MIJLOACE PENTRU MASURAREA DEBITELOR

CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................. ......... 3 CAP. I. METODE SI MIJLOACE PENTRU MASURAREA DEBITELOR ............... ......... 5 I.1. APARATE PENTRU MASURAREA CANTITATII DE LICHIDE ................. ......... 7 I.2. APARATE PENTRU MASURAREA DEBITULUI ......................................... ......... 8 I.2.1. METODA VOLUMETRICA ...................................................................... ......... 16 I.2.2. METODA GRAVIMETRICA .................................................................... ......... 19 I.2.3. METODA CENTRIFUGALA .................................................................... ......... 20 I.2.4. METODA REZISTENTEI OPUSE DE UN CORP LA INAINTAREA FLUIDULUI ....................................................................................................................... ......... 21 I.2.5. METODA EXPLORARII CAMPULUI DE VITEZE .......................................... 22 I.2.6. METODA INJECTARII SAU DILUTIEI ............................................................ 23 CAP. II. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ................................................... 24 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 26

ARGUMENT
Msurarea debitelor n sistemele tehnice este o component de baz a procesului de funcionare a sistemelor pneumatice i hidraulice, ntruct variaiile necontrolate ale acestui parametru ar putea pune n pericol nu numai funcionarea, dar i securitatea celor care deservesc sistemul: muncitori, tehnicieni, personal de control i verificare, personal de ntreinere. Procesul de masurare este partea integrant si absolut necesara a oricarui tip de productie. In functie de tipul de productie, se aleg mijloace de masurare potrivite. Controlul trebuie sa asigure o productivitate corespunzatoare prelucrarii si executiei produselor sa fie cat mai economic (cota-parte care-i revine din pretul de cost al produselor sa fie cat se poate de redusa). Productivitatea inalta se poate realiza pe doua ci: 1.Folosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate, proiecte si construite special sau adaptate la o anumita productie; 2.Aplicarea unor metode de inalta productivitate, folosindu-se fie mijloace de masurare universale, fie mijloace speciale. Ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala a numarului de controlori, in raport cu volumul de productie. Astfel, dupa cum s-a constatat practic controlul cu productivitate inalta reduce, pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate, pana la de 10 ori numarul de controlori. Totodata, in pretul de cost al produselor, cota-parte care revine controlului se micsoreaza de la cateva procente, la cateva fractiuni de procente. Msurarea este operatia metrologica prin care o marime fizica este comparata cu unitatea de masura specifica.
3

Obiectul purtator al marimii fizice se numeste msurand. Rezultatul masurarii este valoarea efectiva V, care ne arata de cate ori unitatea de masura se cuprinde in marimea de masurat. Masurarea se termina odata cu aflarea valorii V a marimii masurate si prezinta aspect cantitativ. De multe ori, aflarea rezultatului cantitativ al masurarii nu este suficienta. De aceea, in practica curenta, masurarea este, in mod frecvent, urmata de control si verificare. Controlul include notiunea de calitate, deoarece el presupune si un proces de comparare a valorii masurate cu o valoarea de referinta si, deci, stabileste concordanta cu normele initial impuse. Prin verificare se stabileste daca valoarea determinate corespunde valorii impuse, compararea facandu-se direct cu marimea impusa. Debitul este un factor important al sistemelor pneumatice i hidraulice i de aceea sunt monitorizate atent evoliile n timp ale acestuia pe tot parcursul procesului.

CAP. I. METODE SI MIJLOACE PENTRU MASURAREA DEBITELOR

Procesele tehnologice industriale se caracterizeaza printr-un numar mare de parametri: temperaturi, presiuni, debite etc. Cunoasterea modului de desfasurare a unui proces tehnologic necesita obtinerea rapida de informatii privind valoarea fiecarui parametru. In unele cazuri, informatia privind conditiile de desfasurare a unui proces tehnologic este convertita, adica transformata in valori numerice care sunt prelucrate de calculatoare. Debitul (Q, q) este limita raportului dintre volumului de fluid care trece printr-o suprafa fix intr-un timp t i intervalul de timp, cand acesta tinde ctre zero (STAS 306174). Alte noiuni, simboluri i uniti de msur din domeniul mecanicii fluxidelor, hidraulicii i termotehnicii se dau in STAS 3061 74 si resprectiv 7109 73. Debitul se definete ca fiind cantitatea de substan solid, lichid sau gazoas care trece printr-o seciune oarecare n unitate de timp. Msurarea debitelor fluidelor se poate realiza: - fie ca debite volumice Qv, msurate n m3/s volum de fluid scurs n unitate de timp.

unde: v- volumul; t- timpul. n practic se mai utilizeaz: m3/h, l/s, l/h, l/min . -fie ca debite masice Qm, msurate n Kg/s - masa de fluid scurs n unitatea de timp.
5

[ ]
unde : m-masa lichidului; t- timpul. n practic se mai utilizeaz: kg/h, t/s, t/h . ntre cele dou tipuri de debite exist relaia:

Qm = Qv,
( densitatea fluidului). In practic se mai utilizeaz m3/h; l/h; l/min, sau N/s, pentru debite de greutate. Msurarea debitelor de fluide se bazeaz pe: determinarea presiunii difereniale; determinarea presiunii dinamice; determinarea vitezei de deplasare; inducia electromagnetic; propagarea oscilaiilor sonore n fluid; ionizare; efecte calorice asupra fluidului.

Mijloacele de msurare a debitelor poart numele de debitmetre. Metodele dup care pot fi clasificate debitmetrele sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. metoda volumetric; metoda gravimetric; metoda micorrii locale a seciunii de curgere; metoda centrifugal; metoda rezistenei opuse de un corp la naintarea fluidului (rotametre); metoda explorrii cmpului de viteze; metoda electromagnetic; metoda injectrii sau diluiei.
6

I.1. Aparate pentru masurarea cantitatii de lichide Aparatele folosite pentru masurarea cantitatilor de fluide se numesc contoare. Contoarele de apa sunt cunoscute si sub denumirea de apometre. Toate tipurile de contoare functioneaza pe principiul integrarii calitatilor de lichide care curg prin conducte. Dupa principiul de funtionare contoarele se clasifica in: - aparatele volumetrice se utilizeaza pentru masurarea catintatilor de lichide si gaze; principiul de funtionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare avand un anumit volum de lichide sau gaz; - aparatele de viteza se bazeaza pe masurarea vitezei de trecere a fluidului prin conducte. Sunt destinate atat masurarii catintatilor de lichide cat si a cantitatilor de gaze. Contoarele de volum pentru lichide pot avea ca dispozitiv de masurare un disc oscilant, un patron rotativ sau roti ovale dintate, iar cele pentru gaze pot fi cu piston rotativ, cu tambur sau cu burduf. Contoarele de viteza pentru lichide au dispozitivul de masurare constituie din roti cu palete sau elice. Fluidul care trece prin aparat imprima organului masurarilor o anumita viteza de rotatie care este in funtie de catitatea lichidului respectiv. Contoarele de gaze construite pe acelasi principiu au o precizie scazuta, din care cauza se folosesc rar, de obicei in masurari informative. In fig.1. este reprezentat un contor de viteza, cu roata cu palete, pentru lichide. Partile componente principale: corpul 1 protejat prin interior cu vopsea impotriva actiunii corosive a lichidului, organul masurator (roata cu paleta) 2 montat intr.-o caseta cu canale 3, sita 4 fixata in orificiul de intrare al aparatului, mecanismul de transimitere si integrare 5. Verificarea contoarelor se face cu ajutorul intalatiilor etalon.

Fig.1. Contor de apa

I.2. Aparate pentru masurarea debitului Mijloacele de msurare a debitelor poart numele de debitmetre. Msurarea debitului Msurarea debitului sau a cantitilor de lichide, abur sau gaze constituie o operaie important care se face in fiecare unitate industrial, in scopul conducerii unor procese tehnologice, cunoaterii exacte a consumului, determinrii randamentului diferitelor instalaii, agregate tehnopoce sau stabilirii preului de cost. Aparatele utilizate pentru msurarea debitului se numesc debitmetre, iar cele utilizate pentru msurarea cantitilor de fluid se numesc contoare. Debitmetrele, pe lang funcia de msurare, pot avea i o funcie de reglare a debitului intre anumite valori, proscrise de procesul tehnologic. Debitul reprezint cantitatea de substan (solid, lichid, gazoas) care se scurge uniform, printr-o seciune tranversal, in unitatea de timp. In practic, debitul se exprim, in general, sub dou forme, i anume: debit de volum i debit de mas. Mrimile fizice din relaiile enunate sunt: V = volumul, in m3; m = masa, in kilograme;
8

t = timpul, in secunde. Deci kg/s reprezint unitile de msur pentru debitul de volum i respectiv de mas, in sistemul internaional de uniti de msur (SI). In tehnic, debitul de volum se mai poate exprima in l/s, l/h iar debitul de mas in kg/h, t/h, t/s, in funcie de valoarea pe care o are. Metodele folosite pentru msurarea debitului fluidelor au la baz principalul presiunii difereniale, presiunii dinamice, vitezei medii de deplasare, induciei electromagnetice, propagrii oscilaiilor sonore in fluid, ionizrii sau efectului caloric produs asupra fluidului. Principiul msurrii debitului dup metoda droselului (strangulrii) se vede in figura 2. Ca dispozitive de strangulare se folosesc diafragme, ajutaje i tuburi Venturi. Diafragma din figura 3.a este cel mai des utilizat, reprezint un disc cu o gaur circular cu centru pe axa conductei. Ingustarea curentului fluidului datorit diafragmei incepe inaintea acesteia i are seciunea minim dup diafragm. Aa cum reiese din figura 2., dup diafragm presiunea fluidului nu se mai restabilete complet. Aceast pierdere de presiune p se datoreaz apariiei unor zone de vartejuri. Spre deosebire de diafragm ajutajele (fig.3.b,c) au o parte profilat, ceea ce permite reducerea vartejurilor. Tubul Venturi, reprezentat in figura 3.d, are o parte profilat analog cu ajustajele, dup care urmeaz o parte divergent numit difuzor. Datorit acestei forme, tubul Venturi creeaz zone mici de vartejuri i cderea de presiune este mic. La trecerea unui fluid prin conduct cu viteza V1, in seciunea (minim) de strangulare apare o diferen de presiune un manometru, iar debitul se calculeaz cu relaia: Q=kp, unde: Kun coeficient ce depinde de natura fluidului, de geometria strangulrii.
9

(fig.2.), care se msoar cu

Se mai intalnesc: o Debitmetre electromagnetice; o Debitmetre inductive; o Debitmetre calorimetrice; o Debitmetre anemometrice; o Debitmetre de vitez cunoscute sub numele de contoare de vitez sau de debit, sunt aparate pentru msurarea direct a vitezei (debitului) unui fluid cu indicare local.

Fig. 2. Debitmetru cu diafragma Clasificarea debitmetrelor

Fig. 3. Tipuri de debitmetre

Se poate face dup mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt : - principiul de funcionare; - modul de afiare a valorii msurate; - precizia de msurare. Dup principiul de funcionare se deosebesc : - Debitmetrele difereniale sunt aparate care msoar debitul pe baza determinrii diferenei de presiune care se creaz la tercerea fluidului printr-un element de strangulare, montat e conducta respectiv. Diferena de presiune se msoar inainte (amonte) i dup (aval) elemental de strangulare. Debitmetrele

10

difereniale sunt cele mai rspandite aparate folosite la msurarea debitului. Cu ajutorul lor se poate msura debitul tuturor fluidelor. - Rotametrele, denumite i debitmetre cu diferena constant de presiune, funcioneaz pe principiul presiunii dinamice a fluidului dintr-o conduct, care poate deplasa, pe direcie vertical, un plutitor aflat in interiorul unui tub de msurare conic. Se folossesc curent la msurarea debitelor mici i mijlocii de lichide i gaze i, in unele cazuri, chiar a aburului. - Tuburile de presiune cunoscute i sub denumirea de tuburi Pitot- Prandtl msoar indirect debitul prin determinarea vitezei medii a fluidului intr-o conducta. Este o metoda anevoioas, din care cauz determinarea debitului pe aceast cale are un caracter informativ. - Debitmetrele electromagnetice sau de inducie ii bazeaz funcionarea pe principiul tensiunii electromotoare care ia natere intre doi electrozi, plasai in fluidul al crui debit se msoar. Aceste aparate folosesc la msurarea debitelor(de la foarte mici la foarte mari) de lichide i, in special, a celor agresive i vascoase. Debitmetrele electromagnetice nu se pot folosi decat in cazul in care lichidul, al crui debit se msoar, are o conductant de cel puin 100s/cm. Debitmetrele electromagnetice au in componena lor, in principiu, un traductor debit-tensiune electromotoare, un amplificador de semnal i un sistem de indicare, inregistrare sau integrare a debitului msuarat. - Anemometrele sunt aparate care msoar (indirect) debitul de gaze, prin determinarea direct a vitezei de deplasare a acestora. Sunt folosite in instalaiile de ventilaie i, in mod curent, in meteorogie. Tot din acest categorie mai fac parte i termoanemometrele. Ele funcioneaz pe proncipiul dependenei care exist intre cantitatea de cldur, cedat de un corp inclzit, i viteza curentului de gaz in care se afl corpul respectiv. Cunoscand aceast depedent se poate msura debitul gazului respectiv.
11

- Debitmetrele ultrasonice funcioneaz pe principiul propagrii oscialiilor ultrasonice in mediul al crui debit se msoar.Timpul de propagare a oscilaiilor pe o anumit distan a conductei, in sensul curgerii fluidului i in sens opus, depinde de viteza fluidului. Prin determinarea vitezei se poate msura debitul de fluid din conduct. In acest stoc, in conducta respectiv se amplaseaz un emitor i un receptor de sunete. - Debitmetrele calorimetrice sunt bazate pe inclzirea fluidului de la o surs exterioar de energie, care creeaz o diferen de temperatur ce depinde de viteza de curgere a fluidului. Sunt folosite la msurarea debitului de gaze i mai puin a debitului de lichide deoarece pentru acesta consumul de energie necesar inclzirii este foarte mare. - Debitmetrele de ionizare ii bazeaz funcionarea pe ionizarea fluidului cu ajutorul izotopilor radioactivi (caz des intalnit), a descrcrilor prin scanteie sau a descrcrilor luminiscente i msurarea efectelor cu ajutorul crora msurm debitul. Intensitatea curentului electric de ionizare depinde, in principal, de viteza de curgere a fluidului, mrime care poate fi folosit pentru msurarea debitului de lichid sau gaz. Dup modul de obinere a rezultatului msurrii, debitmetrele pot fi: indicatoare, inregistratoare, combinate (indicatoare inregistratoare integratoare), cu transmitere la distan. Instalaile de msurat debitul, construite pe principiul presiunii difereniale, au in componena lor urmtoarele elemnte: dispozitivul de strangulare, aparatul de msurat propriu-zis (debitmetru diferenial), conductele de legtur pentru transmiterea presiunii de la distan pozitivul de strangulare la aparat, dispozitivele de protecie care asigur funcionarea corect a instalatieri (vase de decantare, condesare, aerisire, separare).
12

Debitmetrele diferentiale. Se pot folosi pentru masurarea debitului tututor lichidelor, gazelor si vaporilor a caror presiune de lucru este cuprinsa intre 0,1 si 1,000 kgf/cm (0,01 MN/m si respectiv 100 MN/m) si temperatura pana la 300C. Masurarea debitului cu aceste aparate se poate face cu o eroare de maximum 2% din limita superioara de masurare a aparatului. Dupa tipul elementului de seziare a presiunii diferentiale statice, debitmetrele diferentiale pot fi: cu plutitor, cu clopot, cu balanza inelara si cu element elastic. - Debitmetrele diferentiale cu plutitor functioneaza asemanator cu manometrele cu lichid, plutitorul urmarind denivelarea lichidului profusa de presiunea diferentiala masurata. Ele se construiesc cu vase profilat. In fig. 5.29 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferential cu plutitor, cu vase manometrice cilindrice. Cele doua vase manometrice au diametre diferite insa sunt de volume egale. Plutitorul se monteaza in vasul de diametru mai mare: vasul fara plutitor poate fi interchimbabil, cu cateva vase acoperindu-se intreg domeniul de masurare a aparatului . Debitmetrele diferentiale cu plutitor cu unul dintre vasele manometrice profilat (fig.5.30) se caracterizeaza prin aceea ca unul din vasele manometrice este de forma cilindrica, iar celalat este realizat dupa un anumit profil care sa permita trasareaunei scari liniare pe aparat. Plutitorul este introdus in vasul de forma cilindrica.

13

La aceste aparate plutitorul un mai este proporcional cu presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare, si cu debitul de fluid care se scurge prin conducte. - Debitmetrele diferentiale cu brat mobil (fig.5.31). Principala lor caracteristica este aceea ca intre cele doua vase manometrice este o legatura flexibila si un una rigida ca in cazul debitmetrelor cu plutitor.

Debitmetrele diferentiale de tip balanta. Se construiesc cu vase manometrice cilindrice sau inelare. Scara gradata a aparatului este proportionala cu diferenta de presiune primita. In fig. 5.32 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferencial cu balanta cu vse inelare (balanta inelara), mult mai raspandit decat aparatull cu vase ilindrice, fiind utilizat frecvent la masurarea debitului aburului, lichidelor si gazelor. Inelul tubular 1 in care se afla peretele despartitor 2 se sprijina prin traversa 3 pe reazemul 4. Presiunile p1 si p2 de valori diferite, aplicate lichidului manometrice 5, se transmit peretelui despartitor 2 provocand rotirea vasului inflar cu un ungi proporcional cu diferenta de presiune dintre p1 si p2. Momentrul antagonist este dat de contragreutate 6.

14

Debitmetrele cu diferentiale cu clopot au vasele manometrice (unul sau doua) sub forma de clopot. Vasele manometrice sunt cunfundate in lichid si ele se depalseaza pe verticala sub actiunea presiunii diferentiale primite. Ca lichide manometrice se folosesc de regula mercurul si uleiruile parafinoase. Se utilizeaza in special la masurarea debitelor de gaze care au o presiune statica mica, deoarece acest tip de aparate au o sensibilitate ridicata. In fig 5.33 a si b sunt reprezentate doua dintre formele de clopote folosite in constructia aceptor debitmetre.

Debitmetrele diferentiale cu elemente elastice. La aceste aparate presiunea diferentiala un mai este sezizata prin intermediul unui lichid manometric ci este preluata direct de catre elementele elastice. Conductele de legatura au rolul de a transmite presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare a aparatul care indica, inregistreaza sau integreaza debitul. Conductele de legatura trebuie sa aiba diametrul interior de cel putin 9 mm si se monteaza sub un ungi mai mic de 45 sau o panta continua de 1/10. Dispozitivele de protectie (vase de condesare, decantare, separare, aerisire) asigura protectie vase si functionarea corecta a instalatiei de masurare a debitului in cazul in care fluidul al carui debit se masoara este vascos sau agresiv, are o temperatura ridicata, contine susensii usoare sau grele.

15

Instalatiile de masurat debitul se monteaza dupa echeme tipizate stabilite in urma unor masurari experimentate facute asupra lichidelor, gazelor, aburului. Elemental caracteristic al montajelor il constituie pozitia debitmetrului. La lichide se recomanda ca aparatul sa fie montat sub dispozitivul de strangulare (fig.5.34), iar la gaze deasupra acestuia (fig.5.35).

Verificarea debitmetrelor diferetiale consta, in prinipal, din verificarea corectei montari a dispozitivului de strangulare si a aparatului, verificarea indicatiilor, hartiei de inregistrare si a dispozitivului de integrare.

I.2.1. Metoda volumetrica a) contorul cu palete (fig. 4.) folosete rotaia paletei cauzat de fora de apsare a fluidului ce este orientat tangenial de orificiile unei casete. b) contorul Voltmann (fig. 5.) se folosete pentru ap rece i cald. Pentru sensibiliti i precizii mai mari se conecteaz la acesta un al doilea contor, de exemplu unul cu cilindru inelar.

16

Fig. 4. Contor cu palete

Fig. 5. Contorul Voltmann

Fig. 6. Contor cu tambur

c) contorul cu tambur (fig. 6.) are trei camere. Dup umplerea camerei I, fluidul trece n camera II i se schimb centrul de greutate. Ca urmare se rotete tamburul n sens trigonometric i lichidul trece n camera III. Rotirea tamburului este transmis la un numrtor. d) contorul cu piston (fig. 7.)se folosete pentru debite mari. Contoarele cu 2 i cu 4 cilindri ocup spaiu mare, dar msoar mai rapid. Ele sunt prevzute i cu compensatoare de temperatur. e) contorul cu cilindru inelar (fig. 8.)este construit din carcasa C, pistonul inelar Pi, paleta P, camera de admisie A i camera de evacuare E. f) contorul cu roi dinate (fig. 9.)folosete un angrenaj de cilindri ovali danturai.

Fig. 7.Contor cu piston Fig.8. Contor cu cilindru inelar

Fig.9. Contor cu roi dinate

17

g) contorul cu cilindri rotativi (fig.10.)folosete doi cilindri ovali comandai de dou roi dinate n angrenare pentru a evita frecarea ntre cilindri. Se folosete pentru debite mari; cderea de presiune e mic (15...25 mm H2O).Sunt contoare rapide (1500 rot/min).

Fig.10. Contor cu cilindri rotativi

Fig.11.Cadrane pentru contoare (apometre) Tipurile analogice de cadrane pentru apometre (fig.11.)indic multiplii i submultiplii metrului cub(m3) sau nregistreaz numeric valoarea debitului. Contoarele msoar volumul de lichid sub presiune care trece printr-o conduct, ntr-un interval de timp oarecare. Indicaia numeric a contoarelor este o indicaie format din cifre cu diferite ordine de mrime (mii, sute, zeci, unitai, zecimi) citite, fiecare, pe un cadran sau dispozitiv de afiaj marcat corespunztor (x1000, x100, x10, x1, x0,1). Pentru msurarea volumului apei, se utilizeaz apometre.

18

I.2.2. Metoda gravimetrica Debitul este produsul dintre volumul i densitatea fluidului trecut prin contor ntr-un interval de timp. Firma FLAND Gruppe prezint debitmetrul masic(fig.12.):

Fig.12. Debitmetru masic

- Folosit pentru masurarea debitelor masice; - Domenii de lucru: pana la 430 000 kg/h; - Diverse tipuri de racorduri. Firma SIS International prezintun nou tip de debitmetru masic pe principiu termic (fig.13.):

Fig.13. Debitmetru masic

Senzorul termic contine doua termorezistente protejate. In proces o termorezistenta este incalzita iar cealalta termorezistenta masoara temperatura procesului. Diferenta de temperatura dintre cele doua termorezistente este citita si convertita in debit in functie de proprietatile mediului din proces. Cu cat debitul
19

este mai mare sau mediul este mai dens termorezistenta preincalzita este mai puternic racita si se reduce diferenta de temperatura data de cele doua termorezistente. Avantajele dispersiei termice: - nu exista parti in miscare sau orificii - precizie pentru masurarea debitului si pentru aplicatii cu debite mici - repetabilitate buna pentru masuratori precise in procese complexe - usor de instalat reducand cheltuielile de mentenanta - afisaza direct debitul masic nu mai este nevoie de compensarea debitului cu presiunea si temperature

I.2.3. Metoda centrifugala Se aplic la lichide i la gaze i folosete legtura funcional dintre debit i diferena de presiune care se creeaz ntr-o curb parcurs de un fluid ntre poriunea concav i cea convex, considernd aceeai seciune transversal. Curba n care se msoar diferena de presiune se mai numete cot de msurare.(fig.14.)

Fig.14. Cot de masurare

20

I.2.4. Metoda rezistentei opuse de un corp la inaintarea fluidului Folosete proporionalitatea care exist ntre debitul trecut printr-un tub i mrimea deplasrii unui corp care are dimensiuni cunoscute sau care pot fi calculate. Aceste mijloace de msurare se numesc rotametre (fig.15.) i pot avea mai multe forme constructive.

Fig.15. Rotametre
a)

Rotametrul cu corp liber (Fig.15.a) este un instrument compus dintr-un tub

cu o uoar conicitate, aezat n poziie vertical, n care, sub aciunea presiunii fluidului, se deplaseaz liber un corp calibrat, cu o form special i a crui poziie indic debitul fluidului.
b)

Rotametrul cu corp ghidat (Fig.15.b) se deosebete de primul rotametru

prin faptul c piesa din interiorul tubului nu mai este liber, ci se deplaseaz solidar cu o tij al crei capt indic valoarea debitului.

21

c)

Rotametrul cu corp articulat (Fig.15.c) se compune dintru-un corp a crui

poziie indic debitul, fiind articulat i solidar cu o tij al crei capt liber indic debitul scurs, pe o scar gradat. I.2.5. Metoda explorarii campului de viteze Este o metod care se aplic att la lichide, ct i la gaze. Ea folosete legtura direct dintre debit i viteza de curgere a fluidului (fig.16.).

Fig.16. Mijloace de masurare a vitezei fluidului

a)

Flotorul (Fig.16.a) este un corp plutitor, antrenat de curentul de lichid,

folosit la determinarea direciei de curgere i a vitezei curenilor de suprafa sau de adncime.

b)

Sonda pentru gaze (Fig.16.b) este un instrument sub forma de tij, care, Pitot-Prandtl (Fig.16.c) este tot o sond, prevzut cu prize de

introdus ntr-o conduct, permite stabilirea vitezei la o anumit adncime.

c) Tubul

presiune, i este folosit pentru msurarea diferenei dintre presiunea dinamic i cea static.

22

d)

Morica (Fig.16.d) este un instrument prevzut cu o elice, creia curentul

de fluid i imprim o micare de rotaie. Msurnd viteza de rotaie, se determin debitul. I.2.6. Metoda injectarii sau dilutiei Se aplic la lichide i la gaze, i const n introducerea unor soluii rentificabile n fluid, urmat de determinarea n aval a concentraiei de substan, tiind c diluia este proporional cu debitul. In procedeul msurrii timpului de tranzit, indicatorul este injectat n conduct i se msoar intervalul de timp n care acesta parcurge o lungime cunoscut ntre dou seciuni. La aceast metod se folosesc: - trasori neradioactivi (Na2Cr207, NaCI, LiCI); - trasori radioactivi (brom 82, sodiu 24, crom 51, tritiu, aur 198).

23

Cap. II. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Probleme cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot influenta hotarator (direct sau indirect) producerea accidentelor de munca sau a imbonavirilor profesionale, a securitatii personalului si a aparatelor (instalatiilor), Datorita acestui lucru, se va acorda o atentie deosebita urmtoarelor elemente: - controlul frecvent a conditiilor la locul de munca; - controlul dotarii instalaiilor si al aparatelor cu dispozitive de tehnica securittaii muncii, precum si a personalului, cu echipament si materiale de protecie, inainte de inceperea lucrului; - organizarea locului de munca si a activitatii respective; - asigurarea disciplinei in munca; -supravegherea permanenta a elevilor, sub aspectul respectarii normelor de protectia muncii; - lucrarea de laborator se va executa numai dupa verificaea montajului de catre profesor, respectand indrumarile si indicatiile profesorului; - nu se va lucra cu mainiie ude si nu se vor atinge partile aflate sub tensiune,nu se va efectua nici un fel de modificari asupra montajului, atata timp cat acesta se afla sub tensiune; - se vor utiliza echipamentul si materialele de protecrtie individuala. Este strict interzisa orice modificare a destinatiei aparatului sau a utilajului, daca acestea contravin normelor si regulamentelor in vigoare. Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a dispozitivelor de protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munca. La fiecare loc de munca, vor fi afiate vizibil instruciunile de protecia a muncii si de lucru, insotite schemele aparatelor si ale utiajelor si de instructiunile de folosire.
24

Laborantii si profesorii sunt obligati sa asigure organizarea corespunzatoare a activitaii, la fiecare loc de munca, in conditii de securitate a personalului si a aparatelor, prin: -verificarea bunei functonari a aparatelor si instalatiilor, luand masuri operative de remediere a deficientelor -verificarea modului in care sa intretin aparatele, instalatiile si legarea la pamant si la nul a celor care pot produce accidente prin electocutare; -instruirea corespunzatoare a elevilor, verificarea cunostintelor acestor, mentinerea stricta a ordinii si disciplinei; -repartizarea sarcinilor, indrumarea si controlul operatiilor, asigurarea asistentei tehnice permanente; -asigurarea iluminatului, a incalzirii si a ventilatiei in laborator. Personalul desemnat poate indeplini lucrarile de verificare numai dupa ce si-a insusit temeinic urmatoarele cunostinte: -regulamentrul de ordine interioara a umiditatii;

25

BIBLIOGRAFIE

1. Dodoc P, Metrologie generala - Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti; 2. Ionescu, G.,Masurari tehnice si traductoare,Institutul Politehnic Bucuresti; 3. Neagu I. Constantin, Mariana,Ciocrlea Vasilescu A, Msuratori si legislatia metrologica; 4. http://www.krohne-downloadcenter.com/dlc/HB_H250_ro_080519.pdf; 5. http://romdevices.com/produse/detalii-seria-gk-433.html; 6. http://www.sis.ro/sisint/ro/produse/masice.html; 7. http://www.sisinternational.ro/produs/43/Debitmetre-cu-ultrasunete%E2%80%93 portabile-sau-fixe/; 8. http://www.componenteindustriale.ro; 9. http://www.sis.ro/debgen.htm#F8.

26