(II.iii) Simbolismul. Plumb.

Lacustr
(*) Simbolismul
- apare n Franta ca reactie la romantism si parnasianism, n sensul ca se ridicampotriva idealizarii mai ales a naturii (*) Parnasianismul cultiva formele fixe si considera natura ca fiind expresia perfectiunii - de aici Macedonski a preluat forme parnasiene n ceea ce numim Poema rondelurilor - Critica considera simbolismul romnesc drept o absolutizare a romantismului - Macedonski teoretizeaza simbolismul, fara sa reuseasca sa faca poezie simbolista, parnasianismul este ca si inexistent, iar George Bacovia, ncepnd cu anul 1916 face poezie simbolista cu puternice elemente moderniste (expresioniste) - reprezentantii simbolisti francezi de la care se exprima mai ales Macedonski, dar si poetii secolului al XX-lea sunt: Moreas, Mallarmes, Verlaine, Boudelaire (Florile raului - estetica urtului cultivata la noi de Arghezi n volumul Flori de mucigai) - categoria fundamentala este simbolul implicit, alaturi de sugestie, exista si mijloace specifice de obtinere a analogiilor si semnelor multiple - rezulta tehnica corespondentelor, dar ca efect sinestezia (o imagine se construieste prin analogii: viznd mai multe simturi; de la Boudelaire existnd un cod de culori pentru fiecare vocala)

- de aceea exista ca tinta muzicalitatea exterioara - Replici preluate la francezi: * a sugera iata visul * poezia va fi numai muzica si imagine Malarmais * poezia viitorului va fi numai muzica si culoare Macedonski * poezia sa ne vorbeasca mai mult despre frunze dect despre oameni imaginea s materializeze o idee, nu un sentiment - Macedonski teoretizeaza versul simfonic - Cromatica ar trebui sa fie obtinuta prin amestecul de culori / senzatii. * la Bacovia culori compozite de tipul alb negru plumburiu, ros albastrul violet; * rosul si albul care la romantici reprezinta puritatea, jertfa eroica aici devine semn al impuritatii sau dezagregarii materiei. Ex. Zapada noroita etc. ducerea n derizoriu a valorilor romantice, inclusiv a posturii eului liric care nu mai are forta demiurgica de a crea un univers compensatoriu, ci ramne prins ntre doua senzatii / realitati / lumi - Eul liric - nu prefera solitudinea turnului de fildes ca scop sau viziune creatoare (romantici), ci si impune o solitudine de tip izolare din fata agresiunii lumii / materiei stari specifice: * angoasa * spaime * spleen * cadere * senzatia de gol perpetuu, de greutate, dematerializare

- Natura la romantici era un spatiu paradisiac, idealist, investit cu perfectiune, n timp ce aici natura este desecralizata, golita de continut, ramasa sub forma unui decor simulator sentimentele nu pot prinde contur artificializare

(a) Plumb simbolism (bacovian)

propozitia-teza titlu interpretare La Bacovia tema este dictata chiar de la nceputul volumului de debut de simbolul-cheie (Plumb), care este si titlul poeziei program (arta poetica). (*) n dictionarul de simboluri plumbul este considerat metal greu, foarte moale si n acelasi timp simbol saturnian, sugernd metamorfoza, transformarea; este metalul alchimistilor (plumb aur), culoare precipitatului de plumb este auriu: plumb - baza pentru orice evolutie plumbul reprezinta evolutia de la materie la spirit cu trecere obligatorie prin negru si, evident, transformarea omului / poetului n opera. Tema: transformarea / trecerea / metamorfoza materiei n spirit. Cele doua catrene ale artei poetice se construiesc n jurul simbolului impus de titlu ca tema prin reluarea cuvntului (element redundant) de sase ori; n pozitie simetrica. Cuvntul este antrenat n figuri de stil care evolueaza aparent de la simplu adjectiv catre epitet; metafora si simbol, prefigurnd trecerea de la concret la abstract. niveluri de simbolistica analiza de text De fapt, fiecare secventa / expresie se poate ridica la un anumit nivel al simbolisticii: Sicriele de plumb n primul vers reprezinta nu doar realitatea concreta dintr-un posibil decor funerar ci si acea metafora pentru izolarea cronotopului, pentru extragerea unei secvente n anistorie si aspatialitate. Este secventa care sprijina

tema redundanta simetrie

cavoul desacralizarea lumii (caracteristica) punctul culminant

obsesia spatiului suspendat n acest text: cavoul o realitate ce apartine simultan fizicii si metafizicii, vietii si mortii. n acelasi catren florile de plumb si coroanele de plumb devin metafore - care sustin ideea desacralizarii, a unei materii golite de semnificatii, a unui decor / lume artificializata care este spatiul desfasurarii tuturor angoaselor, spaimelor. Punctul culminant din perspectiva tensiunii lirice este atins n metafora amorului de plumb ... ntors. El suporta o multitudine de posibilitati de descifrare, dintre care prin asociere culturala se ajunge la dedublarea Amor / Psiche: este vizualizarea dedublarii / metamorfozei, dematerializarii trupului si transformarii lui n suflet.

perpectiva lirica a Este o perspectiva unica, n care eul liric are postura geniului marcat de limitele geniului sale umane: speriat de adevarul revelat el recade ntre cele doua conditii (viu si mort), reeditnd mitul lui Icar (ultima imagine simbol a mortului cu aripile de plumb). Din aceasta perspectiva textul ofera nu doar tema obsesiva a trecerii materie spirit, ci si povestea clipei de revelatie, a transformarii omului n poet de geniu opera. 2 verbe importante (!) Cele doua elemente de rezistenta n arhitectura textului sunt cele doua verbe / expresii preluate pe filiera romantica: a adormi si a sta singur. Folosite la imperfect (timpul basmului), sugernd continuitate, repetabilitate, cele doua verbe aduc n primplan starea de somn ca trecere permanenta si stare de solitudine, ca izolare, claustrare, impusa de agresiunea lumii / materiei. Cele doua elemente pe care simbolistii le considera drept inovatoare sunt prezente subtil n text: tematica citadina ilustrata prin efectul de claustrare n afara

tematica citadina

cromatica simbolica interventii expresioniste

orasului ntr-un cavou si cromatica simbolica, la care se adauga si sonoritatile prezente la nivelul alb-negrului sugestiv si al dominantei vocalelor nchise o, u, i (pentru atmosfera sumbra). Totusi, monotonia obsedanta a versului bacovian (cel mai monocord dintre poeti) este alterata de interventii expresioniste: imagini n zig-zag si sonoritati care sfsie platitudinea senzatiei (aglomerari consonantice precum scrtiau, frig, strig). Este o dovada a posibilitatilor de absorbtie pe care le are textul simbolist, desfasurat simultan cu poezia care se zbate ntre modernism si traditionalism. Punctele de suspensie si cezura (pauza) sustin impresia de tensiune expectativa si impun definitiv senzatia de gol apasator. Poezia are toate datele artei poetice, sugernd deopotriva elementele fundamental simboliste si liniile de forta ale viziunii bacoviene despre lume, despre transformarea ei n spirit / opera.

arta poetica

(b) Lacustr simbolism (bacovian)

capodopera titlu structura Este capodopera bacoviana n functie de care Bacovia a fost numit cel mai mare autor de sonete pluviale. Chiar din titlu apare imaginea simbol a spatiului suspendat, a cronotopului refugiu din fata agresiunii materiei. Cele patru catrene au drept element de rezistenta structura repetata din prima strofa n strofa a patra.

motiv central apa / ploaia desacralizare analiza de text

Motivul central este ploaia / apa nteleasa ca plns al materiei, care, spre deosebire de acceptiunea generala (element vital), se transforma aici n element desacralizant, n cauza a degradarii lumii sau suport pentru metamorfoza. Dincolo de element agresiv, ca element de disolutie, apa produce transferul n anistorie (un gol istoric se ntinde) se poate considera tema transformarii / transmutarii ca fiind extinsa la nivel cosmic (clipe de revelatie se produc la trecerea dintre cele doua lumi - mit cosmogonic). Esential ramne sentimentul de incertitudine, starea de spaima primordiala. Cele doua motive cheie (somnul prabusire, solitudine izolare) sunt valorificate si n acest text cu accent pe concluzia: tot tresarind, tot asteptnd. Folosirea gerunziului alternativ cu prezentul dramatic creaza impresia parcurgerii ciclice a aceluiasi proces de disolutie / cunoastere. Se transmite astfel senzatia de stereotipie / banal coplesitor a acestei lumi care victimizeaza la nesfrsit omul de geniu.

motive solitudine / izolare

valorificare caracteristica critica

Prelund elemente esentiale din curentul romantic, poezia lui Bacovia le absolutizeaza ntr-o forma inedita, unica, cu mijloacele esential simboliste.