UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROIECT
OPERAȚII ȘI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Titlu: Debit

Coordonator: Studenți:
Prof.dr.ing. Nicolae Solomon Neacșu Laura-Mihaela
Pascariu Andreea Rut
Reciulschi Natalia
Anul III CEPA, 2C

Suceava 2018
 Cuprins

Introducere
Capitolul I. Considerații teoretice
Capitolul II. Factorii care influențează operația
Capitolul III. Descrierea matematică a operației
Capitolul IV. Utilaje pentru măsurarea debitului
Capitolul V. Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie
Introducere

Procesele tehnologice industriale se caracterizează printr-un

număr mare de parametri: temperaturi, presiuni, debite, etc.
Cunoașterea modului de desfășurare a unui proces tehnologic
necesită obținerea rapidă de informații privind valoarea fiecărui
parametru.
Scopul proiectului costă în mijloacele de măsurare a debitului în
industria alimentară.
Măsurarea debitelor în sistemele tehnice este o componentă de
bază a procesului de funcționare a sistemelor pneumatice și
hidraulice, întrucât variațiile necontrolate ale acestui parametru ar
putea pune în pericol nu numai funcționarea, dar și securitatea celor
care deservesc sistemul: muncitorii, tehnicii, personal de control și
verificare, personal de întreținere.
Controlul trebuie să asigure o productivitate corespunzătoare
prelucrării și execuției produselor să fie cât mai economic.
Capitolul 1. Considerații teoretice

Debitul se definește ca fiind cantitatea de substanță solidă,

lichidă sau gazoasă care trece printr-o secțiune oarecare în unitate
de timp.
1. Metode după care pot fi clasificate debitmetrele sunt:
2. Metoda volumetrică;
3. Metoda gravimetrică;
4. Metoda micșorării locale a secțiunii de curgere;
5. Metoda centrifugală;
6. Metoda rezistenței opuse de un corp la înaintarea
fluidului(rotametre);
7. Metoda exploatării câmpului de viteze;
8. Metoda electromagnetică;
9. Metoda injectării sau diluției.
• Debite volumice 𝑄𝑣 măsurate în 𝑚3 /𝑠 – volum de
fluid scurs în unitate de timp.
ΔV 𝑚3
𝑄𝑣 = 1unde: V-volumul; t-timpul;.
Δ𝑡 𝑠

• Debite masice 𝑄𝑚 , măsurate în Kg/s- masa de fluid

scurs în unitatea de timp.
Δm 𝐾𝑔
𝑄𝑚 = [ ]unde: m-masa lichidului; t-timpul.
Δt 𝑠

• Între cele două tipuri de debite există relația: 𝑄𝑚 =

ρ ∗ 𝑄𝑣 , (ρ- densitatea fluidului).
 1. Contorul Voltmann (contorul cu turbină) se
folosește pentru apă rece și caldă. Pentru sensibilități și
precizii mai mari se conectează la acesta un al doilea
contor, de exemplu unul cu cilindru inelar.

Fig.1
2. Contor cu tambur are trei camere. După umplerea
camerei I, fluidul trece în camera II și se schimbă centrul
de greutate. Ca urmare se rotește tamburul în sens
trigonometric și lichidul trece în camera III. Rotirea
tamburului este transmisă la un numărător.
Fig.2
3. Contorul cu piston se folosește pentru debite mari.
Contoarele cu 2 și cu 4 cilindri ocupă spațiu mare, dar
măsoară mai rapid. Ele sun prevăzute și cu
compensatoare de temperatură.

Fig.3
 4.Contorul cu roți dințate folosește un angrenaj de
cilindri ovali danturați.

Fig.4

5.Contorul cu cilindri rotativi- folosește doi cilindri

ovali comandați de două roți dințate în angrenare
pentru a evita frecare între cilindri. Se folosește
pentru debite mari; cădere de presiune e mică
(15...25mm 𝐻2 𝑂 ). Sunt contoare rapide
(1500rot/min).
Fig.5
 Debitul este produsul dintre volum și densitatea fluidului trecut prin contor
într-un interval de timp.

Firma FLAND Gruppe prezintă debitmetru masic

Debitmetrul masic este folosit pentru:

1. Măsurarea debitelor masice;

2. Domenii de lucru până la 430000 kg/h;
3. Diverse tipuri de racorduri.

Fig.6
Firma SIS International prezintă un nou tip de debitmetru masic pe principiu termic:

Senzorul termic conține două termoresistențe

protejate. În proces o termorezistență este încălzită,
iat cealaltă termorezistență măsoară temperatura
procesului.
Avantajele dispersiei termice:
• Nu există părți în mișcare sau orificii;
• Precizie pentru măsurarea debitului și pentru
aplicații cu debite mici;
• Repetabilitatea bună pentru măsurători precise
în procese complexe;
• Ușor de instalat;
Fig.7 • Afișă direct debitul masic nu mai este nevoie de
compensarea debitului cu presiunea și
temperatura.
Se aplică la lichide și la gaze și folosește legătura funcțională dintre debit și
diferența de presiune care se creeză într-o curbă parcursă de un fluid între
porțiunea concavă și cea convexă, considerând aceeași secțiune transversală.
Curba în care se măsoară diferența de presiune se numește cot de măsurare.

Fig.8
Folosește proporționalitatea care există între debitul trecut printr-un tub și
mărimea deplasării unui corp care are dimensiuni cunoscute sau care pot fi
calculate.
Aceste mijloace de măsurare se numesc rotametre și pot avea mai multe forme
constructive.
1.Rotametru cu corp liber este un instrument compus dintr-un
tub cu o ușoară conicitate, așezat în poziție verticală, în care,
sub acțiunea ăresiunii fluidului, se deplasează liber un corp
calibrat, cu o formă specială și a cărui poziție indică debitul
fluidului.
2.Rotametru cu corp ghidat se deosebește de primul
rotametru prin faptul că piesa din interiorul tubului nu mai este
1 2
liberă, ci se deplasează solidar cu o tijă am cărei capăt indică
valoarea debitului.
3.Rotametrul cu corp articulat se compune dintr-un corp a
cărui poziție indică debitul, fiind articulat și solidar cu o tijă al
cărei capăt indică debitul scurs, pe o scară gradată.
3
Este o metodă care se aplică atât la lichide, cât și la gaze. Ea folosește legătura
directă dintre debit și viteza de curgere a fluidului.

a. Flotorul este un corp

plutitor, antrenat de
curentul de lichid,
folosit la determinarea
direcției de curgere și a
vitezei curenților de
suprafață sau de
adâncime. a b

b. Sonda de gaze este un instrument sub formă de

tijă, care, introdus într-o conductă, permite
stabilirea vitezei la o anumită adâncime.
 c d
c. Tubul Pitot-Prandtl este tot o dondă, d.Morișca este un instrument
prevăzută cu prize de prsiune, și este prevăzut cu o elice, căreia curentul
folosit pentru măsurarea diferenței de fluid îi imprimă o mișcare de
dintre presiunea dinamică și cea rotație. Măsurând viteza de rotație,
statică. se determină debitu.
 Se aplică la lichide și la gaze, și constă în introducerea unor soluții
rentificabile în fluid, urmată de determinarea în aval a concentrației de substanță,
știind că diluția este proporțională cu debitul. În procedeul măsurării timpului de
tranzit, indicatorul este injectat de conductă și se măsoară intervalul de timp în
care acesta parcurge o lungime cunoscută între două secțiuni.

La această metodă se folosesc:

• Trasori neradioactivi (NaCl;LiCl)
• Trasori radioactivi (brom 82,sodiu 24, crom 51, tritiu, aur 198).
Se poate face după mai multe criterii, dintre care cele
mai importante sunt:

• Principiul de funcționare,

• Modul de afișare a valorii măsurate,

• Precizia de măsurare.
După principiul de funcționare se deosebesc:
• Debitmetre diferențiale – sunt aparate care măsoară debitul pe baza
determinării diferenței de presiune care se crează la trecerea fluidului printrun
element de strangulare, montat e conducta respectivă. Diferența de presihne se
măsoară înainte și după elemental de strangulare. Debitmetrele diferențiale
sunt ceme mai răspândite aparate folosite la măsurarea debitului. Cu ajutorul
lor se poate măsura debitul tuturor fluidelor.
• Rotametrele denumite și debitmetre cu diferența constantă de presiune
funcționează pe principiul presiunii dinamice a fluidelui dintr-o conductă, care
poate deplasa, pe direcția verticală, un plutitor aflat în interiorul unui tub de
măsurare conic. Se folosește curent la măsurarea debitelor mici și mijlocii de
lichide și gaze și , în unele cazuri, chiar a aburului.
• Tuburi de presiune cunoscute și sub denumirea de tuburi Pitot- Prandtl
măsoară indirect debitul prin determinarea vitezei medii a fluidului într-o
conductă. Este o metodă anevoioasă, din care cauză determinarea debitului pe
această cale are un caracter informativ.
• Debitmetrele electromagnetice sau de inducție își bazează funcționarea pe
principiul tensiunii electromotoare care ia naștere între doi electrozi, plasați în
fluidul al cărui debit se măsoară. Aceste aparate folosesc șa măsurarea
debitelor de lichide și, în special, a celor agresive și vâscoase.
Capitolul 2. Factori care influiențează operația de curgere

◊ Densitatea
◊ Greutate volumică
◊ Presiunea
◊ Vâscozitatea
◊ Criterii de similitudine. Numărul lui Reynolds.
Capitolul 3: Descrierea matematică o curgerii

fluidelor

Studiul curgerii fluidelor necesită cunoașterea tuturor

bilanțurilor care intervin în acest proces:

- blianțul de materiale( ecuația de continuitate)

- bilanțul forțelor( ecuațiile echilibrului dinamic)
- bilanțul energetic( ecuațiile lui Bernoulli).
 3.1. Ecuațiile bilanțului de materiale( Ecuațiile de continuitate)

Conform legii conservării masei în regim nestaționar, masele intrate sunt egale
cu cele ieșite și cele acumulate:

Paralelipipedul elementar
 Capitolul 3. Utilaje folosite pentru măsurarea

debitului
• Măsurarea debitului cu diafragmă
• Măsurarea debitului cu Tub Venturi
• Măsurarea debitelor difernțiale: plutitor, tip balanță
• Măsurarea debitelor cu Tub Pitot- Prandt
• Măsurarea debitului cu rotametru
• Măsurarea debitului cu efect Coriolis
Măsurarea debitului cu
diafragmă
Diafragmele sunt discuri din oțel
cu orificiu central. Putem
observă că în dreptul
strangulării, ca urmare a
reducerii secțiunii transversale,
curentul de fluid se îngustează,
determinând o creștere a vitezei
de deplasare a particulelor de
fluid și o scădere a presiunii
statice a acestuia. Măsurând
presiunea înainte și după
elementul de strangulare. În
sensul de curgere a fluidului se
constată că presiunea în
amontele diafragmei adică p1
este mai mare decât p2.
Măsurarea debitelor cu tubul Venturi
Este un dispozitiv destinat măsurării
debitului în conducte, bazat pe principiul
strangulării tubului de current ( ca și
diafragma). Tubul Venturi înlocuiește o
porțiune a conductei de diametru D. Se
compune dintr-un cilindru de intrare de
diametru D este egal cu al conductei , un
ajutaj convergent, ( trunchi de con cu unghi
la vârf de 21°), un tub cilindric de
strangulare de diametru d și lungime d,
precum și un ajutaj divergent ( trunchi de
con cu unghiul la vârf între 7° și 15°), toate
coaxiale. Cu D/2 înainte de ajutajul
convergent și la mijlocul tubului de
strangulare de diametru d sunt plasate
prizele de presiune prin care tubul Venturi
se racordează la un manometru diferențial.
•
Debitmetre diferențiale
plutitor

Unul și doi sunt vase

manometrice de volume egale dar
de static dar diferite. În vasul 2
este montat plutitorul 3 a cărei
poziție depinde de diferența de
presiune statică p1-p2, creată de
de dispozitivul de strangulare și
cu debitul de fluid care se scurge
prin conducte.
Debitmetre diferențiale de
tip balanță
Este reprezentată schema de principiu
a unui debitmetru diferențial cu
balanță cu vase inelare (balanță
inelară), mult mai răspândit decât
aparatul cu vase cilindrice, fiind
utilizat frecvent la măsurarea
debitului aburului, lichidelor și
gazelor. Inelul tubular 1 în care se
află peretele despărțitor 2 se
sprijină prin traversa 3 pe
reazemul 4. Presiunile p1 și p2 de
valori diferite, aplicate lichidului
manometric 5, se transmite
peretelui despărțitor 2 provocând
rotirea vasului fiind proporțional
cu diferența de presiune dintre p1
și p2. Momentrul antagonist este
dat de contragreutate 6.
Rotametru

Rotametrele sunt formate dintr-un tub de

sticlă 1 având o mică conicitate, în care se
mișcă liber un plutititor 2 din metal
.Plutitorul este mai stabil când are crestături
piezise pe coroana lui. Ele au rolul de a-i
imprima , sub acțiunea curentului ascedent
de fluid, o mișcare de rotație în jurul axei
sale. Curentul ascedent de fluid impinge
plutitorul de jos în sus până ce forța de
împingere, funcție de viteza fluidului,
egalează greutatea plutitorului. Acest
echilibru corespunde unei viteze fixe a
fluidului și deci unei poziții variabilă
plutitorului în tubul conic în funcție de debit.
Măsurarea debitului cu tubul Pitot-
Prandtl
1
2
În conducta 1 prin care curge un fluid,
este introdus un manometru 4 cu un braț 2
în care se exercită presiunea statică și
dinamică și un braț 3 în care se exercită
numai presiunea statică.

4
3
Măsurarea pe cale inductivă/ electromagnetică:
Consider că lichidul în curgerea
echivalentului a unui conductor
electric se deplasează între polii
unui magnet. Electromagnetul
produce un câmp magnetic de
inducţie B, ale cărui linii de câmp
sunt “tăiate” de conductorul lichid
format de fluidul care curge cu
viteza w (orientată perpendicular
pe secţiunea de curgere, dinspre
planul desenului). Tensiunea
electromotoare indusă este
“culeasă” de doi electrozi metalici,
conectaţi la un voltmetru V a cărui
indicaţie este proporţională cu
viteza de curgere, deci cu debitul
fluidului.
Măsurarea debitului cu efect Coriolis

Debitmetrele cu efect Coriolis sunt utilizate

pentru măsurarea debitelor masice și
lichide.Acestea aplică curentului de fluid
o accelerație Coriolis artificială și
măsoară momentul unghiular obținut.
Debitmetrul cu efect Coriolis se utlizează
2 tuburi paralele în formă de U. Cele 2
tuburi li se imprimă o mișcare
oscilatorie, cu ajutorul unui generator de
vibrații.
Generatorul de virbrații constă dintr-un
miez conectat la un tub și un magnet
conectat la celălalt tub.Miezul i se aplică
un curent alternativ.Datorită schimbării
polarității curentului, magnet este atras
sau respins, iar tuburile se apropie sau se
depărtează.
Dacă debitul prn tuburi este diferit de 0,
forța Coriolis generează o deviere
suplimentar, producând o diferență a
semnalului provenit de la senzori.
Deviația arată că efectul Coriolis apare
numai dacă debitul este diferit de 0 și
dacă tuburilor li se imprimă o mișcare de
rotație.
 Prezentarea unui studiu de caz
Este utlizat pe scară largă în sectorul industrial
ca industria chimică, metalurgie, industria
farmaceutică, fabricarea hârtiei.
Principiul de funcționare:

Tubul de măsură este o conductă scurtă din aliaj

nemagnetic căptușit interior cu un material
izolator. Pe conducta de măsură sunt montați doi
electrozi care străpung conducta.Capul
electrodului este practic paralel cu suprafața
interioară a căptușelii. Când bobinele de
excitație sunt alimentate cu pulsuri
dreptunghiulare bidirecționale,este generat un
câmp magnetic de intensitate B perpendicular pe
conducta de măsură. Dacă un lichid conductor
curge prin conductă liniile de câmp vor induce o
tensiune electromotoare E. Tensiunea
electromotoare E este direct proporţională cu
fluxul magnetic B, produsul dintre diametrul
interior și viteza medie a lichidului, tensiunea E
(semnalul de debit) este preluat de electrozi și
transmis prin cablu la convertor. Dupa ce
convertorul amplifică semnalul de debit , debitul
va fi afișat și furnizat ca ieșire de puls și curent
analogic utilizat pentru controlul și reglarea
debitului.
BIBLIOGRAFIE
• www.ac.tuiasi.ro/~lmastacan/wp.../L10_Traductoare-de-debit.pdf
• users.utcluj.ro/.../Masurarea%20debitului%20si%20a%20nivelului.pdf
• https://sofeiadrian.wikispaces.com/file/view/masurarea+debitului.ppt