Detectarea defectelor

Conceptele de defect i defectare sunt generale i au o arie de cuprindere practic foartelarg. Ca urmare, pentru o analiz complet a comportrii sistemelor din perspectiva siguranei lor n funcionare este necasar s se realizeze o ct mai corect identificare a defectelor i a cauzelor acestora, s se identifice dependenele cauzale i s se delimiteze cauzele particulare de celecomune. Din aceast perspectiv se dovedete util introducerea unor clasificri pe domeniuldefecte-defectare-cauze de apariie a defectelor, pentru a introduce o manier de analizsistematic. Clasificarea defectelor - n cadrul ISA (Instrument Society of America) s-a realizat de ctre furnizorii i utilizatoriisistemelor de control automat au clasificat principalele tipuri de defecte i cele mai des ntlnitecauze de apariie a defectelor. O prim clasificare a defectelor se poate realiza din punctul de vedere al operabilitii(capacitii de a fi operaional) considernd dou categorii distincte i anume defecte fizicei defecte funcionale. Un defect fizic apare n momentul n care o entitate (component sau element) se defec-teaz propriu-zis i nu mai este apt de funcionare, nu mai este operaional. Defectele fizice aufo s t s t u d i a t e i nt en s i v, i a r d a t e l e s u n t p s t r a t e d e f ab r i c a n i n ba ze d e d at e fo l o s i t e p e n t r u determinarea valorilor intensitilor de defectare ale componentelor noi, respectiv ale produselor electronice. Un defect funcional apare n momentul n care sistemul este operaional dar nu i realizeaz funcia specificat. Majoritatea defectelor funcionale apar datorit erorilor din fazade proiectare i pot fi la rndul lor permanente sau tranzitorii. O modalitate de obinere a da-telor despre defectele funcionale ar fi consultarea fiierelor de diagnosticare automat care coninmomentul apariiei defectului i tipul defectului.

Detectarea defectelor dimensionale :

Instrumente folosite : ublerul i micrometrul In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. In acelasi scopfoloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari.

El este alcatuit dintr-origla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul aucate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are sio fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare aleciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cuprecizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adicacu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurileunul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acestcaz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nuvor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero)al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum siadncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de fixare. Cursoruleste construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de adncime sunt gradate la

felca rigla si vernierul sublerelor obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si masurarealungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata desprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeazarigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate.La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare amicrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm. Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalaltcapat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se nsurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se nsurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala.Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala anicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare,tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cnd cele douasuprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita orict, ea numai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie sideasupra ei se afla cate un rnd de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri ntregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti.Cnd suprafetele de masurare

sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0(zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0(zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm; deoarece parteaconica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, nseamna ca, rotindu-se tamburul cu odiviziune, tija va avansa cu , adica cu

o sutime de milimetru.Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare micrometruluiobisnuit, avnd insa in plus doua vrfuri: unul prismatic si unul conic. Vrful prismatic se introducein nicovala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat insectiunea axiala. Vrful conic se introduce in tija surubului micrometric si are formacorespunzatoare golului filetului.Vrfurile se nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina inlocurile de asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul axei si sa seregleze dupa unghiul de panta al filetului.

Detectarea prin ultrasunete : Testarea cu ultrasunete (UT) folosete

energia sunetelor de frecven nalt pentru a efectua examinri i pentru a face msurtori. Examinarea cu ultrasunete poate fi folosit pentru detectarea i evaluarea defectelor, msurri dimensionale, caracterizri ale materialelor i multe alte aplicaii. Aceste inspecii pot detecta fracturi cauzate de oboseala materialului ca n figur mpiedicndu-se astfel apariia de catastrofe. Capturile de ecran pot fi salvate fie pe cardul de memorie al aparatului, fie pe o memorie extern conectat la aparat prin portul USB, astfel nct informaiile capturate n timp real despre datele inspeciei pot fi utilizate n rapoarte. Deasemenea datele inspeciilor se pot descrca pe calculator, se pot revedea msuratorile sau se pot exporta n programe uzuale cu foi de lucru.

Avantaje ale examinrilor non-distructive cu ultrasunete:

senzitivitate att la discontinuitile de suprafa ct i cele din interiorul materialului; adncimea de penetrare pentru detectarea defectelor sau msurare, este superioar oricrei alt metod de examinare non-distructiv;

este necesar accesul doar dintr-o singur parte a materialului examinat; este foarte precis n determinarea poziiei i estimarea formei i dimensiunea discontinuitii; pregtire minim naintea msurrii;

sunt furnizate instantaneu rezultate i imagini detaliate . Alte mijloace de detectarea defectelor : Mijloace si aparate de masura si control: lupa, subler, comparator, micrometru, ruleta, calibre, microscop metalografic, lichide penetrante, surse de radiatii, contoare pentru radiatii, pulberi magnetice, megohmetru, termometre, pirometre, manometre. EXAMINAREA PRIN RADIOGRAFIERE (Radiography Testing) - radiatiile strabat piesa si interactioneaza cu defectele, informatiile fiind valorificate pe un ecran sau pe un film radiografic - radiatii X pentru piese cu grosimi mici (sub 30 mm); radiatii pentru grosimi mai mari (pana la 600 mm) EXAMINAREA PRIN EMISIE ACUSTICA (Accoustic Emission Testing) - intr-o structura supusa unei solicitari, energia de deformatie se manifesta prin vibratii de natura mecanica - se detecteaza, inregistreaza si analizeaza comportamentul materialului in timpul solicitarii EXAMINAREA OPTICO-VIZUALA (Visual Testing) - cu ochiul liber, in conditiile iluminarii optime a obiectului examinat; - cu instrumente sau aparate optice (lupe, microscoape) - aprox. 70% din defecte se pot identifica (de forma, dimensionale, de suprafata fisuri, pori)