UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

STRUCTURI
FONOABSORBANT
E
CHIRIAC GEORGIANA, grupa II, an II, Master IC

Energia acustica absorbita de elementele de constructive se transforma, prin anumite procese

termo-dinamice, ireversibile in energie termica. In functie de diferitele moduri de transformare ce
insotesc feomenul de absorbtie acustica, se poate face urmatoarea clasificare a structurilor
fonoabsorbante:
1. Absorbati foici porosi
2. Membrane vibrante
3. Rezonatori;

Absorbanti fonici porosi

Material avand pori deschisi la suprafata expusa constactului cu sunetul. Undele acustice
incidente pe structura fonoabsorbanta poroasa provoaca oscilatii ale aerului din porii materialului.
Datorita feomenului de frecare dintre culuarul de aer si peretii panoului, energia acustica se
trasforma in energie termica.
La aceste material porii trebuie sa fie deschisi si sa formeze caale adanci, de preferita comunicand
intre ele.

1.1 Clasificare absorbanti foici porosi

Absorbantii fonici porosi pot si impartiti in:
o Absorbanti porosi cu schelet rigid ( material al caror schelet nu sufera deformari sub
actiunea undelor sonore); Ex placi de vata mineral, placi din PFL poros, saltele din pasla
naturala sau sitetica;
o Absorbanti porosi cu schelet flexibil (material al caror schelet nu a fost rigidizat pe un liant
convenabil si sufera deformari sub actiunea undelor sonore). Ex vata de sticla sau vata
mineral in vrac, poliuretan
Apectul curbei coeficientilor de absorbtie (f), pentru absorbanti fonici porosi cu schelet rigid este:

Materialele fonoabsorbante poroase au coeficienti de absorbtie ridicati la frecvente inalte. Se poate

aprecia frecventa de la care are valori ridicate si aproape constant in jurul valorii 0.
f o=

c
(7)
4h

Unde: c viteza de propagare a sunetului in aer;

- factorul de structura cu valori intre 1 si 6;
Pentru placi din vata mineral cu in jurul valorii de 100 kg/m3

=2.5= f 0 =

c
, iar 0 0.9 . 1
10 h

Ingrosarea stratului de material este necesara mai ales cand proprietatile absorbante trebuie extinse
sis pre domeniul frecventelor joase, sporirea grosimii se face intr-o anumita limita.
In tabelul de mai jos se dau coeficientii (f) pentru vata mineral, in comparative cu tencuiala

Tencuiala gletuita
zugravita in culori de
apa
Vata mineral G140
grosime 40mm

125
0.02

250
0.02

pentru f=
500
1000
0.03
0.03

0.08

0.2

0.65

0.94

2000
0.04

4000
0.05

1.00

0.98

Ameliorarea caracteristicilor de absorbtie si in domeniul frecventelor joase poate fi obtinuta si prin

mintarea materialului poros pe un schelet de sustinere situate la o anumita distant de peretele rigid.

Frecveta de la care structura de mai sus are valorile de absorbtie in jurul lui max, se obtine cu
relatia:
f 1=

c
, valabil pentru d 10 c m
4(d+ h )

Valoarea mac se obtine cu relatia:

f
d
max=(1+0.1 ) 1 0
h
f0
unde: 0 valoarea aproximativ constanta, maxima a coeficientului de absorbtie fonica pentru
placile fonoabsorbante poroase aplicate direct pe suportul rigid.
De la f1 la frecventa de inceput de domeniu, scade cu 50% la fiecare octava.
Spatiul de aer, ca in fig.6 poate aparea din mai multe motive:
o Scopuri acustice;
o Scopuri higrotermice;
o Motive constructive ( suprafete cu dese neregularitati sau in cazul tavanelor suspendate)
Materialele poroase fonoabsorbante, de tipul saltelelor sau placilor nefinisate se acopera cu ecrane
perforate, care protejeaza materialul impotriva deteriorarilor mecanice si a tenditelor de
destramare si atribuie alcatuirii constructive fonoabsorbante un aspect satisfacator din punct de
vedere esthetic.
Cand ecranul este din diferite material textile (plus, stofa), plase de sarma care au permeabilitate
mai mare la aer, se apreciaza ca performantele de fonoabsorbtie nu sunt afectate.
Grosimea ecranului si gradul de perforatie ifluenteaza performantele de fonoabsorbtie, prin
intermediul coeficientului .
final= net . poros pene perforate (10)

Membrane vibrante

Membranele vibrante se realizeaza din placi de grosime relative mica ( de obicei h<0.5c,)
amplasate la o anumita distant de un support rigid. Membranele, realizate preponderant din placi
de lemn, metal si mase plastic (PVC, polietilena de inalta densitate, policarbonat etc.) sunt
sustinute la o aumita distant de elementele de constructive prin intermediul unei retele de rigle de
lemn sau mase plastic.

Supuse la actiunea undelor sonore, menbranele pot fi considerate ca sisteme oscilante cu un

numar de grade de libertate. Cand acest fenomen se produce, amplitudinea, respective viteza de
deplasare a membrane devine mai mic. Frecarile care sunt proportionale cu viteza de deplasare
crescatoare si pentru acese frecvente ar trebui ca valorile coeficientilor sa fie maxime.
Studiile experimentale au aratat insa ca, datorita amplitudinilor foarte mici ale membranelor
solicitate de undele acustice, fenomenul de rezonanta nu este pus I evident decat pentru frecventa
fundamental a sistemului. De asemenea s-a constatat ca pentru calculul practice, membranele
vibrante pot fi considerate (cu destul de buna aproximatie) cu sisteme oscilate cu un singur grad de
libertate, iar resortul este reprezentat de aerul din spate ( aceasta ipoteza este valabila pentru
dimensiuni ale membranei < 2x2m, indifferent de natura rezemarii pe scheletul de sustinere).
I aceasta aproximatie, rezulta ca sub actiunea undelor sonore se produc fenomenul de rezonanta la
o frecventa apropiata de:
1 k
f 0=
2 m

Unde: k costanta elastic a aerului;

m masa membrane;
c

600
f 0=
=
md m d

In cazul undelor inclinate cu unghiul fata de suprafata fonoabsorbanta:

f rez =

2 cos md

Pentru campul difuz, considerand =45

f rez =

850
=f 0
m d

La rezonanta se obtine coeficientul de absorbtie maxime, notat cu 0. Valorile 0 sunt in functie d

materialul din care se realizeaza mambrana:
5

Materialul din care se realizeaza menbrana

Placaj din brad
PAL
Sticla
PVC dur
Tabla din otel

0
0.50
0.40
0.30
0.30
0.08

Performanta de absorbtie acustica, exprimata prin diagram (f), are pentru alcatuirile
fonoabsorbante de tip membrane vibrante, alura absorbtiei fonica este semificativa in domeniul de
frecvente joase.

Se poate largi domeniul de frecvente in care absorbtia sa se pastreze la valori acceptabile prin
intermediulu unui material fonoabsorbant poros de grosime (0.3 0.8)d in spatial de aer din
spatele mambranei.
Pentru alcatuiri fonoabsorbante de tip membrane vibrante realizare cu materialele din tabelul
de mai sus, diagrame (f) se poate construe aproximativ ca in fig. 9 si fig. 10.

In cazul alcatuirilor fara material fonoabsorbant poros dispus in spatial de aer, pentru fiecare
octava, in stanga si dreapta valorii f0, coeficientul de absorbtie acustica scade, de la valoarea 0 , cu
50% pana la atingerea valorii 0.10, nu se pastreaza costanta.

In cazul alcatuirilor cu material fonoabsorbant dispus in spatiul de aer, pentru fiecare doua
octave in stanga si in dreapta valorii f0, coeficientul de absorbtie acustica scade, de la valoarea 0,
cu 50% pana atinge valoarea de 0.10 care sa pastreaza constanta.