11.

HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

Abordarea teoretică a transportului de aluviuni de către cursurile de apă are

o valabilitate redusă. Aceste lipsuri pot fi înlocuite prin efectuarea de măsurători
directe, separat pentru aluviuni de fund (târâte) şi pentru aluviuni în suspensie. În
paralel cu măsurători de debit solid se pot face şi măsurători privind morfologia
albiei, granulozitatea aluviunilor sedimentate şi a celor în mişcare şi ale altor
elemente cuprinse în diverse formule de calcul [I.N.M.H., 1997].
Debitul solid târât şi debitul solid în suspensie se raportează întotdeauna la
debitul lichid şi la nivelul apei din râu din momentul efectuării măsurătorii.

11.1. Debitul solid în suspensie

Aparatele folosite pentru măsurarea cantităţii de aluviuni în suspensie

transportate de cursurile de apă, se numesc batometre. Cantitatea de apă
necesară a fi recoltată depinde de turbiditatea apei. La turbidităţi foarte ridicate
(510 g/l) se recoltează probe de 0,5 l, iar la turbidităţi foarte mici
(sub 0,010,02 g/l) se recoltează probe de apă de 2  5 l.
Determinarea debitului solid al aluviunilor în suspensie se obţine prin
măsurători simultane, de viteză a apei şi a concentraţiei aluviunilor, într-un
număr de puncte ale secţiunii de curgere a râului [Giurma I., 1997].
Dintre tipurile de batometre utilizate se prezintă în figura 11.1
batometrul Jukovski-Kolle. Aparatul constă dintr-un recipient metalic de formă
cilindrică, cu axul orizontal, prevăzut cu clapete la cele două capete în poziţie
închisă prin resorturi. Batometrul este scufundat la adâncimea necesară, prin tije
având cele două clapete deschise prin cablurile acţionate de operator de la
suprafaţa cuentului de apă. După umplerea cu apă a recipientului şi uniformizarea
curentului, se închid brusc clapetele prin eliberarea celor două cabluri
[Giurma I., ş.a., 1980].
Din conţinutul batometrului se separă partea solidă prin operaţii de
filtrare sau de centrifugare, după care suspensiile se usucă şi se cântăresc (p, [g])
şi prin raportare la volumul total al probei W [cm3] se exprima concentraţia
aluviunilor în suspensie prin relaţia:

p
 = 10 6 [g/cm3] (11.1)
W

Concentraţia de aluviuni în suspensie variază în secţiunea transversală a

unui curent de apă aşa cum se arată în figura 11.2. Cantitatea de aluviuni în
suspensie este maximă la fundul albiei şi descreşte spre suprafaţa curentului de
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

apă unde este minimă şi de asemenea se înregistrează valori mai mari în firul
curentului faţă de celelalte zone din secţiune.

Figura 11.1 Batometru pentru aluviuni în suspensie

,v,qs

h1 hi hn
h2
h

Figura 11.2 Diagrama debitului de aluviuni în suspensie

Dacă se notează cu  concentraţia medie a aluviunilor în suspensie de

pe o verticală (determinată prin măsurători cu batometrul în diferite puncte de pe
aceeaşi verticală), cu vmed viteza medie pe verticală, cu h adâncimea apei în
dreptul verticalei şi cu l semisuma distanţelor dintre verticalele considerate
într-o secţiune a albiei, debitul total de aluviuni în suspensie pentru un anumit
nivel al apei se poate exprima prin:

Qs=0,5 [h1 vmed,1 1 l1 +( h1 vmed,1 1+ h2 vmed,2 2) l2 +...+ hn vmed,n n ln+1]
(11.2)

170
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

La cursurile de apă importante, cu adâncimi mari, pentru determinarea

concentraţiei de aluviuni, se recomandă utilizarea instalaţiei alcatuită dintr-o
priza de apă montată la capătul unui conducte flexibile, prin care se extrag
probe de apă cu ajutorul unei pompe fixate la bordul unei ambarcaţiuni.

11.1.1. Calculul debitului solid în suspensie

În punctele în care se fac măsurători de viteza se fac şi colectări de probe

de apă tulbure cu care se fac determinări ale concentraţiei de aluviuni prin filtrare
şi cântărire.
p
 = [g/l] (11.3)
W

Într-o secţiune transversală a unui râu putem avea următoarele tipuri de

măsurători:
 complete care se fac în toate verticalele de viteză, în toate punctele standard
în care s-au măsurat vitezele;
 la 0,6 h în toate verticalele de viteză;
 la suprafaţă;
 simple, doar în anumite puncte şi anumite verticale.

Metodele de calcul ale debitului solid în suspensie sunt:

a) Metoda analitică, care presupune calculul debitelor parţiale de aluviuni în
suspensie Ri şi însumarea lor pe întreaga secţiune:

n n
 i   i 1
R   Ri   Aij (11.4)
i 1 i 1 2

unde:
Aij este suprafaţa parţială cuprinsă între două verticale vecine de prelevare a
probelor;  i ,  i 1 sunt debitele de aluviuni în suspensie, unitare medii pe
verticalele respective, acestea calculându-se cu formule asemănătoare cu cele
folosite la calculul vitezelor medii pe verticală pe baza punctelor standard.

De exemplu, pentru o verticală în care s-au măsurat debite de aluviuni

în suspensie în cinci puncte (la suprafaţă, 0,2h 0,6 h 0,8 h şi la fundul albiei)
se foloseşte formula:

  0,1(  s vs  3 0, 2h v0, 2h  3 0,6h v0,6h  2  0,8h v0,8h   f v f ) (11.5)

unde:
171
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

p
 = este concentraţia de aluviuni în suspensie determinată prin filtrare
W
şi cântărire [g/l]; vi, viteza medie în punctul de măsurare [m/s].
Pentru cazul general formulele sunt prezentate în tabelul 11.1.

Tabelul 11.1 Calculul debitelor de aluviuni în suspensie unitare medii

Punctele standard de Formula debitulul solid în suspensie unitar mediu
măsurare [g/m2 s]
0,6 h  m= 0,6 h v0,6h
s, f  m =0,5 ( s vs + f vf)
0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h  m = (0,2h v0,2 h +20,6h v 0,6h + 0,8h v0,8h)/4
s ; 0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h ; f  m = (s vs+30,2h v0,2 h+3 0,6h v0,6h+20,8h v0,8h+f vf)/10

b) Metoda grafomecanică - constă în trasarea curbei de variaţie a debitelor

unitare medii de aluviuni în suspensie şi planimetrarea suprafeţei cuprinse între
această curbă şi linia apei corespunzătoare nivelului de calcul.
c) Metoda grafoanalitică - constă în determinarea suprafeţei determinate ca la
metoda grafomecanică şi calculul acesteia ţinând seama de figurile
geometrice formate între verticalele de măsurare.

11.2. Debitul solid târât

Pietrişurile şi nisipurile mişcate de curentul de apă pe fundul albiei se
pot măsura sub forma debitului solid de fund prin însumarea unor debite
elementare gf care reprezintă cantitatea de aluviuni târâte ce trece în unitatea de
timp prin lăţimea parţială b şi se calculează cu formula:

100 P
gf = [g/m s] (11.6)
bt
unde:
P este greutatea în g a aluviunilor care trec prin lăţimea b [cm], în timpul t [s]
(figura 11.3).

B
b

b
b
g1
l1 l2

g2
gi

Figura 11.3 Măsurarea debitului solid târat

172
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

Dacă se notează cu l1, l2,...,ln+1 distanţele dintre verticalele care trec

prin mijlocul fâşiilor b, atunci debitul solid târât total Gf se poate calcula cu
relaţia:
Gf = 0,5 [g1 l1+(g1+g2) l2 +...+ gn ln+1] (11.7)

Suma distanţelor l1, l2, ..., l n+1 formeaza lăţimea activă B de circulaţie a
aluviunilor târâte, iar prin lăţimea parţială b se înţelege lăţimea aparatului
utilizat.
Batometrele sunt folosite pentru colectarea aluviunilor târâte şi sunt
construite astfel încât să nu perturbe regimul de curgere al curentului de apă.
Cel mai simplu batometru se prezintă sub forma unei cutii din plasa de
sârmă cu ochiuri mici, având partea anterioară deschisă pe o lăţime b, fixată pe
patul albiei printr-o bară metalică (figura 11.4) [Giurma I., ş.a., 1980].

Figura 11.4 Batometru plasă

Pentru măsurare se înregistreaza prin cronometrare intervalul de timp t în

minute cât batometrul a rămas pe fundul albiei, iar după extragerea aparatului
din apă se descarcă conţinutul de aluviuni şi se cântăresc. Pentru determinarea
compoziţiei granulometrice a aluviunilor târâte se fac probe de cernere a
materialului reţinut în batometru.
La cursurile de apă mici măsurarea debitului aluviunilor târâte se poate
face şi prin practicarea unui şanţ, cu dimensiuni cunoscute, aşezat perpendicular pe
albie. Determinarea aluviunilor târâte captate de şanţ se efectuează prin ridicări
hidrografice succesive ale configuraţiei şanţului [Giurma I., 1997].

11.2.1. Calculul debitului solid târât

Aluviunile târâte sunt cele transportate de râuri pe fundul albiei şi au

o compoziţie granulometrică mai mare decât cele în suspensie.
Calculul debitului solid târât se face prin următoarele metode:
a) Metoda analitică - presupune însumarea aluviunilor târâte parţiale (debitul
care trece prin două secţiuni verticale) pe întreaga secţiune.
n n
g i  g i 1
G   Gi   li (11.8)
i 1 i 1 2
unde:
173
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

gi, gi+1 sunt debitele parţiale târâte transportate de râu în verticala i pe lăţimea b a
batometrului [g/m s]; li, distanţa dintre verticalele i şi i+1.

b) Metoda grafomecanică, constă în trasarea curbei de variaţie a debitelor

elementare târâte şi planimetrarea suprafeţei cuprinse între această curbă şi linia
apei corespunzătoare nivelului de calcul.

g=f(l)
Suprafaţă planimetrată

gi gi+1

l
i+1
i

Figura 11.5 Graficul variaţiei debitului solid târât prin metoda grafomecanică

c) Metoda grafoanalitică, constă în trasarea curbei de variaţie a debitelor

elementare târâte şi calculul suprafeţelor cuprinse între această curbă şi linia
apei aplicând formula (figura 11.6.) :

1 g  g2 g  g i 1 1
G g1l0  1 l1  ....  i li  ...  g n l n (11.9)
2 2 2 2

1
1
l 0 g1 li ( g i  g i 1 )
2 2

gi
g1 g2 gi+1

1
2
i+1
i
l0
l1

li

Figura 11.6 Graficul variaţiei debitului solid târât prin metoda grafoanalitică

174
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

11.3. Exemple de calcul

11.3.1. Debitul solid în suspensie în cazul în care există măsurători numai
în două verticale vecine

În două verticale vecine, cu adâncimile hi=78 cm şi respectiv hi+1=94 cm

situate la distanţa d=4,00 m au fost măsurate vitezele şi determinate
turbidităţile apei (tabelele 11.2 şi 11.3).

Tabelul 11.2 Vitezele şi turbidităţile pentru verticala i

Punctele de măsurare 0,2 hi 0,6 hi 0,8 hi
v [cm/s] 100 85 60
 [g/m3] 3000 4400 7800

Tabelul 11.3 Vitezele şi turbidităţile pentru verticala i+1

Punctele de măsurare s 0,2 hi+1 0,6 hi+1 0,8 hi+1 f
v [cm/s] 120 124 106 68 50
 [g/m3] 4000 4200 5600 8000 10000

a) calculul debitului lichid între verticale

a.1) procedeul vitezei medii dintre verticale

 viteze medii pe verticale

1
vmed ,i  (100  2  85  60)  82,5 cm/s (11.10)
4

1
vmed ,i 1  (120  3 124  3 106  2  68  50)  99,6 cm/s (11.11)
10

 viteza medie dintre verticale

1
vmed i ,i 1  (82,5  99,6)  91 cm/s (11.12)
2
 secţiunea dintre verticale

A i, i+1 = 0,5 (0,78 + 0,94) x 4,0 = 3,44 m2 (11.13)

 debitul lichid dintre verticale

Qi ,i 1  vmed i ,i 1  Ai ,i 1  3,44  0,91  3,13 m3 / s (11.14)

a.2) - procedeul debitelor unitare pe lăţimea râului

175
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

 debitul lichid pe 1 m lăţime de râu în jurul verticalelor

vmed  h  1  m/s  m  m 
q  vmed  h ;   (11.15)
1 m

qi = 0,825 x 0,78 = 0,643 m2/s (11.16)

qi +1= 0,996 x 0,94 = 0,936 m2/s (11.17)

 debitul lichid dintre verticale

Qi,i+1=0,5(q i + q i+1) x d = 0,5 (0,643 +0,936) x 4,0 = 3,16 m3/s (11.18)

 viteza medie a apei prin acest procedeu este:

3,16
vmed i ,i 1 
 0,9186 m/s (11.19)
3,44
b) Calculul debitelor unitare de aluviuni în suspensie  pe unitatea de
suprafaţă (1 m2) din jurul punctelor unde s-au efectuat măsurătorile de
viteze şi turbiditate:

Qp v 1    m/s  m 2  g / m3 
   v  ;  2  (11.20)
S 1  m 

 - în verticala i

0,2 h = 1 x 3000 = 3000 [g/s m2] (11.21)

0,6 h = 0,85 x 4400 = 3740 [g/s m2] (11.22)

0,8 h = 0,60 x 7800 = 4680 [g/s m2] (11.23)

 - în verticala i +1

s = 1,20 x 4000 = 4800 [g/s m2] (11.24)

0,2 h = 1,24 x 4200 = 5208 [g/s m 2] (11.25)
0,6 h = 1,06 x 5600 = 5936 [g/s m2] (11.26)
0,8 h = 0,68 x 8000 = 5440 [g/s m2] (11.27)
f =0,50 x 10000 = 5000 [g/s m2] (11.28)

b.1) procedeul direct

176
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

Se calculează debitul unitar mediu med pentru cele două verticale,

utilizând relaţiile de la calculul vitezelor medii:

1
med, i = (3000 +2 x 3740 + 4680) =3790 [g/s m2] (11.29)
4
1
med, i+1= (4800+3 x 5208+3 x 5936+2 x 5440+5000)=5410 [g/s m2] (11.30)
10

după care se obţine valoarea medie med, i,i+1 corespunzătoare celor două verticale:

1
med, i,i+1 = (3790 + 5410) = 4600 [g/s m2] (11.31)
2

 debitul solid în suspensie rezultă prin produsul ariei dintre cele două
verticale cu debitul solid unitar mediu:

Ri,i+1=med, i,i+1 x Ai,i+1=4600 [g/s m2] x 3,44 [m2] = 15,824 [g/s] (11.32)

 turbiditatea medie se obţine cu relaţia:

Ri ,i 1 15,8
 i ,i1    5,05 kg/m
3
(11.33)
Qi ,i 1 3,13

b.2) prin procedeul valorii unitare pe lăţime

Se calculează întâi debitele solide specifice în suspensie care trec pe un
metru din lăţimea râului în jurul verticalelor, adică:

 med ,i  hi  1  g/sm2  m  m 
r   med ,i  hi ;   (11.34)
1  m 
ri = 3790 x 0,78 = 2956 [g/s m] (11.35)

ri+1 = 5410 x 0,94 = 5085 [g/s m] (11.36)

În continuare se calculează debitul solid în suspensie dintre cele două

verticale şi turbiditatea:

1 1  g g
Ri ,i 1  (ri  ri1 )d  (2956  5086)4  16080 g/s;  s m m  s  (11.37)
2 2

177
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

16,1
 med , i ,i 1   5,09 kg/m 3 (11.38)
3,16

În tabelul 11.4 se prezintă rezultatele obţinute prin cele două procedee.

Tabelul 11.4 Valorile debitelor solide în suspensie calculat prin procedeul valorii unitare pe
lăţime şi prin procedeul direct
Q R med
Procedeul utilizat
[m3/s] [kg/s] [kg/m3]
Direct 3,130 15,80 5,05
Valori unitare pe lăţime 3,160 16,10 5,09

11.3.2. Debitului solid în suspensie în cazul în care există măsurători pentru

întreaga secţiune

În situaţia în care se efectuează masurători simultane ale vitezei apei şi ale

turbidităţii în n verticale ale secţiunii de curgere, debitul solid în suspensie, Rs,
se determină cu relaţia:

n
Rs   bi  hi  vmed ,i  ci (11.39)
i 1
unde:
bi este lăţimea aferentă verticalei i; hi, adâncimea medie a suprafeţei parţiale
aferente verticalei i; vmed,i, viteza medie a apei în verticala i; ci, concentraţia medie
a aluviunilor pe verticala i.

Viteza medie pe verticale se calculează conform subcapitolului 10.2.1

aplicaţia 10. Exemplul acesta de calcul utilizează valorile vitezelor punctuale
date în tabelul 10.3 (aplicaţia 10). În tabelul 11.5 sunt date valorile necesare
calculului debitului în suspensie şi a celui târât.
Tabelul 11.5 Elementele necesare calculului debitului în suspensie şi a celui târât.
hi Vitezele Turbiditatea P
Verticala

[m/s] [g/m3]
0,2
[m] s h
0,6 h 0,8 h f s 0,2 h 0,6 h 0,8 h f [g]
I 0,25 0,40 - - - 0,28 50 - - - 60 400
II 0,54 - 0,89 0,74 0,65 - - 82 75 70 - 600
III 0,72 - 0,95 0,90 0,80 - - 87 80 75 - 700
IV 0,90 1,00 1,05 0,98 0,85 0,70 90 100 85 83 140 900
V 0,94 1,08 1,15 1,05 0,90 0,66 100 120 95 90 150 1000
VI 0,84 0,84 0,90 0.79 0,67 0,49 80 90 78 70 130 850
VII 0,38 - - 0,50 0,45 0,40 - 90 85 83 - 550

Calculul debitului solid în suspensie pentru secţiunea transversală

prezentată în figura 10.2. (aplicaţia 10), este dat în tabelul 11.6.

178
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

Tabelul 11.6 Exempul de calcul al debitului solid în suspensie

Elemente de Verticala
calcul I II III IV V VI VII
hi [m] 0,167 0,51 0,72 0,865 0,90 0,75 0,40
bi [m] 4,00 4,50 5,50 5,50 4,00 2,50 3,00
vmed, i [m/s] 0,34 0,75 0,88 0,949 1,014 0,764 0,45
Ci [g/m3] 55,0 75,5 80,5 95,10 107,5 85,40 85,75
Rs, i [kg/s] 0,0125 0,130 0,280 0,430 0,392 0,122 0,0463

Debitul solid în suspensie al întregii secţiuni rezultă prin cumularea

valorilor aferente celor şapte secţiuni de calcul şi anume:

Rs   Rs,i  0,0125  0,130  0,280  0,430  0,392  0,122  0,0463  1,4128 kg/s (11.40)

În figura 11.7 este prezentată evoluţia debitului solid în suspensie pe

secţiunea transversală.
debitul solid in suspensie [kg/s]

0.5
0.43
0.4
0.392
0.3
0.28
0.2
0.13 0.122
0.1
0.0125 0.0463
0
I II III IV V VI VII
verticala

Figura 11.7 Evoluţia debitului solid în suspensie în secţiunea transversală

11.3.3. Debitul solid târât

Colectarea probelor pentru determinarea aluviunilor târâte se face

simultan cu cele pentru aluviunile în suspensie. Măsurătorile se fac în fiecare
verticală cu batometrele, luând trei probe cu acelaşi timp de recoltare. Media
probelor se consideră reprezentativă pentru verticala respectivă. Timpul de
recoltare se alege în practică în funcţie de granulometria aluviunilor târâte şi de
viteza apei la fundul albiei.
Debitul elementar de aluviuni târâte când avem masa medie din verticalele
respective se calculează cu formula:

100  Pi
gi  (11.41)
bt

179
 HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE

unde:
Pi este masa medie rezultată în urma măsurătorilor în intervalul de timp ales în
verticala i, exprimată în grame; b, lăţimea batometrului, exprimată în cm.

Batometrul ISCH are lăţimea b=22 cm.

Notând cu li distanţa dintre verticalele i şi i+1, debitul solid târât Gt va fi:

1 l l l l l l  100
Gt   P1l1  P2 1 2  ...  Pi i 1 i  ...  Pn1 n1 n  0,5  Pn  ln   (11.42)
2 2 2 2  bt

Pe baza datelor prezentate în tabelul 11.5, ştiind că s-a utilizat un

batometru ISCH şi a unui timp de colectare de 2,5 minute, rezultă următorul
debit solid târât:

100 4,0  5,0 5,0  6,0 6,0  5,0

Gt  (0,5  0,4  4,0  0,6  0,7  0,9 
22  150 2 2 2
5,0  3,0 3,0  2,0
 1,0  0,85  0,5  0,55  2,0)  0,575 kg/s (11.43)
2 2

Debitul solid total, în suspensie şi târât, care trece prin profilul

transversal în urma calculelor efectuate în timpul măsurătorilor complete este :

Rs + Gt =1,4128 + 0,575 = 1,9878 kg/s (11.44)

11.4. Concluzii
a) Calculul debitelor solide cu ajutorul unor formule este insuficient elucidat
datorită unor factori necunoscuţi. Pentru înlăturarea acestor lacune apare
necesitatea efectuării unor măsurători directe atât pentru aluviunile în suspensie
cât şi pentru aluviunile târâte.
b) Cunoaşterea scurgerii solide prezintă interes în proiectarea şi exploatarea unor
importante lucrări hidrotehnice (lacuri de acumulare, regularizări de râuri, căi
navigabile, aducţiuni de apă, decantoare, filtre etc.) asupra cărora are efect
defavorabil. Pe de altă parte, aluviunile sub formă de nisip, pietriş şi prundiş pot fi
utilizate ca agregate pentru betoane dacă exploatarea şi sortarea lor este
economică.

180