Caracteristica materialelor fonoabsorbante consta in faptul ca au o structura po roasa (cele din categoria: vata minerala, pasla, PFL (placi

fibro-lemnoase poroa se), astfel incat porii comunica intre ei prin canale sau deschizaturi ale mater ialului. Un astfel de material, sub incidenta unui camp sonor prezinta moleculel e de aer din pori in miscare, datorita energiei acustice a campului sonor incide nt. In functie de vascozitatea aerului, intre particulele de aer dar si intre ac estea si peretii porilor apar forte de frecare al caror rol este de a transforma ireversibil o parte din energia acustica a undelor in caldura Disiparea energiei acustice a undelor care traverseaza materialul fonoabsorbant este realizata si de catre conductibilitatea termica a aerului, deoarece o data cu aerul sunt puse in miscare si fibrele materialului cu miscari de incovoiere i ar frecarile interne din fibrele materialului (aparute in urma deformatiilor ace stora) au ca rezultat sporirea absorbtiei acustice a materialului. De aici rezul ta ca este important ca porii materialului fonoabsorbant sa fie deschisi si sa f ormeze canale adanci pentru comunicare Alegerea materialelor si structurilor fonoabsorbante se face in functie de valoa rea globala a coeficientului de absorbtie aa, variatia sa cu frecventa si alcatu irea structurii fonoabsorbante. Aceasta alcatuire ia in considerare variatia caracteristicii de absorbtie in fu nctie de compozitia spectrala a zgomotelor. Calitatea materialelor fonoabsorbant e implica cunoasterea densitatii aparente, a rezistentei mecanice, a posibilitat ilor de spalare, de vopsire si de dezinfectie a materialului Masurarea coeficientului de absorbtie aa, se face folosind tuburi sonore Kundt s au prin stabilirea duratei de reverberatie in incaperi experimentale, utilizand o suprafata de absorbtie de cel putin 10 m2. Materialele absorbante acustic se clasifica in: - absorbanti porosi cu schelet rigid sau flexibil: o tencuieli poroase; o placi din vata minerala; o fibre vegetale rigidizate cu liant; o fibre minerale rigidizate cu liant. - absorbanti de tipul rezonatorilor simpli si grupati; - membrane vibrante; - structuri compuse. Absorbantii porosi cu schelet rigid sau flexibil sunt alcatuiti din materiale al e caror pori nu se deformeaza sub actiunea undelor sonore, ca tencuielile poroas e, placile de vata minerala, fibre vegetale sau minerale rigidizate cu liant . Absorbantii de tipul rezonatorilor simpli constau dintr-o cavitate, situata intr -un perete rigid, legata cu exteriorul printr-un canal sau cheson acustic de lemn rigid. Vo lumul de aer din cavitatea rezonatorului lucreaza ca un resort si o parte din en ergia sonora se disipeaza in rezonator. In acest caz, tavanul fonoabsorbant se poate realiza din cavitati pre vazute in beton sau din blocuri cu gauri perforate . Membranele vibrante sunt constituite din placi subtiri si elastice, aplicate la cativa centimetri de perete si se folosesc pentru zgomotul de frecvente joase. S e pot realiza din PFL dur, materiale plastice etc. Pentru a mari capacitatea de izolare acustica se pot folosi structuri compuse, a dica structuri la care planseul asigura functia portanta, iar structura fonoabsorbant a, fixata elastic de prima, functia de ecranare si absorbtie acustica. Absorbtia sunetelor se datoreaza frecarii particulelor de aer de peretii porilor , cu aceste materiale creandu-se structuri absorbante la suprafata elementelor. Energia sonora este transformata in caldura si apoi difuzata in atmosfera, dar absorbtia de energie acustica creste daca si scheletul materialului oscileaza. Eficienta fonoabsorbanta depinde de po rozitate si de rezistenta la trecerea aerului prin material iar dimensiunile porilor trebuie sa

fie mari pentru a se obtine o impedanta similara cu cea a aerului si in acelasi timp suficient de mici pentru a se valorifica efectul frecarii. Fenomenul este complex iar valorile coeficientului de absorbtie se obtin numai p e cale experimentala. Aceste structuri absorb bine sunetele de inalta frecventa si mai putin pe cele de joasa frecventa, insa crearea unor perforatii partiale in mater ial favorizeaza cresterea absorbtiei datorita sporirii suprafetei de contact cu aerul . Fragilitatea absorbantilor necesita acoperirea cu materiale de protectie care sa nu influenteze caracteristicile de frecventa ale absorbtiei, folosindu-se astfel ma teriale textile, plase de sarma sau impaslituri din sticla permeabile la aer . Folosirea de ecrane perforate din metal, mase plastice sau placi fibrolemnoase m odifica caracteristicile de absorbtie ale structurilor fonoabsorbante, obtinandu -se un caracter rezonant ce depinde de masa ecranului si gradul de perforatie. A nsamblul format din materialul poros si ecranul perforat lucreaza ca un sistem o scilant, cu masa concentrata in ecran, elasticitatea si frecarea fiind concentra te in materialul poros Absorbantii porosi cu schelet flexibil sunt alcatuiti din materiale moi precum v ata de sticla, vata de zgura, pasla, materialele poroase, saltelele, draperiile, covoar ele. Acestea prezinta un coeficient de absorbtie aa situat intre 0,53 0,95, depi nzand de grosimea si de greutatea materialului dar si de frecventa de transmiter e a undei acustice . Materialele poroase constituite dintr-un schelet solid si pori umpluti cu aer is i gasesc o larga utilizare in elementele constructive fonoabsorbante. Porii unor asemenea m ateriale trebuie sa aiba aspectul unor canale inguste a caror forma poate fi dif erita cu conditia ca materialul sa permita trecerea unui curent de aer prin el .