infermat anaes pin cost relat; ‘oniabilitaeinlem pent a informatie sant detnae numa ptr erieu firmel (dat sloruneor de contol conform lei cenlabilite manageila” pentru ca funizeaza loformasi prin cost si rezlat ‘managemenuliscitati In fpt exe paren cen mponanta a comabitati de gate. (Organizaea contbiiatii de gestune este oblgatorie si cade i sarcina conducatoni, deinietoruli unit patrimonile 1.2 Funct contabiitii de gestions Principal func ale CM stn: planiicare,conralul fandamertara deciilor. ‘> Plaifcorea vgeseh sablireaobietvelor wel enti eonomice si ienearea ‘modaltiilor pin care acesteobective pot f indeplini. fn acest sens webule fnat {atotdenuns cont de experenja tweeua + Controlul se bazeezd pe roportaea cde manage a relator actale ale nei ni economice. Pe bran acestor infomnafi, manages) evelunazs ditencle txitenteInre performaneleplanifeate gi cele actunle, In acest sens, magert Snaliesr8rapoarteleconabil i alte tipi de rpoarte pe eae le primes: ‘+ Fardomentrea detsilor ili alegerea de ete manoeri a nei aerate, c= ‘amare compari informatlrrelevnte pe eae le dein ale cosesnjeloe econ posible. In vederea fundamen decziler, pia emp 0 repeznta lanifiares, areea dea doud conta. (Corea dines contabiltatesfnanciara si comabilatea de gestae: unt elemento ale dualisaulu combi, ‘combi sacar se ealizeaa pe lg precise in tmp cecontabilitaes de gestiune Se reaizeaza pe leg dar in coreaie eu panculartaile firme: obiectl de activate, ctor, procedee de clea, ‘ambelecomtalita sunt ebligtoris mbele conduc la obinrea de informa despre ac vita desfsuata de firms;Cootbitate de este ‘conabiiaea Fsancar ofa taarmail Gores, de eae mal mulle of, i timp ce onabliaen de gentianeofea informa curt, operalive da storie, = contbilitstesGnanciar fer informati despre cele totales relate toa, in fine ‘ce coniabilitatea de gestlne ofera informati despre costuri pe produs si rezulateanaftice (pepo) <_ambele combi vin in Sprijinal management fim Concepte chee: + Contabiittea finacir: reprezima acca parte a conabliail ce vzea oftirea de infomati ‘pnt ations ali ult, i vederes evalu acvii din punct de vedere a stun Finaneiae actus; + Contbilitts de pestune:repreziidacea pare aconaiili ce vizez8oferies de infrmati e sun! utile managenlor peat planficaren s1 connlul ative, presum gi fm cal proces dear a deiilor ‘+ Reparizatea prinars: repreninis reclsiferea chelwitilor din conabilites fnanciars in ontbliatea de gestiune, pti destinaieiwestcn ‘+ Contbiliziea fumizeead infomatii peat toate eager de uit, exter ¢ inter informatit pe care acesta gi fundameneszd deizile He alocare a resuseor. Conable Financar (CF) gi conabiiatca de gestiane (CO) sunt dovs componente ale consi, ak ciel obiectv ese furizareainformajilr necesae diverglor tllzator, nue cele dou contabilii ptf identicate urndtoaree deen: Fear Tabi oat mga Fae as —[erormeoa Tp seme er cet Tar © Cae ees ee TTD Rea es oe Rami eeaae a a aaa pe pa | a Toa ee SS aT = a SE SS aes Earn pace = a a a a a oe ae 2 oe re nmr | ee ine pet ne fe a oy ty a [ar ee Exempt: Pomind dela fbricara ate produse PI P2 sP3 se consdert urmdbarele situa de eau 1 costror rear in ele dud comaConable de gentine ‘Contabitatesfnanclard (CF) ri ae = Tatar aes we Taka a] Teas 7 or ve Svea ry Chea ae Te m Contabiitaten de gstinne (Ct aeons a 2 [ae cent ce @] | Be Fee mal Re co Ize contblitsten Gonocars gi conabllistes de gestine exis o inleependen|s a ‘nfrmailr. "Aceara exe realinth prin intemedul chehuieilr, ce sum clasifiate fn contbiliatea Financia dup natura lr (ce exemplu, cele eu materile pine, cheliuielcu salar, cele ‘eu amortzarea), st in conablises de gestiune sunt reclasiiewe dup desinaie (fnctile Inepiaderi (de exemp, cheek “de producti", celle generale de administra, clei de dato contabiitigi de gstiome Rolo contabiltati de gesune reise din obict yi ete: = des determina suictrile de cost pe ance de calcula; ‘dea da fornia infermat pena analia prtl de vanzare, 1 de tla bar novi pretul de vanare: “des sa posites une comparailiat i dinamicé a cost ents produse simiae: “de determin cosa st ezltatal a mod aac pe fearepurator de cos 1.3. Factor’ prinipi de orgenizare COrganizaea conta de gestiune te face dierent In cadl nel ental psimonise, in fut de condtile de deseserare a activist, de paricuantale specie aaiviai, parcalariat este infor de organiza ‘Ace factor suntCont diate de gestune ‘rea Teprinderi in fnctie de marime ae sabieste si stuctraorganzatovica pe fabric, sexi, tle, et dar se ongaizeaas ativan fnnciara~oatbla inser centraliat (penr fie mii), sisauin sige dscentaizal pen inernder mi marin fancte dearest orgoizare ae oe dt xa informational cat so delniare so stucturare a osu 's Ceracerl producti care poate fipermanen sau seznler. in fite dependence se elcome sctviair impic se oti produ, se separizeaza si chehuiele Chelle varie se regsese uma in perioads deactivate, in inp celle fixe eregates into mpl anu (chr daca ave atv sezniem) Tipu produce, produce cae po “producti de masa rodtie de serie prodetic uit. tn farted aceasta se apie metoda de calculate, respectv metoda global, metods pe faze simetoda pe comers. Totdsa est a dteina cos presi se plea metoa anda cos. ‘4 Tehnolgia de fabricar gradu de evtomathare al produce. in fancied acesten sunt stbiic temic capele pacurse de In intaca materi prime si pena lo obinerea pres iit. Infante de acest eae se sales: 8 etpee de callie 5 impli suc pe posi, procedeele de calculates modal de determoace a orale tr, PRINCIPIILE CONTABILITATI DE GESTIUNE 4 Princo separart_chelie z cole core nu privese educa, Acest pip spune ca se inpane 0 sepaare 8 evden cheltclor care privese preducta (se refeala obictl de activiste ) de cele care mu privese products (e rters al ‘heli cu carter cultural, soil, sporty. Principal separ cheltueilor acter neproducts Obiec zoatbitati de gestae sl reprevinachltele cae privereprosuictn. Ace, fa randul br, ver fi spurt in cele cu carter producti si chet cu cameterneprodusiv (eb, ‘srs, depasir de cost). Cheltuillecueaacer product se inlad in cost prods, ni fe celui ev earaetr neproductiv vor fl incase n costal perosde, Priciiu!ssparartchelueililor in sot Potvit acest princi, rie chelnial este stasbila unui anuit centr de responsbiiate Joe de desfsuare a atv). Tn fnctie de focal (area genera eluaa se subst si responsbiliatea (seeti, sei, lini de fabricate, ferme, tectout ee) Principia separari helieilor in timp. Aces pincipis presipane eile unek lature moment electri celuelors momeatl realizar produce. "Astfl cheese inp in hell aniipate cares efetoena inte de desferuraes avi es includ exalonst ‘a cos rods: ‘hell curent care se efetveaza in moment desta aciviati ete previionate sau cele cu proviioanele care au los dupa efectuare activi, conform cana oxne cheltila inegisrata in contabilitates Siancirs oboe aie consemna int-un document usa.Contablte de gestone CAPITOLUL Costu, concept chee al contbiitatit de gestiune 2, Structur de costurt Cosa epresils sea prea chttuititor marie, de personal sate chev car int-un {el sav afl, direst sau indirect concurd Ia reaizares Sout produs 4 feghsesc in ritura prodosui eect In costl unutprodus se cuprind direct stu inet cheluil: geerete de consul productive de materi prime, stars conributile aferene, energie, amorzr chtlll cu Serve eectuate det, Cast saren chet 1, Dupa posbittatca Menificili pe purtorul de cost th moment efecuartt chelnielr, de apart a. Chel deste Chelle indvecte 2, Cheltilile direct se idenica pe purstora de cost in momenta eacasri. Seeurind sci chelieile generate de materk prime salle materiale dete slarile personal direst prodetv si conte arene sls chelsell dec, i, Cheltuilite indirect cae in moment efectuarit ge regaese pe sector de activate (local de seivite). Ele shin ins pe puttoral de cox ls sfartl Tun, dar ines pin repatzae Se imp in > cheltuiel indirect de producti ace se eysses: la nivelul cent de esponsbiae st ipa in + elu comune ale central de responebiitat sau sector deactivate Gd general le entra de esponsbiltste > cheltuil indrecte generale sl de admnisrae care re regasese In rveel adminisrtet Finn. CCR ~ cents de responsabiite Ps prods ch me [ARMA nase = = ie Tal TR chet =< ———* Ph Pa PB Poe BP directo2. Dupa desinate (tractus specifics pentru conturile de eseulatie si implicit pnts ‘omabiiatea de gestine): Sheltie seit de baz; = cheltielidiecte de productie su comune ale setei( cheuioli de inwenee si fistionare);, = chet stivitati auxtiae, + heli generale s de sdministraic 2 tii de destacere — Exemph Lai decembrie 201N entiatea economict X prezint8 urnitarle soldi sle conor (Gosnt de Inher: +601 = Cheltiecu matrile prime 500 um; S11 Chelle intetinee repr 1.000 ums 623 -Chelviel de elas, protoeo, publcat 90 usm; ‘641 -Chetiel cuslarile 1800 ums (661 - Chel cu amoriares 1.000 ms 701 = Venitr dinvinzareaproduselor finite 3 00 um 704 - Venturi in pestaea Servicio 1.800 um: * 711 Venturi aferentecomurilor tocurilor de prouse 1,100 um. (SFC), Chelle prezeise anterior dps natura lor sit reerpate in cootbiliata de gctine conform destin scestora, ate Tabel de converses cheteelilorclasficte ‘dupA natura cell clasifieate dup destintle eepurtizare primari) La on ro Desig decir =tecee | seven | ashen | me | Se | tow ore | ate” | Spain areal ame . = Sine Scar | 7 a Soom es ea Se cere: toc cont de poft pierre at dupa nar ct dup destin, ind cont de ernele sallonale i intrafonae cu pvr Is prezentaren susie fnaneae Rezolvace: scumggmn etdnt ame | | aca || Veni FRE ar Tal dee Tama ET Sap RAE —| 5] | | Ca pas | Sater | TTR] | Ci aa Tra TT od Ta ea aa Ty Tra aT aT TTT Resin ee rs [er ana egies —[ rar}Comentaris, ROHN TAS T, SPC aT TIT au webule Weer pve venta pera & por ace a ware ‘ilzatoi, trebuie sara in eheliiel i vcevers, in cal unui SED. ‘+ Indicator cast banurlorvindste este compus din costul de producti in esl luni vente, diminuat cu valorea produc tata (SPC al 711) au majors aloaes produc fdeocate (SED al 711) 3. Dupalepatura dire conubitateafinanciara si conabiliatea de gesiune si dpa al regis cheer in costal produselr = ehettutet! incorporabte (vegas) in cost ce fae obiectalconabila finance si onabiltal de gestune Se ipa in ‘© cheluiei in acviata de exploniae, x uncle except ‘pied din ereaote; * teed proviionsne (o cheluiel cu dobarsile aferate creditor lute pet ralzarea sau obineea produselor eu cil ling de fabricate cheluiel neineorporablle in costar ee fac obiectl combat nanciae dar ou sant ‘ecunosute de cotablliate de gstune. Selmar in (© cheltucliexraordinre, © ecklale chet Fics; cheluil supltve sau sags cae he obicetl cotbiliat de gesune dar ou sunt recunoeate de contabiliatea nanciara impli de eisai Exempla: O'enttate economicA construe 0 cide. In acet sens, scitatea consumat materiale deconsrctve (mater prime) fa vloare de 100.000 um, fregisat sala gi Conca penru munedortangaati ft valare de 200.000 um gia utlzat utlaje a ciroe Smorizare este de 500.000 wm. Fires detiviti fst fet ate: 160.000 um din suche ‘de fnanare dj existent fe ceca, 250.000 um dt-un cred banca contact speci penta Finaotoren acele!constuci,dabinds aren creditult nd de 25.000 um, cin care plata. 22.000 um, ar patra objnerea sel de 170.000 um, fost emise 1.700 actun 1 un pret de ‘misiune cpa cu valonea nominal de 100 umvscine, Media. dividendelor ptite in ulti 3 Sni sefionaior « fst de 3 umlctiune. De asemenea, societies primi pli o amend ‘entn nedepuneren in inp adeclratilo Gal i aloe de 6.000 um, le existe in CF determina lore celle incoporabie (0,Tatorna Refcerein CF Retearr is CW. [Sonsin nrelieine | r= 301 100000 Ey 10000 vps ani | XX = AX 200008 C2000 am [ineissor ananiare [61 =281 300.00 cz S0000 um Sure nana exsene | 180000 sm. (Ce poe 6 Dione capac de apt [Ne ae fet propria dion Tide furao ae ar, eae pi more acta) Gomme craic [5121 = 1621 250000 Tas at Recunore dbs [ 666 162825 000 Ci. 25 00m Pit binds 162 512122000 atest Enmisune aqui [456-1011 170000 Naar nese dviende | Core xe costal aya pn eisnca & ani? ~8500 Divided: Cindi pln? Anu vitor Cum be een emt? U7 as7 38500 Na screens casi cel deco un cox. Pag dvidde [s1= S101 x= $500 air Invpsrare medi 6581= 481 6000 N= 6000 Pa end aani=s121 600 Newreed ‘Chee ineoeporabie = 6350 4. Dupe naturs sau fell de chelial (stractra specifics in consbiltata Gnareias): = cheltsie x materi primes materiale, = cheluie cu conbustib energie; = chalice ‘hell cu personal; chelaiel eu contbutie eer; © het evamonizaie, ete 5. Gruparen chet ‘srt de oa. pe aricole de calculate, petra nevoi de avai si constructs, 1. Chelsie cu materi prime si materiale dete 2 Chelaiel cu manoper directa 8 protecta sella eferenta 5 Alte chet direste 1.2 (19243) Total ehetvel directs (costal primar) 44. Chee ntetineressfunetionares teasinlr, tailor, 5. Chet generale al cea de espnsabia (sect, eto), = (4-5) Cheltiel indirect de producti Mi,» (Ht) Costa de products. 6.Chehdei generale si deadminisraie -aucaracte indirect 1V.= (I+ 6) COSTUL COMPLET 7.Chendel de desfacere - aucaractr indirect, \V.=(IV #7) COSTUL COMPLET COMERCIAL. Minister finteorresomands efectunesireistarilor de produse fie cost de producti 6 Dpde al contolabltat sia decked axupre nor contr, tlie = chelvier contolaile + cheliel consoleContain de tie ieee controle sn le re Te GT wl en deposits si purer exaa response “Celclewecorolil st cle ce de oath fie sper cae se pose decide ‘cio dreponmt anos ef» re shhue de nt cota 1 Dupe rapord dre eoiia iene cheer st nell product (Spe dependcts dint chil s pros) hell variable shell Te “a ‘Chetniete variate sus scle chee) dependete i in coeae cu vol an ‘Variabilitatea cheltuiclilor fata de volumul fizic al productiei se calculeaza cu ajutorul inca varie a (Q)-adica chet varie sunt fanctie de producti (Chetaetevariabile se tmpare cheltuil varie propio hele vail degresive = hele varie reresive © cheltuielivarile peogesive hele varie ese 4 Cheltuil variate proportionate se modifica in sels sens si tm cu volumul fic al produce Tndicete de vrablitate et ga eu bet Seimpartin: ‘elie cu mater primes materi drecte haul cu manopers dite si prot soca aferenta om om 0 Geka 0 0 Gaus ——Q 1. Chott arable degresive sunt acl cele are cere ota cu crestereavlumul Be un im al lent deat aceta. Inde de varbiitate est ral me det hel say Oehel(teorie) Se impart in hele cu insetiners si unctiontea wijelor + cht eupeesonall aula si de deserve__Contbiitte de gestune ie Coa ae 0 Ok mane . Cheltuil variable regresve sunt ase cele care sad ensibilodsta ce proces de ‘abvicai fst delanst Sead sensi dupa dbnerenprimel sa wei enti de prods bel mu Oeh <1 Exemplu + chelueli eu incaeitea eupoarelor, cazanele,fumalclor, aperatelor pana le obtinerea rime una de produs Sau pine! sate ‘Acttechaluil se gsese sua la smite catego de ineprindr in timp ce chetuielile dlogresive se regases la toate intepinderil, ndferet de pros de activa BR ke 4 Chote asain runt acolo hele sore res in osu tmp cu volumal fil practi dari sper de vlan i prod Aici sunt cuprise acele chetuili varibile geneae de suprasolicirea eapscitatit de producti > chelueiu sala penrs lcm de noape sau srator legal; ~ cheliel cu epararesutlajelor sui cazul folosci pest paramesri normal, cy af 0 Gana Q 0 Gana Q AL Cheltiell variable flexbite sunt acele chelieli care urmewa vtmul de cresere produclci dar co smumite aliemanje. Acese cheliel’ wn anumit timp au un anumit mmpertamentCContsbiliate de estine 0 Gum. "Q 0 Gawie Q ‘B. Chelsiel fice, deoume chee desraura sade capocitte, sunt acele clit eaten dopind de produ dar sat Sependene de inp. i (CHe= (1) - atin inate fctoml tp Seimpar in: chet xe proprveise helt ela fae ' Cheleil fixe propria rs se impart chil euamoreares + alte cele legate de patarea,conservareacapaiat de producti; bs. Celtel rebativ fixe se bmp, cheliel de personal 1 cht d functionre peat personal in adinsratiainreprindei. CChelnicble generals de adminisrai sunt chluil fein totals ch on 0 aes 0 Gore —“Q Exempla: ‘Se sunose umtoarele inforati ‘Separ chat in vrai ge, respetv duet indirect (Chel cu amortizaen maine flosite pentru un anual prods: Chel cu amontizareautlajelrsinstalailor, (Chekuil cu aiguarea sediull soci; (Chet euch aferent sedi socieai; CCheiiel eu cu ene elses combust petra seeile unde se fabric mai multe prods; + Gtk cu picts peat un anit podsCombiltate de gestune Chel ew enerias * Chet en slr (manoper ie 1 Chel cu materi prime, material direct; 4 Chelnieiu salar personal TESA; * Chelieicu sari supeavephetorior di sti de producti. Rezaya: Chai Dine i Chane tee Pe 7 Catan on ev cog seach 2 Chetwih eo stale nope] "(pea sete wn Se fies as ‘tec rule pros) Viraite + Gah cutie sopevephetori “in seein de wesc a Fels pn on ame prose Tsa “+ Chetuiies pbc enon | + Chshut cu amonizac uj 5 sus pedis ‘nstlior Fie + Chee ci afeens sedta secs + Cheah ce sigursen sede ec Cost produs, cost perioadi + Contre producor sn cost ici prdulr sau seis scion st ftcte vedere insat Cowe yesh ed chee dete nde de predic Deck pool ft use vi so aed ens podem cs eect nc art ot enn ome csr cate Sin ro rg infin, cosie fut sa mia y hauler nemo dios acon uu pron coporeant scene spine. + Conure perone sant selec cre st tte et chil in peroeds nce Svapit Elen een component le pd erred Se teins pring encore (cng chee ev ten conte etl) Acct ceel omens chelsea cont Confom rexementrier dim Romi ito exite economy oie de cvs aru tose one de prod prite decor sl pol Acese neha Chel ca Slava nginerl din seca de prodocie 2.000 usm; Chet eu abril manager 3.00 in plus se mi cunoseurmatoareleinformajis + Chlitil indseste de prodactie sunt epaizate aupa celor dou produse etl: 40% tru procul A {60% pat pews, + Chelle generale de administrate sunt reparizateasupra clor dou produse ate: 30% per produsul Agi 70% pentru produsu 1 Produsul A are vabare a produc n curs de execu a nceputl lui 1,000 us ‘+ Produsul Bare ovalbarea producti in curs de execute la fig unt de 1.000 uss * Cantile obtinue gi vandute dia prodsele A iB sunt egal (1,000 baci produ Agi 1.000 bucks produstlB) 1+ Preurie de Vlreare procicate sunt de: 6 um, buch produsul A, respectv 10 wm. Posts produsulB Se ee: 8) Detenminat cos primar costal de producti conta complet, 1 Determint rele analitie reat glbal. Resolve: 2) Tabloul costar (Figs cost se construiey pe pring de le formulee de cate a ‘casuilor solctate. Inia, i blol costo vem: Tabloul costuilr (Fie de cost) male ian Pe For or CosruRi OIRECTE (COSTUL PRIMAN, ss 2a | * Chhuich eu mtr pie too Tn Ch eusa ‘sco “00 se CosTUR! INOIRECTER 2300 3600 ree pu 000, Costu, DE PeopucrtE ae am | Scone 30 2100 cost Conner 7488 (C9) Valoare cheluieliindinete = 4000 um. (amortzare uj) + 2.000 um, (salar inginer sete) Repaizare cell indirect + Produsul A~ 6000 u.* 40% = 2.400 um, + Produsul B= 6200 um 60% ~ 3.600 um, (9) Valoare CGA~ 1.000. (eootzae sein) + 3.00 um, (salaria manager) ~ 4.000 um, Repartizare CGA + Prodsal A 4000 wm, #3086 1,200 um. > Produsl B 4900 8m. * 7084 ~2.800 um. ') Dateminareareatatlor analiice Cif de afer A~ 1.000 * 6 um. Rezlatlaalitic A 6.000 um. 6100 um, ~ (100) um, Rerltatl anal B= 10.000 vm, - 7.600 = 2.400 um Determinate rezitatulu global Rental global Rerulstl anlite A + Reza anaite B Rezlalplbsl= (100), * 2.400 um, = 2.300 am.Contsbilitate de estiune ir (Costa saci) oaform StanarolorInersationle de Raportare Financ, cos de froduti exe format fin cosusle dite gi costurile indies, variable 1 fixe, de producti, Coxtunle indirecte de producti fixe subt absortite in costul prodiselor pe baza capacitii: normale Ye producti a enti Capaciatea nomad este productiace se tapi st se objind In medi Inia nude de huni =x Jntean sezon in condi normale, (ind coat de inrerupeor datorte Iseirlor de nein. Ail, valearen chaliuiilr indinete fine isla Uo snetal de prodofe nu eye dn ene ‘oduct reduse Valogea neslcatt a cheuelor indirect este anoscut in contin de ‘esiune sub denuire 6 cost subactivii i este trate celui a peroad le felea sin onabiatenfnaeia, In cazl In care avelul de sctiviae depaeste capacitaten normal, fn cost se or include cll fixe uitare maim, pers an sypreval costl de producti, Cos substi se ealeulaza ste: Ce C(I ~ Capoiatenreald/Capactatea nomald), unde: (Cee costal auboctti (Cf ehltuil fixe CH= CI Cee: (CH= chet fx ncorporbile, CCostul subsetivits tepeninia aces parte a cheltuiclior fie sfrenis niveulsi de ssbsctivitate. —— ele ei a) ae a rr cae | roof ge Ben Exempl © ealtate economick fabrich un prods X si un produs Y cae presupun parcrgerea mat rut faze de fibricaje desfiurate in dovd sec de prodctie. Cheuicle efecuate in lana cetombre au ost mater prime X 400 um, mate prime Y 300 um. cbs de personal X 260 tim, cheliuili de personal Y 250 un, alte cheiiel dere X 100 am alte cheluie deste Y 120 um. hele indicted produc tn seetiaT 700 um, din eare 70% sunt cheluel xe, elie indirect de procuctie seta 500 um, din care 40% aun chelie varia, Capacitatea producti a fost lial pete 110% i ei Ig 80% i sei I, Productia incurs de execu ina Xa fost de 300 um. si finala Y de 280 um. Chelle indies de produce be ‘pares in func dechluiaie dec ‘Se cere: Si se calealeze cost de producti al produselor it obynute. Noereatdcarniae velnormaldeacvtte}silat de gstune Rezolvare “ablout costutu de proguctie Fiemente ri x ¥ Ca Ep ao] Ca eae Ta Fa 3] Ca HAT HOTT TST FTTH 7a] 0 Cela naa eaT wae] Cet ass aT 3520] Baa Foe reir decree TT 3a 7 Praia ins de sae slr OE Ctl Be rea TFS O TT AT wae] ater Absortiacheuailor sect RAl= Sch ind’Sba Capacistea de producti a fost wilzats pens 110% Uttizares nel capaitst mai mari de producti care nu duce b reine cheleor nu are implica agra stabil chlor Fixe fcororabile Celie indirete de repatizat ‘Baga de epatizr: celui drecte Problema 1) termina! vlotea costuhi de achistie total = unitar pent materia prim MT, sind Pret de cumpSrare materia prim MI firé TVA este 10 lek: Canta eumparata in MT: 100 kg = Chet de transport fcturate de unter: 50D lt = Chaluil = asiguraea pe timp ransportull 300 lei = TANI Reralare: CA PC+CTA+ Alte cele 1001045004300 180 lei ‘Cae= ISON 100-18 ekgProblems 2 Determinai costul de achizfo unitar pentru materia prima) Mt $12 sting c pel de ‘eumpirare (fr8 TVA) i canttatea cumparata sunt entry MI: 4000 kg x5 liege 20.000 li \ entra M2: 6000 kg x 2leirka= 12000 li CChetiie de transport aproviionare (CTA) au fost in sum de 10000 Jel sige reparizens costl de achizie proportional cu greutatea produseor. Rezohare: (C= PC+CTAMAIt chet ‘Avem doua produse sl trates repartizam CTA pe MI siM2, 1) Vom ealeula ponderescantitatiloraciionste pentru care materie pris ‘yarx100 Gyn = 4000/4000 6000)» 100= 40% ‘Gyo 6000/ 40006000) x 100= 60% Deci, pentru M1 vom repartiza CTA 40% din 10.000 lel aica 4000 le Pentru M2 ver repartz CTA 60% din 10.000 lei alia 6000 le 2) leu cote de CTA pe care prods (Cota cTAI= CTAxGi (CTA M1= 10.0001 40%= 4.000 I (CTA M2 10.000460%= 6.000/ei 3) Calcul cost acne totals uitZone de evolutie x cheltieor Pomind de ta srictorrea_chelscilor in cheltvielivaratile si celtueli fixe, ‘comportmentl celui pe otal chet se prezn grafic at: co cndesr. > ch xe ° 3 Pomind de la graficl de msi su, in evolta volume fie a producti se pot denies urnaiowee zone 1. Zona I sau zona degresiva, data ce proces de fabricate a fost dteslana se regasese umatoarele hele hell fixe * chelsie varnbilepropotonle heltil varie rearesive Pe matura obtneri ai multorusttl de prodes,chelushle Fie iacep sa scada pe unitiea de prods, chluicile variable proportionate se meni, cheltuslleregresiv Sead sensu cep ‘saspur choluil varie degresive 2. Zona? sau zona proportionate seu zona de optim. Chetucilepezemate ma un pastreaza comportement pana lau anunit vel de aeivite core inep s aura chelich varisbile pogresive eae prin eect lor ascent, respetv pin ‘spraolictares capaci) de producti anulexzaefectalpoziv creat de hele fixe raporate Tama multe podase ide chellueideresive sl epresive Ente ona ia care chebeleuntare numa ot sade, ba al mult pare © ratee a costal unit.& Zena 3 sau sona de progresviate CChetsetieprogresve eres fearie mut, anulcaza eeleliteefecte si generexza 0 cestere propresive a cost! usta. 2.2. Costar medi costuri marginale CCosuie medi se obin pein aportatea cheer totale a vokumal total de activate. etme Se condidera ea in medie pet realizarea unui produs se efctusza acelas clit, ‘Toda costrle medi sa a baza determina pretlui de vanzare dara baz inregiserir din combate CCstuile marginale sunt cestuileaferente ulimului lot de produse adaugat. Mai sunt denumite costar diferente ‘Se pleaea dela premisa a pena obtinerea adtonala a nui nou produs sau uni lot de prods ete neve doa decheluil variable (Sependente de volumal fc al produ) xn de ‘heli te care sunt chet de capacit, detracts care oricum emu fect, In corlrea dine cosurle medi si cosule marginale se ding aeletsi 3 rome de ana | depresiva ete ona in cre tat costurie medi cats cee marginale sad 20002 de proportional exe 2008 in cae costurile marginale se epropre cel mai mult decosturile medi, ezltand char o intersect ras 2o0a 3 progesiva este zona in care alt costal medi ca osufile marginale au o erste aceentuat. i cele marginale crsc, dar ‘Cost diferent total erp =cit =o Cos diferent utr seu marginalConsbiliate de gestion ' cx cost oat dupa adauarea viv prods au lot (io cost eal inalnte de adangaea tum prods su ot (1 productia dopa adaugarea ultima prods a lot (Q0— product inane de edagare ulmal produ su Jt ch ° ° sheers sing ene | pa sa eine Ee Betws Es com ena [Nivel desctvitme= 60% = 6100%60%6= 3.660 Chee + Ce Chaptne= Oh '52,100¥1 300 600 $2.80 Exempla reapitulati Clasfearea costo: 5) costur variable cos xe: 1) cost rect sau cost incre: «) cost! produ sau cos perioaelConable de geste Tlemestede co CUTER [oo [crf cre | Cree Coa pe st ts = Casal pene inosine woe ete te Cos ret ncioror es vpsse un pda at] ‘rors schganereorebologce din arin =o = ities llr ote noes! de palace moe hte -Anozares magier ilne d personalecetiv +] Te 7 {dincondoeea enti esoemice) erg iad de etiganenle dpa = pe Aster ev serene persona ex eft = Saar fet persone de eee ro x Cabal per agit Aber en sie psc stan press padacien mabe = ote (Galil pret rc = = Tax ee lene ea aoa [te = Tax lo fren cl bit ets Ca fee sf sce =P x Cominae sere neon z = x su deeper per vine ind = = : Ge lam poss de produ a pie Tete Lem te ingrcea de pede + Be = ra Sar frets rupee assert eparledemoBa [+ te 23, Centre de responsabilitate Purtatoral de cost ete repezentat de objet de calculate si const in produ, comanda, icrare sau servis Prtatorl de cost et indvidalzat in func despecifiul ata au) CCentele de responsailitate (sectoarele de bel Central de responsabiltate reeves 0 subivciune din sirstura organzaorica 4 une! inueprinder fra personae juries si in cae ee defasare anuite activa se gonereazs ‘ostr, eobtin produse pentru cre se stables esponsabilitati precise. Cente d esponsabiliste seregasese in dle denumi, espctiv bre, eth, stone atelier, ee Cntrle de responsabiate seep i czar de promt, “centre de costar, centre deca de afceris “entre de invest “entre de chet 4. Cental de prot exe acel cesta de responsailiate care dispune de resuse mara, Snancare i umane pons destasurarea activist, obtine roduc le vndes negara chet, ‘esi relate, ines pati. Are contr In banca, relat ew Foraor, reitor, bugete (ct ‘xcept TVA siimpoci pe profit) si organizeazaconsbilite propre, ‘Obectval principal este obtinerea de profi. Nu dspune de capital propri si ia deca investtionsle si de repaizare a profil‘Contbiliate de gesiane AN TN {\ aoe bam om no a 1. Centre de cour au ca obec primordial desfasuraes wei stv ot realzre unor produse ag incadrarea ino anumita lia de costr,Produsele di subansableleobtinue eu cunt ‘Sesinalevanzari tee pre uh al cen de esponsbiiate penta fl vundue sau finalize ‘Centra prin careseralzcaza vazarea este denunitcenru de cifra de afecer Un cent de cox dipune do esuse ance, materiale umate penta desfisuarea ‘ctv recone propie sau pose ave, nu ae reali u sal et simu are cori Danese, FIRMA ‘Mania pebes CRI cR2__CR3. CCA, heli vei Reza profit seu pierdere © Contr de ef de afacerl age obec principal maximizarea cite de afacen. Genereaza soar chlisih specie vanzallo, desler, 1. Central detest stein fap un centre de prof dar cre are pute decisonalasiasupra vest careumesa a efectuate Central de cheluiet ete reprezcoat de servis Funtionae din cad! intepindi cum far fi siveulFinancarcontbll, Lelie, sdminisatle ete care prmestesnumite reuse penis ‘Senuarea sci speciceContbiltate de gestune CAPITOLUL 1 : F 5 I Procedeu! previa un ansamblu de tcc, instrumente si modaitai concrete de seerminae acoso in fete moment in cre se geerenea cos sa in cae ge fetiaza peat de calelaties casturil. CCatogoril de procedee: ~proceéee de determinate si delinitare a costurllr pe purtatr spe sectare; ~procedee de epaizare a helicilrinieete; * procedee de spares cheltiilor variable fine; procedee de eaeul al cosuli producti de aia interdependent; = procede de caleul al cosa nia. 3.1. Procedoole de determi Procedeele de determinare si dlimitere a cheluiellor ve putter sie sectare dp ‘cop déteminareachelvellor in momentolefetuart acest stim funce de posible de ‘emfcae pe puto de cost (cheltuidirece) su pe setoare de setae helt indies) res delinliare a eheltlllr pe purtaor 5 pe sectoare Se cuprind umatoarele proce: a. Procedeul pondevarl (iamulire) cantatilor eu preturlle se apca pears deteminar. scheltuelilor cu materi prime, mateleir (banal de consum sau facturs), enerpe, combs Sar si peat chetil slr Relais de calcul est: =" pencu cheltill materia ‘Cte canitate * pet = Qe x Pu (pet war de ahi, ce dew) (Cos de achizie “a+ CTA (faeturte de client) [Ex Worke=Fumizorl vide la oars unit, Beneficial peia buna ui Aeansport pops incident ( CTA) Centr auxiliar-Secta de transport va dacona presale effectuate Flux de consti cosa fazleprocesull economic Fema Aprovisionae+ Fan Produstiet Fann DesfacereExempla practic: tn svt de proc St scan ene cent 2,000 ko isin soja S2'-au consume! 4000 Kw. Facade energie electri indi un consum total de TOL000 kw pentr ear ntrepeindere eebuie sh achite 12.000 I Determines cu ener lech pet Sis S2 | ~ penis heli manoper = Chen tip * ait 1 Procedeu apiconi de cote procentale le 6 seloare absolut. Se utzeara pests. ‘daexnitareschetillr cu contrite, pein amorizai dar si pen ale chee Telatisdecaleul ee (Ch= Bars decaleul * 6 Ez, Cale conribotiet stguratore de muned ‘Chan = Slat brute” 22574 = 400.00 x 228% ‘Chet ev amonizarea = Bas ealeal x Norma de amontzare Y= 100.000 x 2% 2000 lei amet ‘lacs ‘Nee 10030 ani = 29% (inteprindrecspune de 3 si de poduetie, un sector admit gun sector desfacere. ‘Stu de slouleclailo level luni sepiembrie 2031 re pes at [REE Cent Sala oe SR pore | Prime a] ToT aaa] emousbiliete| incadre | supliveume [spawn [ommie | cmt 1} seta 5000 5.000 0.000 sa i721 r esta “000 7 [seat TOOT 00 TSO. 71 Sector 100000 TOD ‘eisrativ | Hae. Conduiere | Cont 28 Sex oT Tou] so Destacee Cont 25 Tota TOOT 00] eo | oT INetsalral= 55% [Nt 1200 euro hue onsteaam sl brat bet i zuma ine print: ced BM nse prcenta fe Procedeal reparzaii de coe in report cu numaru prioudlor de gestion la care se efor. Se ilizaza indeose penta cheltile aerate ma malo peroade de peste (hele ‘tpt. ou» lle