Universitatea ”Ovidius” din Constanţa

Facultatea: Ştiinţe Aplicate şi Inginerie

Specializarea: Tehnologii şi Management în Prelucrarea Petrolului
Master – anul I

Proiect la Termodinamică Tehnică Aplicată

Profesor:
Conf. Dr. Ing. Niţă Irina Masterand:
Oaida Iuliana

Constanţa
2022
 Cuprins

I. Clasificarea compresoarelor …………………………………………...1

II. Principii de funcţionare ………………………………………………..3
III.Caracteristici principale ……………………………………………….7
IV.Alegerea compresoarelor ……………………………………………..9
IV.1. Selecţia compresorului cu piston ……………………………...20
 COMPRESOARE
Compresoarele sînt maşini de forţă generatoare care cresc presiunea debitului de gaze
pe care îl vehiculează. După principiul de funcţionare se disting:
• compresoare volumice, care realizează comprimarea prin micşorarea unui volum de
gaz închis în spaţiul de lucru al maşinii;
• compresoare dinamice, care realizează comprimarea într-un proces cu curgere
continuă a gazului, prin mărirea energiei cinetice şi, parţial, şi a energiei potenţiale de
presiune într-un rotor cu palete, proces urmat de transformarea energiei cinetice în energie
de presiune prin frînarea curgerii;
• compresoare cu jet, care realizează comprimarea prin amestecarea curentului de fluid
de joasă presiune cu un curent de înaltă presiune, rezultatul fiind un curent de presiune
medie. Exemple. Din prima grupă fac parte compresoarele cu piston, din a doua - cele
centrifuge şi cele axiale, iar din ultima - ejectoarele. Compresoarele volumice realizează
presiuni pînă la 1000 bar, dau au debite relativ mici, sub 500 m3 /min. Compresoarele
dinamice furnizează presiuni pînă la 25 bar la debite foarte mari. Compresoarele centrifuge
realizează debite de pînă la 2500 m3 /min, iar cele axiale debite ce pot depăşi 10000 m3
/min. Suflantele sînt compresoare dinamice destinate unor presiuni mai mici de 4 bar. Nu
au răcire intermediară a gazului. Ventilatoarele sînt compresoare dinamice cu o treaptă. Ele
realizează creşteri de presiune mici (< 1,1 bar) şi vehiculează debite foarte mari.
Exhaustoarele sînt suflante sau ventilatoare care vehiculează gaze prin crearea unei
depresiuni în canalele de gaze. Pompele de vid sînt compresoare destinate realizării unei
depresiuni (vid) în incinte închise. Fiind maşini generatoare, compresoarele trebuie să fie
antrenate de un motor (electric, cu ardere internă, turbină cu gaze), prin cuplare directă sau
printr-o transmisie mecanică, motorul furnizînd energia mecanică necesară funcţionării.

I. Clasificare [1]
Tipurile de compresoare folosite în industrie pot fi clasificate astfel:
Cu mişcare alternativă Cu piston
rectilinie Cu diafragmă
Cu şurub
Cu lobi
Volumice Rotative Cu palete glisante
Compresoare
Cu inel de lichid

1
 Cu spirale
Dinamice Centrifugale
Axiale

Tabel 1. Principalele tipuri de compresoare

compresor cu şurub

compresor axial

compresor centrifugal
cu mai multe trepte

Figura 1. Tipuri de compresoare

Având în vedere caracteristicile de proiectare şi de construcție, compresoarele cu
piston şi compresoarele centrifugale pot fi clasificate în continuare conform următoarelor
subdiviziuni.
1. Compresoare cu piston cu mişcare alternativă rectilinie
a. În funcţie de numărul de trepte de compresie
 Cu o singură treaptă
 Cu mai multe trepte
b. În funcţie de acţiunea cilindrilor
 Cu acțiune simplă (gazul este comprimat doar de o parte a pistonului)
 Cu acțiune dublă (gazul este comprimat de ambele părți ale pistonului)
c. În funcție de numărul de cilindrii:
2
 Simplu (un singur cilindru)
 Dublu/triplu (doi/trei cilindrii care lucrează în paralel) şi așa mai departe.
d. În funcţie de capacitate
 Capacitate mică (~ 600 m3/h)
 Capacitate medie (600 m3/h – 1800 m3/h)
 Capacitate mare (>1800 m3/h)
e. În funcţie de presiunea de refulare:
 Mică (până la 1 MPa)
 Mediu (1 MPa - 8 MPa)
 Înaltă (8 MPa – 100 MPa)
 Foarte mare (>100 MPa) (hipercompresoare)
f. În funcţie de compoziția chimică a gazului vehiculat:
 Aer, freon, azot, amoniac, hidrogen, oxigen, bioxid de carbon etc.
2. Compresoare centrifugale
a. În funcție de numărul de membrane:
 Una, două, trei membrane, etc.
 După numărul de rotoare cu palete:
 Unu, doi, trei rotoare, etc.
b. În funcţie de aspectul carcasei:
 Dispusă orizontal
 Dispusă vertical
c. În funcție de direcția de curgere:
 În linie
 În linie cu fluxuri laterale
 În linie cu răcire intermediară
 Flux dublu
 Spate în spate cu sau fără răcire intermediară
d. În funcție de modul de acţionare:
 Turbină cu abur
 Turbină de gaz
 Motor electric
 Motor cu combustie
 Turbină de expansiune
e. În funcţie de cuplajul la acţionare:
3
  Cuplare directă
 Cu reducere de viteză
 Cu multiplicatori de viteză
 Cu acţionare integrală
 Cu motor integrat în compresor

II. Principii de funcţionare [1]

1. Compresorul cu piston
Odata cu dezvoltarea exploziva a sistemelor industriale automatizate si robotizate,
au cunoscut o dezvoltare similara si echipamentele hidropneumatice. Aceasta se integreaza
in instalatii si sisteme cu rol de comanda si executie preluand in multe cazuri, functiile
unor echipamente electrice si electronice. Evident simultan cu patrunderea masiva in toate
domeniile industriale a echipamentelor hidropneumatice de comanda, control si executie
au cunoscut o dezvoltare deosebita si sursele de aer comprimata, respectiv compresoarele
de aer utilizae in acest domeniu. Debitele foarte mici necesare in echipamentele de
comanda au favorizat aparitia unor familii de compresoare care sa acopere aceste necesitati
de presiune si debit si in acelasi timp, sa posede o fiabilitate ridicata la un pret de cost
coborat. In acest sens se fac remarcate pe piata mondiala a echipamentelor pentru
producerea aerodului comprimat, familii de electrocompresoare cu debite intre 60 si 300
litri/min.
Realizează comprimarea gazului prin reducerea volumului spațiului în care este
reţinut gazul. Figura 2 prezintă o vedere în secțiune a unui compresor cu piston.

4
 Figura 2. Compresor cu piston cu o dispunere orizontală a cilindrului

Randamente. Puterea consumată de compresorul cu piston Lucrul mecanic masic li

(raportat la 1 kg de gaz) consumat în interiorul cilindrului compresorului real este mai
mare decît lucrul mecanic l necesar teoretic, diferenţa fiind folosită pentru învingerea
pierderilor gazodinamice, a celor datorate presiunii mai mici şi temperaturii mai mari de la
aspiraţie, a celor datorate volumului vătămător şi a celor prin neetanşeităţi. Ca urmare, se
definesc mai multe tipuri de randamente, prezentate în continuare.

Treptele succesive au loc în timp ce pistonul se deplasează în interiorul cilindrului,

şi anume admisia, comprimarea şi evacuarea gazului.
Acest ciclu ideal are loc așa cum se arată în figura 3, presupunând că nu există nici
o cădere de presiune a gazului prin supapele de aspirație şi de refulare, admisia şi
evacuarea sunt procese de presiune constantă, astfel că, gazul nu este lăsat în interiorul
cilindrului la sfârșitul etapei de evacuare.
Compresoarele sunt masini termice de lucru care transforma o energie mecanica
(cedata de motorul electric de antrenare) in energie de presiune a gazelor. De asemenea
aceste masini realizeaza si transportul gazelor in interiorul conductelor pana la recipientul
de gaz si prin intermediul furtunului spre utilizator. Compresorul cu piston este o masina
consumatoare de energie. Rolul masinii este acela de a marii presiunea unui gaz. Acest
lucru se realizeaza prin doua categorii de compresoare: a) prin compresie volumetrica –
cresterea presiunii se obtine prin micsorarea volumului in urma unui proces de
comprimare.
b) prin curgere continua – gazul curge prin spatii de sectiune variabila, prin
canalele dintre palete primeste energie cinetica care se tronsforma in energie potentiala de
presiune. La compresoarele cu piston gazul se introduce intr-un cilindru si prin deplasarea
pistonului in el se modifica parametrii gazului. Pistonul primeste miscarea de la arborele
cotit prin intermediul bielei. Antrenarea arborelui cotit se poate face prin doua modalitati:
-- cu motor electric numit electrocompresor;
- cu motor cu ardere interna numit motocompresor.

5
 Figura 3. Diagrama P-V pentru un compresor ideal

Figura 4 prezintă o diagramă P-V care corespunde unui compresor cu spațiu

vătămător. Principala diferență din figura 2 este că o parte din gaz este lăsat în interiorul
cilindrului la sfârşitul etapei de evacuare şi acest gaz se extinde în timpul începutului cursei
de admisie, împiedicând pătrunderea gazului natural din sistem până când presiunea din
interiorul cilindrului devine ușor mai mică decât presiunea din conducta de aspirație.
Spațiul în care se reține gazul este denumit spațiu vătămător.

Figura 4. Diagrama P-V pentru un compresor cu spațiu vătămător

Pentru un anumit compresor, pe măsură ce crește spațiul vătămător, pe atât
randamentul volumetric şi capacitatea scad. Această caracteristică poate fi utilizată pentru
a controla viteza de curgere a gazului pentru un compresor cu piston.
Valoarea reală pentru randamentul volumetric care variază între 65% - 90%, poate
fi obținută prin testare. Dimensiunea spațiului vătămător, scurgerile de gaze prin garnituri,

6
supape şi inele tip piston, precum şi încălzirea gazului din interiorul cilindrului reprezintă
factorii care influențează valoarea reală a randamentului volumetric. Totuși, randamentul
volumetric nu este un indicator fiabil prin care să se evalueze calitatea unui compresor. În
schimb, ar trebui evaluat consumul de energie pentru capacitatea dorită.
Compresoare cu mai multe trepte
În subcapitolul precedent s-a arătat că o singură treaptă de comprimare poate
debita o presiune maximă limitată. Pentru a obţine presiuni mai înalte, dar şi pentru a face
o economie de lucru mecanic, pentru comprimare - aşa cum se va arăta în continuare - se
folosesc compresoare cu mai multe trepte şi cu răcire intermediară. Răcirea intermediară
apropie procesul real de comprimare în treaptă de un proces de comprimare izotermic.
După prima treaptă de compresor gazul străbate un schimbător de căldură (răcitor
intermediar - fig. 4.11) în care îşi micşorează temperatura şi volumul masic şi apoi intră în
treapta a doua, al cărei cilindru are diametru mai mic decît prima (datorită volumului masic
mai mic al gazului pe care îl aspiră şi comprimă).

2. Compresoare rotative
Acest tip de mașină aplică același principiu de funcționare ca şi compresoarele cu
piston, dar la compresoarele rotative scăderea volumului se realizează prin reducerea
treptată a spațiului dintre rotor şi carcasă, obținută în timp ce rotorul se rotește în interiorul
carcasei.
Figura 5 prezintă o diagramă tipică P-V pentru un compresor cu șurub ce
funcţionează în diferite condiții.

Figura 5. Diagrama P-V pentru un compresor cu șurub

7
 Compresia se realizează prin întrepătrunderea unui rotor masculin şi a unui rotor
feminin. Pe măsură ce rotoarele se învârt, localizarea întrepătrunderii lobilor rotorului se
deplasează de la supapa de aspirație la supapa de refulare. Compresoarele rotative cu șurub
fără ulei se bazează pe spaţiile vătămătoare bine controlate dintre rotor-rotor şi rotor-
carcasa pentru a preveni recircularea internă a gazului comprimat, de la refulare la
aspirație. Pinioanele sincronizează rotația rotoarelor de tip masculin şi feminin, prevenind
contactul metal-metal şi eliminând nevoia injecţiei de ulei.
Compresoarele cu șurub permit injecția de lichid (în mod normal, de ulei) care
permite operarea la viteze lente şi îndeplinește trei funcții:
 Reducerea şi chiar eliminarea toleranțelor de spațiu dintre lobi.
 Răcirea gazului în timpul compresiei.
 Lubrifierea rotoarelor, evitându-se astfel necesitatea de a utiliza distribuții.
Injecția de ulei poate spăla fluxurile de gaz contaminate cu substanțe diferite, cum
ar fi polimerii. Atunci când compresoarele cu șurub funcționează în afara condițiilor de
proiectare (figura 5), eficiența scade, în special dacă acestea au un raport de volum fixat.

3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare)

Termenul „  compresor centrifugal  ” (denumit și „  compresor radial  ”)

desemnează un tip de circulație radială și turbomachine cu absorbție a muncii care
include ventilatoare ( suflante și extractoare) și compresoare .
Pompele centrifugale, care sunt de asemenea turbomașini , denotă circulant
mașină lichid , fluide în general incompresibile și , prin urmare , nu sunt compresoarele
(care le comprimă gaz compresibil cu schimbarea volumului de gaz). Pompele centrifuge,
ca și compresoarele centrifuge, utilizează rotoare cu circulație radială și, prin urmare, au o
anumită asemănare mecanică cu compresoarele centrifuge.
Primele mașini de acest tip au constat din ventilatoare și suflante.

La compresoarele centrifugale, comprimarea se realizează prin creșterea în primul

rând a energiei cinetice a gazului, utilizând principiul forței centrifuge şi apoi transformând
energia cinetică la energie de presiune.
Mișcarea rotorului creează o depresiune la partea de admisie (figura 6), permițând
intrarea continuă a fluxului de gaz, din conducta de aspirație spre paletele rotorului.

8
 Figura 6. Mișcarea gazului in rotorul unui compresor centrifugal
În interiorul rotorului, forța centrifugă împinge gazul de la intrare spre ieșire,
crescând viteza gazului şi densitatea dintre paletele rotorului. Gazul trece apoi la carcasă
sau diafragmă, ambele având forma unui difuzor, în care viteza ridicată a gazului este
transformată într-o presiune. La compresoarele cu mai multe trepte, gazul care iese din
prima treaptă a difuzorului este alimentat de doua treaptă a rotorului prin paletele de
ghidare, care sunt de asemenea situate pe difuzor.
În cele din urmă, gazul comprimat ajunge la volută şi apoi la conducta de refulare.
În aceste compresoare cu răcire între trepte, gazul trece prin schimbătoare după fiecare
treaptă de comprimare sau grup de trepte.
Răcirea intermediară este cea mai folosită metodă de răcire, deoarece produce cel
mai apropiat proces de cel izoterm şi, prin urmare, este cel mai economic din punct de
vedere energetic.
Cantitatea efectivă de energie pentru a comprima gazul este de fapt mai mare decât
cea necesară pentru comprimarea isentropică, datorită energiei suplimentare utilizate
pentru a depăși frecarea gazului împotriva canalelor rotorului, canalelor difuzorului şi
carcasă, precum şi frecarea fluidului rotorului imersat în gazul comprimat. Toată energia
suplimentară furnizată este transformată în căldură.
Avantaje si dezavantaje

La începutul XXI - lea  secol, compresoare centrifugale sunt utilizate în principal în

industrie , deoarece acestea au puține piese în mișcare în frecare , au o eficiență
energetică relativ ridicată și pentru a muta flux mai mare de gaz , care compresoare
reciproce de dimensiuni similare.
Principalul lor dezavantaj este că nu pot atinge un raport de compresie la fel de mare ca cel
al unui compresor alternativ , capabil să atingă, în mai multe etape, o presiune
de 100  M Pa (1000 bari ).
Compresoarele centrifuge sunt adesea utilizate în motoarele cu turbină cu gaz mici,
cum ar fi unitățile auxiliare de putere sau motoarele de aeronave mici. Unul dintre motive
este că , cu tehnologia actuală de la începutul XXI - lea  secol, rezultat echivalent
debitului compresorului axial este mai mic, în principal din cauza pierderilor de pe

9
vârful lamelor , care se datorează poziției rotorului și statorului . La începutul XXI
- lea  secol, există câteva singură etapă compresoare axiale capabile să producă o mai mare
rată de compresie de 10: 1. De fapt, acestea trebuie să fie supuse unor solicitări mecanice
ridicate , ceea ce le reduce grav nivelul de siguranță, durabilitatea și speranța de viață .
Pentru turbinele cu gaz din avioane , compresoarele centrifuge oferă avantajul
simplității de fabricație și au un cost relativ scăzut. Ele sunt parțial rezultatul numărului
mic de etape necesare pentru a obține aceeași creștere a presiunii. Reducerea razei, pe o
distanță axială scurtă, în interiorul turbinei permite obținerea unei creșteri mari a energiei
fluidului.
Ventilatoarele și suflantele, care aparțin familiei de mașini centrifuge, corespund
aplicațiilor care necesită un volum mare, fără creșterea notabilă a presiunii, cum ar fi
ventilația, extractorii de fum, refrigerarea.

4. Compresoare axiale

Compresorul axial este o turbomachină cu flux axial pentru comprimarea gazelor,

în care gazul curge paralel cu axa de rotație.
Comparativ cu compresorul centrifugal, acesta gestionează debitele mai mari cu
aceeași suprafață frontală, dar cu un raport de compresie mai mic și, prin urmare, lungimi
mai mari pentru fiecare etapă . [1] În turbina cu gaz , compresoarele axiale sunt conectate
la turbină prin arbori de acționare rotitori. Aproape toate turbinele cu gaz de dimensiuni
medii sau mari de astăzi sunt debit axial, în timp ce motoarele mai compacte, cum ar
fi APU-urile ( unitățile auxiliare de putere) sau motoarele pentru elicoptere sau camioane
articulate , sunt debit centrifugal.

În acest tip de maşină rotodinamică creșterea presiunii este obținută prin efectul
combinat al creșterii vitezei gazului și creșterea simultană a zonei care apare în timpul
trecerii gazului prin palete, la mișcarea rotorului.
Gazul intră în compresor într-o direcție paralelă cu axul compresorului. După ce
ajunge la paletele rotorului, gazul se rotește cu ele și, de asemenea, se deplasează axial de
la un rând de palete la altul.
Sunt rânduri de palete fixate în carcasă printre rândurile paletelor rotorului.
Funcțiile paletelor fixe sunt de a elimina turbulenţele gazului, cauzate de mișcarea
paletelor mobile și pentru a direcționa fluxul de gaz la rândul următor de palete mobile. În
mod normal, paletele de pe primul rând ale statorului sunt reglabile cu ajutorul unor
dispozitive externe pentru controlul unei performanțe mai mari și pentru o flexibilitate
operațională mai bună.

ΙΙΙ. Caracteristici principale [1]

10
 1. Compresoare cu piston
 Viteză scăzută
 Presiune de refulare ridicată.
 Cel mai bun pentru creșterea presiunii într-o singură treaptă sau la capacitate
redusă.
 Gamă largă de presiuni.
 Schimbare foarte mică în capacitate pentru variațiile de presiune a gazului, atunci
când funcționează la o viteză fixată.
 Potrivit pentru uz portabil.
 Amprenta (zona de acţiune) la sol mai mare decât la compresoarele centrifugale sau
cele rotative.
 Vibrații înalte și pulsarea fluxului de gaz.
 Sunt necesari cilindrii de răcire și de ungere. Compresoarele nelubrifiate necesită
utilizarea de materiale autolubrifiante.
 Sensibil la densităţi scăzute ale gazului.
 Cerințe ridicate de întreținere. Predispus la greşeli de servicii.

2. Compresoare cu șurub
 Viteză mare de operare (mai mică decât cea a compresoarelor centrifuge, dar mai
mare decât cea a compresoarelor cu piston).
 O gamă largă de viteze de operare.
 Raportul de presiune de până la 20, în funcție de tip și dimensiune. Raporturile de
presiune absolută >25 sunt posibile cu compresoare cu mai multe trepte.
 Eficiență între 60% și 70%.
 Eficiență mai mică pentru funcționarea în condiții diferite de cele de proiectare, în
special pe aparate cu volum intern stabilit.
 Evacuarea gazului fără ulei.
 O oarecare sensibilitate la densități scăzute ale gazului.
 Este permisă prezența impurităţilor lichide și non-abrazive în gazul vehiculat.
 Temperatură mare de refulare a gazului.

3. Compresoare centrifugale
 Viteză mare de operare.
 Este necesar un moment de pornire redus, la fel ca la compresoarele rotative.
11
  Capacitate mare. Limita scăzută între 1000 m3/h - 3000 m3/h.
 Funcționează în mod satisfăcător într-o gamă largă de capacitate și presiune.
 Presiune de refulare foarte limitată pentru un singur rotor. Aproape toate aplicațiile
necesită mai multe trepte de compresie.
 Presiuni de refulare mici, medii și mari (≥ 35 MPa), totuși sunt presiuni de refulare
mai mici decât cele ale compresoarelor cu piston.
 Debit de refulare omogen.
 Gaz evacuat fără ulei.
 Eficiență ridicată chiar și la vehicularea gazelor impurificate. Injecție de lichid
permisă.
 Nivel scăzut de vibrații, permițând fundații ieftine si uşoare.
 Fiabilitate ridicată a funcționării.
 Costuri reduse de întreținere.
 Comportamentul extrem de sensibil la presiunea de aspiraţie, temperatura și
greutatea moleculară a gazului.
 Modificarea substanțială a capacității pentru variațiile de presiune.
 Funcționarea instabilă la debite limită.

4. Compresoare axiale
 Raport de presiune scăzut (până la 10) și debit foarte mare (capacitate de aspiraţie
100000 m3/h - 900000 m3/h).
 Viteză de compresie limitată, în principal din cauza dificultății de a instala răcirea
intermediară.
 Caracteristici foarte asemănătoare cu cele ale compresoarelor centrifugale. O
eficiență mai bună la capacități >100000 m3/h și o presiune de refulare < 1,0 MPa.
 Nu este potrivit pentru aplicații portabile.
Valorile indicate mai sus pentru fiecare tip de compresor corespund modelelor
standard. Pentru aplicații specifice, se pot găsi parametrii în afara acestor limite.

IV. Alegerea compresoarelor [2]

Mulți factori trebuie să fie luaţi în considerare la alegerea unui compresor pentru un
anumit serviciu. Diferite procese industriale prezintă cerințe diferite și necesită
comportamente specifice de la aparat. Cu toate acestea, uneori mai multe modele pot oferi

12
același serviciu și inginerul responsabil cu selecția trebuie să evalueze avantajele și
dezavantajele fiecăruia, pentru a face alegerea potrivită.
Luarea unei decizii de a cumpăra un compresor este o decizie care durează o lungă
perioadă de timp. Capacitatea de a lua decizia cea mai bună în cunoștință de cauză se
bazează pe punerea întrebărilor corecte.
Factorii cu cea mai mare influență care trebuie luați în considerare în procesul de
selecție sunt:

1. Ciclul de funcţionare
2. Debitul
3. Tipul de gaz
4. Raportul de presiune (p2/p1)
5. Limitele de temperatură
6. Presiune hidrostatică
7. Consumul de putere
8. Metoda de etanşare
9. Metoda de lubrifiere
10. Facilitate în întreținere
11. Costuri.
Toate etapele de proces ar trebui examinate în mod critic și evaluate în mod
individual pentru a elimina limitele excesive asupra funcţionării compresorului.
Tabelul 2 poate fi utilizat la evaluarea marjelor (limitelor) corecte asupra condițiilor
de proces.
Condiția de operare Limita recomandata
Raporturile de presiune pot fi definite
destul de precis și debitele masice sunt
stabilite cu precizie, bazate pe bilanțurile Maxim 10% capacitate

proceselor de transfer de masă şi de

căldură; de exemplu: compresorul de
refrigerare.
Raportul de presiune este dependent de
debite; de exemplu, etape de recirculare
Introducerea presiunii în fluxul lateral
Maxim 5% din capacitate şi presiune
hidrostatică
95% din presiunea absolută anticipată

13
 Ieşirea presiunii din fluxul lateral 105% din presiunea absolută anticipată

Tabelul 2. Criterii de evaluare a marjelor corecte în anumite condiţii de proces

Dacă marjele referitoare la capacitate și căderea de presiune sunt mai mari decât
valorile recomandate în tabelul 2, punctul extrem ar trebui considerat deasupra punctului
nominal (evaluat sau apreciat) și să fie realizat prin creșterea vitezei de până la 105% din
turația nominală pentru unități de viteză variabile. În acest caz, capacitatea de putere a
motorului trebuie să fie verificată, astfel încât cerințele de putere să fie îndeplinite pentru
viteza crescută.
Primul pas în alegerea compresorului este preselectarea tipului de compresor și
graficul de selecție (figura 7).

Figura 7. Diagrama de selecție pentru diferitele tipuri de compresoare

După această selecție preliminară, se poate calcula căderea de presiunea, puterea și

temperatura gazelor evacuate prin alegerea procesului de compresie, care este cel mai
potrivit pentru tipul de compresor preselectat şi folosind formulele corespunzătoare.

14
 Există o serie de aspecte suplimentare, dar importante care trebuie luate în
considerare la alegerea unui compresor, inclusiv documentația, standarde, aspect și printre
altele testarea.
1. Cunoașterea procesului [3]
Toate cerințele de proces trebuie să fie definite cu precizie de către inginerii de
proces. Condițiile diferite de funcționare și combinațiile diferite pentru a face faţă
compresorului ar trebui să fie pe deplin cunoscute de către inginerii de utilaje care se ocupă
de selecția compresorului. Deosebit de importante sunt precizia ridicată pentru valorile
presiunii minime și temperaturii maxime de aspirație și legătura lor cu alți parametri.
Intervalul de variație și valorile limită pentru parametrii de funcționare sunt de asemenea
importante, precum coroziunea și prezența impurităților sau a lichidului în gaz.
Cea mai mică presiune de aspirație și debitul maxim proiectat la presiune normală
de refulare din cauza cerințelor de proces pot avea un efect puternic asupra dimensionării
unui motor electric, precum și asupra dimensionării compresorului și evaluarea suportului
mașinii (de exemplu, puterea motorului electric va crește cu peste 35%, pentru o presiune
de aspirație de 20% sub nivelul normal). Este esențial să se respecte aceste condiții pentru
motor și dimensionarea compresorului. Ele trebuie să fie luate în considerare în procesul de
proiectare de la bun început pentru a evita modificările costisitoare.
Temperaturile ridicate de refulare trebuie revizuite cel puțin pentru temperaturi
medii și maxime de aspirație, în special în cazul compresoarelor cu piston, deoarece
acestea pot provoca probleme cu cocsificarea lubrifiantului și deteriorarea supapei.
Toate elementele de proces, și în special stabilitatea lor, au un impact critic asupra
fiabilității compresorului. Prin urmare, schema clasică de selecție pentru adaptarea
compresorului la condițiile de proces nu oferă întotdeauna cele mai bune rezultate.
Fezabilitatea și avantajul uniformizării procesului pentru a se potrivi compresorului ar
trebui, de asemenea, evaluate.

2. Amplasarea
Amplasarea este adesea complexă și trebuie să se facă un compromis între cerințele
de suport, cele de proces, condițiile de vibrație/pulsație, acces și întreținere.
Configurația optimă pentru mașini de dimensiuni medii este de a instala un panou
de control local în apropierea compresorului, dar pe un suport separat care este stabilit pe o
fundație, pentru a evita pericolul vibrațiilor.

15
 3. Carcasa compresorului
Pentru instalații de dimensiuni mici și mijlocii, pachete de compresoare sau sisteme
de blocare sunt o soluție atractivă. Principalele avantaje sunt:
 Montarea și cuplarea tuturor componentelor într-un mediu controlat.
 Testarea ansamblului complet într-un atelier.
 Instalarea ușoară și rapidă și punerea în funcțiune.
 Puncte de conectare interfață potrivite la marginea plăcii de bază.
 Reducerea cauzelor problemelor pe teren.

4. Răcitoarele de gaz
Răcitoarele după şi între trepte ar trebui dimensionate atent. Răcitoarele
subdimensionate pot provoca o cădere de presiune excesivă și pierderea de putere. Sunt
necesare studii asupra forței de pulsații și de agitare pentru a evita problemele legate de
vibrații în răcitoare. O arie mai mare a secțiunii transversale pentru a reduce căderea de
presiune poate provoca o creștere semnificativă a forței de agitare și de vibrare a
răcitorului.

5. Separatoare
Separatoare de lichide sau tamburii knock-out în amonte de cilindrii compresorului
cu piston elimină orice cantități "normale" de lichid condensat, care pot fi prezente în gaz.
Lichidele nu ar trebui să se formeze niciodată în interiorul cilindrului, deoarece acestea
contribuie la fiabilitate redusă, care poate provoca viteze mari de impact, conducând la
solicitarea elementelor mobile - supape și reducând eficiența de lubrifiere.
Pentru orice aplicație, un tambur de aspirație bine dimensionat cu o rezervă de
scurgere (golire) ar trebui să fie inclus. Dacă este făcut în mod corespunzător, aceasta poate
contribui la controlul pulsației. Sistemul de răcire al cilindrului trebuie să fie monitorizat și
controlat. Temperatura de intrare a lichidului de răcire trebuie să fie cuprinsă între 6°C și
16°C peste temperatura de intrare a gazului. În plus, pentru gaze exotice sau operațiuni în
apropierea zonelor critice, este necesară o atenție sporită pentru a asigura modelul
termodinamic care este adecvat.

6. Starea de funcționare și costuri

Starea de funcționare și costul sunt cei doi factori principali care trebuie luați în
considerare atunci când se alege orice piesă de echipament. Starea de funcționare unui

16
compresor este combinația dintre ușurința de întreținere (mentenabilitatea), precum și
capacitatea sa de a oferi un serviciu stabil și de durată (fiabilitate). Desigur, această calitate
este foarte dependentă de cât de inteligent a fost procesul de selecție pentru compresor și
pentru echipamentele sale auxiliare, care nu beneficiază de obicei de atenția necesară. O
defecțiune în echipamentul auxiliar poate provoca nu numai oprirea întregului grup, ci și
greșeli costisitoare în compresor.

7. Alegerea materialelor
În scopul de a atinge o durată de viață lungă și o funcționare stabilă, un accent
deosebit trebuie pus pe selectarea materialelor. Experiența ne arată că o selecție
necorespunzătoare a materialelor provoacă, de obicei, mai multe inconveniente pentru
utilizatori. Materialele de construcție trebuie să reziste la presiuni și temperaturi ridicate
utilizate în prezent în procesele industriale, precum și la tendința de coroziune și la natura
erozivă a fluidelor. Inginerul responsabil de selecție compresorului trebuie să verifice atent
materialele propuse de producător și să specifice utilizarea celor mai adecvate materiale în
combinație cu întărirea suprafeței și a acoperirilor dure pentru a asigura durata de viață
estimată pentru compresor, chiar dacă prețul de achiziție crește. În cele din urmă, costul
total de proprietate se aplică pentru a ajunge la deciziile finale.

8. Cuplajele
Daca este vorba de şiruri de compresoare centrifugale, ar trebui să fie luate în
considerare avantajele cuplajelor uscate peste cele lubrifiate.
Perechea de cuplare este aleasă, de obicei, pe baza cerințelor principale pentru o
umplere completă. Acesta trebuie să aibă un factor de serviciu suficient pentru a suporta
orice suprasarcină probabilă (cum ar fi defecte electrice). Factorul de serviciu minim
recomandat pentru instalațiile cu destinație specială este 1.75.

9. Automatizarea
Nivelul de automatizare nu trebuie analizat doar cu atenție și stabilit de comun
acord între client și producător, ci trebuie şi evaluate din punct de vedere tehnic și
economic. Rolul automatizării care urmează să fie luat în considerare, în funcție de
mărimea și importanța compresorului, ar trebui să includă un sistem de control cu

17
microprocesor de operare, precum și integrarea acestuia cu automatizarea, un sistem de
control al unui motor integrat în compresor, protecție împotriva supratensiunii și controlul
procesului, simulare dinamică și monitorizarea condițiilor în timp real.

10. Tendințe viitoare

Planificarea viitoare de extindere poate economisi timp și bani daca se prevăd
schimbări de proces (creșterea capacității, creșterea greutății moleculare, etc.). Selecția
optimă pentru compresoarele cu piston este dimensionarea cilindrilor pentru o funcționare
economică la rata actuală. Suportul (batiul) poate fi dimensionat pentru aplicații viitoare.
Atunci când condițiile viitoare devin o realitate, cilindrii pot fi schimbați în timp ce se
păstrează același suport.
În general, cel mai bine este să se supradimensioneze diametrul axului scurt,
inclusiv limitele pentru o dezvoltare viitoare, asigurându-se astfel că dimensiunea arborelui
cotit nu devine niciodată prima limitare importantă a modelului. Unii producători de
compresoare cu piston crează un model modular care permite ca suportul și cilindrii să se
potrivească și fie rearanjate cu doar modificări minore la alunecare.

11. Documentație tehnică

Utilizatorul final trebuie să primească de la producător documentația tehnică
completă în conformitate cu API sau alte standarde recunoscute pe plan internațional. În
funcție de dimensiunea şi tipul utilajului, informațiile trebuie să includă foi cu date, curbele
de performanță, detalii legate de debit, curbe de variație treptată a sarcinii, rezultatele
probei de atelier, certificate de testare materiale, desene în secțiune și pentru părți externe,
scheme, instrucțiuni de montaj, instrucțiuni de operare și întreținere, recomandări pentru
piese de schimb, etc.

12. Probe de atelier şi la locul de exploatare

Realizarea probei în atelierul mecanic este primul test după procesul de fabricație a
mașinii și ultimul test înainte de livrare. Rezultatele probei în atelier, inclusiv vibrațiile, pot
părea să aibă o utilitate limitată, deoarece structura de susținere și condiția de funcționare a
mașinii sunt în mod normal diferite de cele de la instalarea pe poziție finală. Oricum, acest
test este o oportunitate unică de a găsi defecte în fazele de proiectare și de fabricație, în
timp ce mașina se află încă în atelierul constructorului.

18
  În cazul motoarelor sincronizate sau când sunt necesare motoare sincronizate/de
inducție cu o viteză de acționare variabilă, ar trebui specificată o analiză de procese
tranzitorii staționare. Referințele și experiența anterioară a producătorului compresorului
cu aplicații similare ar trebui evaluate pentru aerodinamica induse de "forțe de cuplare
încrucișată", care poate provoca vibrații excesive și instabilități în magazin și de pe teren.
Compresoare centrifugale de înaltă presiune trebuie să fie întotdeauna testate la sarcină
maximă și presiune completă, la magazinul constructorului.
Pentru mașinile medii și mari, utilizatorul final ar trebui să fie implicat în tot
procesul de testare și să se asigure că producătorul efectuează testarea exactă și fiabilă
asupra compresorului și este în măsură să ofere o imagine completă a performanței
echipamentului.
Metode performante de testare, criterii de acceptare și abateri admisibile de testare
pentru compresoarele centrifugale sunt specificate în Codul de Testare Performantă -
ASME. Acest cod de testare trebuie utilizat. Este preferabil să se efectueze testul de tip 1.
În cazul de tip 2, selectarea unui gaz de testare corespunzător este factorul cheie.
Rapoartele corespunzătoare pentru toate testele efectuate trebuie să fie incluse în
documentația predată clientului.

13. Nivelul de sunet

Atunci când este necesar trebuie luate în considerare, dispozitive de atenuare a
sunetului.

14. Unelte speciale

Instrumente speciale ar trebui să fie incluse în setul de livrare precum și dispozitive
de întindere hidraulică, atunci când este necesar.
Unelte speciale ar trebui să fie furnizate în cutii de scule livrate în cutii separate și
etichetate împreună cu mașinile principale.

15. Poziţia producătorului

Experiența producătorului și metoda de conducere a afacerilor ar trebui să fie luate
în considerare, deoarece ambele contribuie la fiabilitate. De asemenea, ar trebui să fie luate
în considerare spectrul de servicii pe care producătorul îl furnizează, de la instalare la
întreținere, renovare și imbunătăţiri, precum și existența unor centre de servicii pentru
clienți și soluții de e-service.

19
 16. Condiții comerciale și analiza sumelor licitate
Pentru a obține o ofertă satisfăcătoare, informații detaliate trebuie transmise
ofertanților. Aceasta este responsabilitatea inginerilor cumpărători și este de o mare
importanță sa se specifice în mod corect fiecare detaliu. Cu scopul de a evita greșelile și
detaliile care lipsesc, Standardele API 617 și 618 stabilesc fise de date obligatorii pentru a
fi completate de către cumpărător și, de asemenea, o listă de verificare opțională, care
poate fi utilizata pentru a indica cerințele specifice ale cumpărătorului atunci când aceste
standarde indică faptul că o decizie sau o informație suplimentara sunt necesare din partea
achizitorului. Tabelul 3 prezintă un rezumat al aspectelor minime care urmează să fie
acoperite de către cumpărător.
Operaţie Detalii
Gazul vehiculat Analiza (% mol, % volum, % de greutate), posibile variații de
compoziție, greutate moleculară sau greutate specifică,
erodibilitate, limitele de temperatură.
Canitatea vehiculată Cantitatea și unitatea de măsură; umedă sau uscată; punctele de
referință asupra presiunii și a temperaturii; numărul de unități de
compresoare; cantitatea de gaz pe unitate.
Condiţii de aspiraţie Presiunea la flanșa compresorului, temperatura la flanșa
compresorului, umiditatea relativă, raportul căldurilor specifice,
compresibilitate.
Condiţii de refulare Presiunea la flanșa compresorului, compresibilitate, temperatura de
referință.
Condiţii pentru Diferența de temperatură dintre gazul din afara răcitorului şi a apei
etapa intermediară în răcitor. Există o îndepărtare sau o adăugare a gazului in etapa
intermediară?
Condiţii variabile Variații preconizate în condiții de aspiraţie. Variația preconizată a
presiunii de refulare
Diagrama fluxului Furnizează o foaie de flux schematică prezentând comenzile
implicate.
Reglarea Parametrul de controlat: presiune, debit și temperatură. Variația
admisă în parametrul controlat. Tipul preferat de reglare.
Apă de răcire Temperatura (maximă și minimă); presiune la admisie și

20
 contrapresiunea (dacă este cazul); sistem dorit deschis sau închis;
sursă de apă (proaspătă, sare, sălcie); comatată sau corozivă.
Schimbătoare de Incluse între treptele de răcire și/sau după răcitoare, separate sau
căldură montate în mașină. Codurile de construcție dorite. Cerinţe de
materiale speciale.
Tipul de acţionare Motor electric: tip, condițiile actuale, factorul de putere, incinta,
factorul de serviciu, creșterea temperaturii, temperatura mediului
ambiant.
Abur: presiune de admisie și de evacuare, temperatura de admisie
și calitatea.
Gaz combustibil: analiza gazelor, presiunea disponibilă, valoare
redusă de încălzire.
Puse în mişcare sau nu.
General Montaj interior sau exterior, spațiu disponibil pe podea,
caracteristicile solului, piesele de schimb dorite.

Tabelul 3. Informații care trebuie furnizate producătorului

Este absolut necesar ca clientul să primească cel puțin trei propuneri și să aibă cel
puțin două oferte acceptabile din punct de vedere tehnic pentru principalele componente și
pentru echipamente. Este complet justificat să se extindă termenul limită și timpul de
clarificare, să se accepte configurația optimă și abaterile rezonabile și să participe la
întâlniri in vederea unei mai bune clarificări pentru a avea cel puțin două propuneri
clarificate și acceptabile din punct de vedere tehnic care urmează să fie evaluate integral.
Se recomandă să se analizeze și să evalueze opțiuni diferite de la fiecare producător, prin
calcularea costurilor ciclului de viață corespunzătoare, pentru a sprijini procesul de luare a
deciziilor.

17. Standardele
Este important ca compresorul și dispozitive auxiliare selectate să fie proiectate,
fabricate, testate și livrate în conformitate cu anumite standarde recunoscute pe plan
internațional, de preferință API (American Petroleum Institute), ASME (Societatea

21
Americană a Inginerilor Mecanici), TEMA (Asociația Producătorilor de Schimbătoare
Tubulare) sau NEMA (Asociația Națională a Furnizorilor Energiei Electrice).

IV.1. Selecţia compresorului cu piston [2]

La selectarea unui compresor cu piston există o serie de aspecte care trebuie luate
în considerare:
1. Numărul de trepte
2. Acțiunea cilindrului
3. Dimensiunea compresorului și viteza de lucru
4. Poziţia cilindrului
5. Aspectul supapei
6. Tipul de acţionare
7. Tipul de control al capacității
8. Tipul de lubrifiere
9. Tipul de etanșare.

1. Numărul de trepte
Determinarea numărului optim de trepte se bazează pe raportul de presiune pentru
fiecare treaptă, care este în general limitată la o valoare de 4,5 pentru compresoare medii și
mari, dar poate fi extins la valoarea 8 pentru instalații mai mici și până la 15 pentru
instalatii de refrigerare. Tabelul 4 ilustrează presiunile finale obținute cu compresoarele cu
piston în funcție de numărul de trepte pentru presiunea atmosferică de aspirație.
Număr de trepte Presiunea de refulare (MPa)
1 Pana la 0,6
2 0,6 - 3,0
3 1,3 – 8,0
4 3,0 – 26,0
5 10,0 – 80,0
6 sau mai multe 20,0 sau mai mult
Tabelul 4. Presiunea de refulare pentru compresoarele cu piston

După stabilirea numărului de trepte, presiunile gazului dintre trepte sunt

determinate și, de asemenea, temperatura de aspiraţie și refulare a fiecărei trepte. Nu se

22
recomandă să se utilizeze un număr impar de cilindri. Atunci când este inevitabil, un
sistem pasiv de reducere a vibrațiilor poate fi necesar pentru a ameliora vibrațiile.

2. Acțiunea cilindrului
Cilindrii cu acţiune simplă nu mai sunt utilizaţi, deoarece capacitatea este de 55%
până la 60% din capacitatea cilindrilor cu dublă acțiune, cu aceeași viteză și dimensiuni,
dar și din cauza dificultății de a preveni scurgerile de gaze și contaminarea uleiului. În
unele compresoare cu mai multe trepte, o singură acțiune este utilizată în treptele finale,
din cauza volumului mult mai mic de gaz. Pentru a preveni scăpările de gaz, doi cilindri cu
acţiune simplă sunt de obicei plasaţi spate în spate cu cameră intermediară de colectare a
gazului ca să-l trimită la aspirația compresorului.

3. Dimensiunea compresorului și viteza de lucru

Dimensiunea compresorului (S) este definită ca raportul dintre cursa pistonului
(L; m) și diametrul pistonului (D; m):
S = L/D
Valorile tipice pentru dimensiune sunt prezentate în Tabelul 5.

Dimensiunea (S) Caracteristicile compresorului

Compresoare de mare viteză și treptele
0,35 – 0,65 inițiale ale compresoarelor cu mai multe
trepte
0,65 – 0,75 Compresoare cu freoni
0,75 – 0,95 Compresoare cu amoniac
Compresoare de aer de înaltă presiune și la
0,92 – 1,90 treptele finale ale compresoarelor cu mai
multe trepte

Tabelul 5. Valorile uzuale pentru dimensiunea compresorului

Viteza medie a pistonului (Vm) este măsurată în m/s și calculată în funcţie de L și

viteza compresorului (N; rpm), după cum urmează:
Vm = LN/30

23
 Valoarea sa este de obicei între 2,0 m/s-6,0 m/s. Intervalul optim este 3,0 – 4,4 m/s.

4. Poziția cilindrului
Astăzi, compresoarele de capacitate medie și mare sunt proiectate în mare parte cu
cilindrii orizontali opuși, datorită unui bun echilibru al forțelor care acționează asupra
arborelui cotit și datorită accesului ușor la fiecare componentă a compresorului. Singurul
dezavantaj este comportarea unilaterală a părții inferioare a pistonului în raport cu
cilindrul.
Un model de cilindru vertical este, de obicei, selectat pentru compresoare de
capacitate mică. Pistonul este mai bine centrat în cilindru. Aranjamentele "V" și "W" ale
cilindrului sunt folosite în aparate mici, care sunt de obicei răcite cu aer și, în compresoare
frigorifice.

5. Modelul supapei
Primul pas în alegerea unei supape este de a selecta tipul de supapă
corespunzătoare, materialele și presiunea nominală. Acest lucru este determinat de
valoarea presiunii nominale a cilindrului și de diferența dintre presiunile de operare de
aspirație și de refulare, viteza compresorului, temperaturile de lucru și dacă cilindrul este
lubrifiat sau nelubrifiat.
În condiții ideale, toate tipurile de supape de compresoare au potențialul de a fi
sigure. Cu toate acestea, în realitate, pulsațiile, efectele procesului și ungerea cilindrului
pot juca un rol în reducerea duratei de viață și fiabilitatea supapelor compresorului. De
aceea, defectele supapelor sunt responsabile pentru majoritatea opririlor neprogramate ale
compresoarelor (în jur de 36%).
În prezent, nu există nici o supapă de compresor indestructibilă. Cu toate acestea,
unele modele și tipuri sunt mai tolerante decât altele în condiții de funcționare reale. Pe
baza rezultatelor mai multor studii, fiabilitatea supapei (în funcție de tipul de supapă) a fost
clasată după cum urmează:
 Supape de aerisire – cele mai bune
 Supape portabile cu suprafaţă plată – bune
 Supape tip inele concentrice - bune
 Supape cu canal – destul de bune
Principalele caracteristici pentru diferitele supape sunt prezentate în tabelul 6.

24
 Tipul Presiunea Serviciul Informaţii suplimentare
supapei maximă (MPa)
Supapele de aerisire au fost utilizate
timp de mai mulți ani în serviciul de
transport al gazelor. Odată cu
Procesul de 13,5 Viteze tipice descoperirile recente în domeniul
aerisire diferentială/27,0 de până la materialelor, această tehnologie a fost
de refulare 600 rpm folosită foarte eficient și fiabil în
aplicațiile de proces pe compresoare în
ultimii câțiva ani.
Portabile cu 20,5 Viteze tipice Supapele cu disc sunt foarte flexibile şi
disc diferentiala/41,0 de până la pot fi folosite în multe aplicații diferite.
de refulare 1800 rpm
Inele 27,0 Viteze tipice Supapele tip inele concentrice sunt
concentrice diferentială/54,0 de până la foarte flexibile.
de refulare 600 rpm
Tabelul 6. Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de supape

Supape de tip canal funcționează în mod fiabil pe servicii ale gazului uscat, pur, în
timp ce acestea tind să fie mult mai puțin fiabile în aplicații asupra gazelor umede,
impurificate.
Pentru aparate mari și mici, supapele de tip inel și respectiv supapele cu disc sunt
opțiunile optime. Dimensiunea supapei trebuie să fie obținută cu atenție de către OEM,
deoarece acesta are un un impact important asupra eficienței, fiabilității și performanței.

6. Tipul de acţionare
Următorii factori au o influență asupra tipului de acționare pentru a fi selectat:
parametrul de operare care urmează să fie controlat la ieţirea din compresor, locația
compresorului, funcția și mărimea compresorului. Turbinele cu abur sunt instalate pentru a
acţiona compresoare mari, de obicei, prin reduceri de viteză. Motoarele electrice sunt

25
utilizate în general cu mașini mari și mijlocii și cea mai mare parte cu compresoare mici,
de mare viteză. Motoarele cu ardere internă sunt utilizate, de asemenea, în unele aplicații.

5. Tipul de control al capacității

În unele cazuri, o viteză de curgere constantă este cerută, indiferent de variațiile de
presiune a gazului, astfel un dispozitiv de control trebuie să mențină o viteză a
compresorului constantă. De cele mai multe ori debitul de gaz cerut de proces este variabil
și este nevoie de un mijloc de control al capacității de refulare a compresorului.
Cel mai simplu mod este prin variaţia vitezei compresorului, care se schimbă rapid
dacă compresorul este acționat de o turbină cu abur sau de un motor cu ardere internă. Cu
toate acestea, cele mai multe compresoare sunt acționate de motoare electrice. În zilele
noastre, VFD sunt utilizate în mod obișnuit, dar, din motive economice/tehnice, încă există
mai multe metode pentru a controla capacitatea compresoarelor cu piston care lucrează pe
bază de viteză fixă.

6. Tipul de lubrifiere
Mecanismul de acţionare este de obicei lubrifiat direct de o pompă de ulei cuplată
la arborele cotit în compresoare de dimensiuni medii și mici. Pompele de ulei acționate de
motoare electrice sunt utilizate în compresoare mari.
Un lubricator separat cuplat la arborele cotit sau acționat de un motor electric este
utilizat pentru lubrifierea cilindrilor în majoritatea compresoarelor. Cu toate acestea, în
unele procese, contactul dintre gazul comprimat și uleiul nu este permisă și apoi un
compresor fără ulei trebuie ales cu inele de piston fabricate din materiale adecvate pentru
serviciu.
Lubrifierea cilindrului este cu adevărat "forța vie" a componentelor uzate din
interiorul cilindrului compresorului cu piston. Mai jos se prezintă câteva recomandări
pentru îmbunătățirea fiabilității globale a compresoarelor cu mișcare alternativă:
 Folosiți tipul adecvat de lubrifiant. Acum sunt disponibile uleiurile de lubrifiere a
cilindrului îmbunătățite.
 Stabilirea proporțiilor corecte de lubrifiere a cilindrului și a etanşărilor (prea mult
ulei poate fi la fel de dăunător ca o cantitate prea mică).
 Încercați să selectați un compresor cu cilindru lubrifiat ori de câte ori este posibil
din punct de vedere tehnic.

26
  Uită-te la noile sisteme de lubrifiere apărute pe piață. Tendința este de a trece de la
sistemul de tip pompă de vid autoamorsată (o pompă pentru fiecare punct de ungere
pe compresor) la un sistem bloc de despărţire în cazul în care ungerea este
proporționată şi distribuită adecvat de către serii de supape cu deplasare pozitivă.
 Adăugați un sistem de lubrifiere de rezervă (în cazul în care un sistem eșuează,
celălalt vine pe linie și cilindrii compresorului sunt în continuare lubrifiaţi).
 Luați în considerare monitorizarea continuă și capacitatea de alarmă pentru
sistemul de ungere pentru cilindru și etanşare.

Un sistem de ulei optim trebuie să includă două pompe de ulei (ambele

supradimensionate cu cel puțin 20%), un înveliș dublu împachetat detașabil și tuburi de
răcitoare de ulei şi filtre duble de ulei cu un element detașabil și tubulatură din oțel
inoxidabil. O pompă mecanică principală acționată de arborele compresorului și o pompă
electrică auxiliară cu debit similar sunt standard. Două pompe acționate de motoare
electrice sunt un alt aranjament acceptat ori de câte ori acesta include un rezervor de
recepţie şi puterea de back-up dintr-un sistem de alimentare de urgență.

7. Tipul de etanșare
Tipul de gaz vehiculat și presiunea gazului sunt factorii care trebuie luați în
considerare pentru a decide ce tip de etanșare trebuie utilizat. Etanșarea tijei pistonului este
a doua parte importantă care influențează fiabilitatea compresoarelor cu piston,
reprezentând între 15% - 18% din evenimentele de întreținere neprogramate. Garnituri
convenționale slabe și ieftine sunt de obicei utilizate în compresoare de joasă presiune care
vehiculează a gazele neagresive. Bronzul lubrifiat, garnituri de tip Babbitt sau materiale
plastice speciale sunt utilizate în compresoare cu presiune medie și înaltă. Acestea includ
inele segmentate îmbinate împreună cu arcuri circulare spiralate. Un sigiliu cuprinde mai
multe inele și fiecare este situat într-o cutie de etanșare. Acest tip de etanșare este, de
asemenea, aplicat între tija pistonului și carter pentru a preveni scurgerea de ulei.

27
 Bibliografie
1. World Pumps September 2019, Selection of gas compressors: part 2,
pag. 1-5
2. World Pumps January 2018, Selection of gas compressors: part 5, pag.
1-5
3. World Pumps July/August 2020, Selection of gas compressors: part 7,
pag. 1-5.

28