HIGROTERMICA
Umiditatea
1.umiditatea aerului – cant. de vapori de apa aflata la un mom. dat in aer.
∃ 3 tipuri: de saturatie, absoluta, relativa
2.presiunea partiala a vaporilor – pv - pres. pe care o exercita vaporii de apa exist intr-
un amestesc de gaz ( aer), atunci cand ocupa singuri la aceeasi tmp, intreg volumul
amestecului; [Pa],[mmHg]
3.presiunea de saturatie –ps –pres. vaporilor in cond. de saturatie; [Pa],[mmHg]
4.umiditate relativa – φ =(pv/ps)x100
5.punct de roua - θr – temp pentru care valoarea pres. partiale a vap dintr-un V
oarecare de aer = pres. de saturatie
Difuzia vaporilor
1.Difuzia vaporilor - depl. vap de apa din zonele cu pres. partiala mai mare -> zone cu
pres. partiala mai mica
2.Coeficientul de permeabilitate la vapori - μ - debitul de vap. care strabate
perpendicular 1mp de S a unui elem. de constructie omogen cu gros. de 1m, cand dif.
pres. vap. pe cele 2 fete este de o unitate.
3.Factorul permeabilitatii la vap. – μD - fact. care indica de cate ori un material de
constructie este mai permeabil la vap.
Comportarea la difuzia vaporilor
1.Rezistenta la perm. la vapori - a unui strat omogen al unui elem. de constr.
Rv = d*μD*M [m/s];M= 54*10^8 (?)
2.Rezistenta la perm. la vapori – a unui elem. de constr. alc. din mai multe str.
omogene: R= Rv1+Rv2+...Rvn = Σ(dj* μDj ) *M [m/s]
3.Pres. partiala a vaporilor - in planul j al unui elem. de constr. alc. din mai multe str.
omogene: pvj = pi – [( pi-pe )/Rv]* Σ Rvj [Pa]
4.Conditii tehnice si niv. de performanta ale alc. elem. de inchidere:
- limitarea cresterii umid. masice a mat. comp.: ΔW<ΔWadm
- evitarea acum. progresive de apa in int. elem. de inchidere(de la an la an), din cauza
condensului: mw<mv
Analiza transferului de vapori
1.Traditional(Glaser) – analiza statica, numai pe dif. de pres. a vap, limitata
2.Modern (WUFI) – analiza dinamica(orara), date meteo reale, toate mecanismele de
transport ale umid., continut de apa in straturi, varianta cond. cu umiditatea,
acumularea umid. in material(nu este o funct. liniara), are o baza de bate cu mat.
predef.
Regim termica nestationar = variatie uniforma a temp in timp (zi-noapte)
Se constata: variatia ciclica a temp in elem de constr.; amplitudinea var. este din ce in
ce mai mica in gros. elem; ciclul var. temp. in gros. elem. de constr. se pastreaza (24h)
Elem. de calcul
Calsificare a clad. pe grupe(a,b,c) :
Cat. a – cladiri pt sanatate, hoteluri(<=3*) – calcul obligatoriu la stab. termica
Cat. b – locuinte, gradinite, scoli,...- ∃ conditii ref. la masa specifica: zonei opace,
planseului terasa, planseelor interm; grad de vitrare al inchiderilor
(daca toate sunt indeplinite nu treb. verificare la stab. termica)
Cat. c – clad. cu ocupare temporara (case de vacanta.. ) – ∃ cond. ref. la indicele de
inertie term. pt pereti, planseu terasa, rezistente termice minime
(nu treb. verificare la stab. termica)
1.Stabilitatea termica – cap. a caldirii, incaperilor, elem de inchidere de a se opune
var. de temp, micsorand amplitudinea acestora si realizand o defazare in timp; cap. de
a acumula sau ceda caldura
1.Stabilit. termica a incaperilor – amplitudinea de oscilatie a temp aerului int. A(Ti) =
variatia max. a temp. aerului int. fata de temp de calcul(Ti)
2.Stabilitatea termica a elem. de inchdiere –
coef. de amortizare a amplit. oscilatiei temp. aerului exterior ν(T);
coef. de defazare a oscilatiei temp. aerului ext. pe timp de vara ε = T[h], dupa care un
max. de temp. a aerului ext, care vine in contact cu o fata a unui elem. de inchidere se
resimte tot la o valoare max. pe fata opusa a acestuia;
coef. de stabilitate termica a unui elem. de inchidere, pe timp de iarna C(i)
2.Coeficient de asimilare termica a materialului– s = cant. de caldura acumulata de
un material intr-un ciclu de variate a temp [W/m^2K]
3.Indice al inertiei termice – D = produsul dintre rez. la perm. termica(R) si coef. de
asimilare term. al mat. (s) – D=R*s
Sustenabilitatea
1.Definitie: (din dex) Calitate a unei activ. antropice de a se desf. fara a epuiza
resursele disponibile si fara a distruge mediul, fara a compromite posib. de satisfcere a
nevoilor gen. urm.
2.Intre societate, economie si mediu
3.Sisteme de evaluare: Breem(UK), Leed, Green Star, ..
4.Breem: confort vizual: toate lampile fluorescente – balast de inalta frecventa;
confortul stralucilor; iluminat natual; vedere in ext; niveluri, zonare si control pt
iluminat int/ext; perform. acustice: analiza SQA consultata zgomot si cerinte acustice;
masurari zg de fond, izolarie zg; durata de reverberatie pt sp. cu dest acustica, perf.
acustice – rezidentiale; lumina exterioara: cladire proiectata sa funct. fara iluminare
ext; sist. care impiedica funct pe timp de zi si senzori de prezenta in zonele pietonale;
transport: se limiteaza nr de loc. de parcare;specularea consumului de
materiale:evitarea pierderilor inutile de materiale; alegerea sitului: teren ocupat
anterior, teren contaminat;
5.Casa pasiva:confort termic deosebit, cu consum redus de energie; ventilare cu
recuperare de caldura;
6.Cladiri nZEB(din 2020): consum de energ. aproape=0, surse de energ. regenerabile;
functiunea cladirilor( loc individuale, colective, birouri, invatamant, sanitare); zona
climatica (I-V)
ACUSTICA
Scurt istoric
1.Antichitate – amfiteatrul(Vitruviu); vasele de rezonanta ,,echea”- romani
2.Sunetul in constructie – protectia la zgomot – dezvoltare lenta (in paralel cu dezv.
ind. constr.); reusite continuate, greseli evitate (grosime pereti, fol. covoarelor)
3.Spatiile de auditie – incercari de copiere a unor reusite (Garnier, Op din Paris);
Wallance Sabine (sec.19): reverberatia; importanta geometriei(simulari pe machete);
Le Corbusier – concurs pt Palatul Natiunilor Geneva
Acustica fizica
1.Undele acustice – miscari oscilatorii ale unor medii elastice, datorate unor forte
exterioare
2.Propagare sunetului – In spatii inchise – camp acustic difuz
3.Reflexia: similara razelor lumin.- unghiul de incidenta =unghiul de reflexie (fata de
normala la suprafata); lungimi de unda de ordinul cm, m; pt ca reflexia sa nu fie
alterata: asperitati<1/10λ(20-25cm)ex.: 125Hz(f)-λ=2,7m; asperitati<25cm
undele taratoare: la peretii curbi, cand emitatorul este aproape de perete
4.Ecoul:intarziere a sunetului reflectat; acceptabil: vorbire:50ms(17m);
muzica:80ms(27m)
ecoul de fluturare:intre doi pereti paraleli, pe trasee complexe.
5.Difractie(dispersie): la marginea obstacolelor de mari dimensiuni;pentru obstacole
de dim. medii: reflexie si umbra sonora difuza; pt ob. de dim. mici: nimic; goluri in
pereti, ecrane, plansee: surse secundare de sunet
6.Reflexia difuza
7.Rezonanta: corpurile au frecventa proprie; rezonanta apare cand frecv. sunetului
coincide cu cea a corpului respectiv
8.Nivelul echivalent: Repr. exprimarea unui sunet complex variabil in timp ca sunet
constant ce produce aceleais efecte = media nivelurilor sonore variabile in timp
Acustica fiziologica
1.Frecventa[Hz] – infrasunete, sunete audibile, ultrasunete
2.Presiune, intensitate: Relatia senzatie sonora(subiectiva) – intensitate a sunetului
(obiectiva) este o relatie logaritmica: este necesara o crestere de 10 ori a intensitatii pt
a obtine o senz. de dublare a sunetului.
3.Nivelul sonor: se raporteaza la o intensitate sonora de ref: I0=1.10^-12W/m^2
L=10lg(I/I0); 1B=10dB
Sunetul in spatii inchise
1.Reflexia: pentru ca unda sa interactioneze cu suprafata: dimensiune>1/4λ
2.Absorbtia sunetului: Ei=Er+Ea; coef de abs. α=Ea/Ei (0..1); coef de refl. =
Er/Ei(0..1)
Er= energ reflectata;Ei = energie de incidenta; Ea= energie absorbita
3.Reverberatia:Fenomen produs in spatiile inchide, ca urmare a reflexiilor successive
ale undelor sonore de peretii incintei, avand un dublu efect: intarire a sunetului,
prelungire a sunetului
Def. matermatica = interval de timp in care nivelul sonor in spatiul respectiv, dupa
oprirea sursei de sunet, se reduce cu 60dB; L= - 60dB; I=1/1.000.000 W/m^2
Durata de reverberatie: T= 0,16V/A; V= volumul spatiului; A= aria de absrobtie
echivalenta = ΣSiαi+Σaj+Aaer; Si= aria suprafetei i; αi= coef de absorbie al supraf i;
aj=absorbtia persoanei sau obiectului j; Aaer= absorbtia sunetului in aer
Calcule separate: in 6benzi de frecv. de octava, in benzie de frecv. de treime de octava
4.Materiale si structuri fonoabsorbante: Materiale poroase, membrane vibrante,
rezonatori, structuri absrobante complexe.
Materiale poroase: pori deschisi, comunicanti(materiale textile, tenc. poroase, planci
din mat. poroase)
1)absrobtia creste cu cresterea frecventei, 2)absorbtia variaza cu log. grosimii,
3)aplicarea departata de supraf rigida duce la o crestere a absorbtiei la frecvente joase
Membrane vibrante: membrane elastice(placaj, carton, materiale plastice) prinse
solidar pe un schelet; absorbtia este maxima la o anumita frecventa(din gama 80-
250Hz) apoi scade puternic; eficacitate sportia daca spatiul de aer este umplut cu
material poros
Rezonatori:cavitati cu un volum dat, care comunica cu exteriorul printr-un „gat” de
dimensiuni mici; absorbtie foarte sective, in jurul frecventei de rezonanta; pot fi si
rezonatori cuplati, obtinuiti prin plasarea unor placi rigide perforate(sau cu fante) in
fata unui perete rigid
Criterii de studiu – sali cu destinatie acustica
1.Nivelul acceptabil al zgomotului de fond – normative(nivel max admis)
25dB- sali de concert teatru...45dB birouri
protectia acustica: la ext(amplasament, pereti ext, spatii tampon), la int( indici de
izolare zgomot aerian R’w – plansee pereti, usi; indici de izolare zgomot de impact
L’n,w – plansee; detasare de restul structurii – sis. casa in casa)
limitare zgomot instalatii – in special ventialiile ( niv max. cu 5dB(A) sub cel admis in
sp respectiv)
limitare zgomot interior - pardoseala, mobilier, grile ventilatie: supraf
mari/nr.mare(viteza aerului mica)
2. Distributie spatiala (uniformitate – difuzitate, claritate, evitare greseli acust)
volumul salii – nr. spectatori, functiune ( muzica, vorba, conf)
forma, proportii – se prefera formele mai putin regulate; peretii divergenti: trimit
reflexiile catre laterale; peretii convergenti: mentin reflexiile in zona publicului
dimensiuni – pt acustica naturala ( teatre 900loc, opera 1500-1800, concert 1500-2000)
uniformitate difuzitate – distrubutie cat mai uniforma a sunetului in spatiul salii –
reflexii sonore corecte ( compenseaza cresterea distante); reflexii din toate directiile;
pentru muzica f. imp. reflexiile sosite din lateral
claritate – prima reflexie soita cat mai repede(pref. sub 30s) – evitarea ecoului
(>50/80s fata de sunetul direct); a-sunet direct; b+c- traseu reflexie; a+b-c<11m
evitare greseli acustice:ecou, reflexii tarzii, umbre sonore, focalizari, ecou de fluturare
ecou (in scena) – tratare fonoabsorbanta sau difuzanta a tavanului( decoruri, in teatre)
ecou (de colt) – tratare fonoabsorbanta a peretelui de fund
ecou(tavan prea inalt)–se reduce inaltimea: remodelarea tavanului, panouri suspendate
ecou(parapet fund) – tratare fonoabsorbanta(preferabil), posibil trat. difuzanta
ecou de fluturare(2 pereti paraleli/trasee complexe): modificare unghiuri/paralelisme,
tratare fonoabs a uneia dintre laturi (nu in zona scenei)
3.Controlul reverberatiei (volum si absorbtie): obt. valorii recomandata in fct de tipurl
de productie sonora, volumul spatiului
Durata de reverberatie T=0,16V/A
Finisaje/tratamente acustice: reflectante(masive, rigide, fara pori la suprafata)α(0,01)
absorbante poroase( pori deschisi, comunicanti) α(0.6,1)
membrane vibrante (placi subtiri, vibratii de ansamblu) α(0.3,0.5)
rezonatori/cuplati (placi perforate la dist de cele reflect) α(0.5,0.8)
difuzante = capacitate de reflecta difuz sunetul(raza sonora incidenta este sparta in
multiple raze de energie mica, imprasitate in multe directii)
4. Criteriul performerilor
Acustica naturala= controlul spatio-temp al reflexiilor sonore(80%geom, 20%tratam)
1.Reflexii sonore – de unde: vorbire (din fata), muzica(de peste tot, in special din lat)
cand:primele reflexii rapide, durata totala(reverberatie) – scurta(0.6-0.9vb), medie(0.8-
1.6jazz-opera), lunga(1.5-2.2 concert simfonic, orga)
2.Pozitionare tratamente
Principii:in zona sursei(scena, podium) – supraf. refelctante; in spatele salii(perete
fund, supraf care nu dau reflexii, supraf din spatele salii)- absorb
3.Studiu acustic simplificat
1.Functiune/program: cladiri pub cu sp de auditie(inv, birouri, hoteluri)
2.Tipuri de spatii:cu mobilier fix(scaune, fotolii), polivalente cu mobilier
fix(sonorizare, reverb. variabila), polivalente in volum fix ( mobilare varianta,
sonorizare), cu geom variabila(compartim. mobile, extindere sp. alaturate)
3.Functiuni:conferinte(scaune simple, scaune+pupite, mese de lucru), sedinte cu
prezidu, mese rotunde/expo/concursuri, auditii muzicale – predominant pt vorbire
4.Protectia acustica: amplasament, evitare pereti ext spre surse de zgomot, spatii
tampon, indepartarea sp tehnice
5.Faza de partiu–detaliu:forma in plan:practic orizare, cu evitarea celor prea regulate ;
determinarea V – 4,5-5,5mc/spectator; in sect: preferabil panta cf curbei de vizibil;
Hmic cel putin in zona scenei (ptreflexii rapide din tavan/eventual mocsorare volum);
evitarea ecoului (l, h mari)prin difuzie sau absorbtie; evitarea ecoului de fluturare (ara
supraf paralele, in zona sursei sonore); evitare focalizari(curburi in plan sau sect cu
raza apropiata de dim salii)
6.Definitivare geom(pr tehnic): in plan – peretii din zona din jurul sursei – cu
deschidere spre sal; in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri convergente
tavanul – cea mai utila zona este in prima treime a salii (o copertina convexa poate sa
furnizeze reflexii pt intreaga zona pub.); panouri suspendate cand Hsala e mare
7.Verificare protectie zgomot: insonorizarea spatiilor, circulatiilor adiacente(fonoabs);
izolare zg aerian, pereti si plansee catre sp alaturate( in sp circulatii, foaiere);
usi de intrare izolate(preferabil cu sas); inst. de ventilare- clima. (vit. aerului redusa,
control zg de centrala)
8.Studiul duratei de reverberatie:in functie de V si functie sala, alegerea T optim; se
calc. toate supraf. permietrale, nr. si tipuri de scaune, intr-o prima propunere de
100%/75%ocupare; se optimizeaza:se modifica(adauga/scad) tipuri/supraf de finisaje
fonoabs.
9.Pozitionare finisaje – tratamente fonoabs: in zona sursei(scena/podium) reflectante;
in spatele salii(in sp. perete fund, si la partea sup a peretilor/laterala tavanului) fonoabs
10.Polovalenta – acustica naturala si/sau sonorizare - reverb. variabila prin panouri
mobile, modificari in finisaje(perdele), in comb cu sonorizare se alege reverb cea mai
mica si se recurge la sist electroacust.
Masurari acustice
1.Acustica cladirilor- nivel de zgomot, izolare acustica
Aparatura– sonometru integrator, microfon omnidirectional, calibrator
Procedura- standarde
Masurare R’w(incapere sursa (1) – elem. separator – incapere receptor(2) – se emite
un sunet ce contine toate frecv (zgomot roz) – se det. L1,L2,B2,T2
2.Acustica incaperilor – durata de reverb, marimi specifice
Aparatura- microfon omnidirectional, microfon bidirect, sursa sunet
omnidir(dodecaedru), preamplificator, plasa sunet, laptop, software
Procedura - se emite un sunet special ce baleiaza toate frecv (e-sweep), se inregist
raspunsul salii, se prelucreaza rasp pt derivarea marimilor dorite
Simulare acustica – reproducerea pe calc a modului in care se deplaseaza sunetul in
spatiul incaperii studiate; sunetul este reprezentat ca raze similare celor de lumina, iar
interactiunea cu supraf delimitatoare det traseul razelor in spatiu
2D- rapid, inf utile pt conf geom spatiului, in faza stud prelimiare
3D- durata mare de timp pt fiecare simulare, rez precise, aproape de realit
ILUMINATUL ARTIFICIAL
Lumina – unda electromagnetica, vizibila ochiului uman intr-o banda curpinsa intre
aprox. 380 si 780 nm, intr-o gama de culori de la violet la rosu
1.lumina naturala – Isaac Newton - descompunere a luminii naturale in spectru
complet de culori
2.lumina artificala – culori primare, lumina, pigmenti – iluminat bioclimatic(birouri)
fotometria = stiinta masurarii senzatiei luminoase, a masurarii unei serii de marimi
care caract. sursele de lumina si corpurile iluminate
Marimi fizice
1.flux luminos – Φ –cantitatea de lumina emisa de o sursa [1 lm]=lumen
2.iluminare - E – densitatea fluxului luminos care cade pe o supraf. E= Φ/A [lx]
3.intensitate luminoasa - I – densitate unghiulara – cant. de lumina emisa de o sursa
intr-un unghi solid. I = F/ω [cd]= candela
4.luminanta – B – stralucirea unei suprafete dependenta de iluminarea suprafetei si de
fluxul luminos radiat de suprafata spre privitor [cd/m^2]
5.eficacitate luminoasa –e –raportul dintre fluxul emis de sursa si pueterea consumata
de aceasta e= Φ/P [lm/W]
6.energie luminoasa
IESNA(?)
1. vizibilitate = abilitatea de a extrage informatii vizuale
concept complex, care are ca principale elemente:contrastul, luminanta, varsta,
dimensiunile sarcinii vizuale
influenteaza:confortul vizual , perceptia estetica, aspectele de sanatate, siguranta,
comunicarea sociala, atmosfera, ambianta
2. evaluarea calitativa
Marimi caracteristice materialelor in rel. cu lumina
1. factorul de reflexie – reflectanta ρ – reflexia luminii
directa : oglinzile plane din metal(nichelate sau cromate) sau din sticla
difuza perfecta: pereti/plafoane zugravite, supraf de ipsos sau ciment, hartie mata,
corpuri de iluminat cu panouri translucide etc
difuza imperfecta:supraf. vopsite in ulei, supraf. melaminate, hartie lucioasa, etc.
mixta
2. factorul de transmisie – transmitanta τ
directa:sticla clara
perfect difuza:sticla sau materiale plastice translucide
difuza imperfecta sau mixta:sticla sau alte materiale similare mate pe o parte
3. factorul de absorbtie – absorbanta α
Lumina verde
1.perceptia vizuala – lumina atinge ochiul uman, inf. este transmisa de nervul optic
catre creier, unde imag. perceputa este in cont. modulata si recreata in ochiul mintii;
sist. vizual ia fiecare interpretare in parte
2.vederea 3d – un ob. privit de la o anumita dist. formeaza pe retinele celor 2 ochi
imagini usor diferite, imag. suprapuse fiind transmise creierului-senz. de relief; lumina
si umbrele – rol imp in orientarea spatiala si in deslusirea ob. 3d, materiale, texturi
3.caract. vizuale – totalitatea carct. vizuale constituie capacitatea vizuala, det. in
intelegerea infl luminii asupra sist. vizual si respectiv asupra efectelor cant. si calit. ale
mediului luminos
4.camp vizual–domeniul unghiurilor spatiale(sau plane) in care un ob poate fi perceput
5.sensibilitate spectrala – ziua este masima la 555nm, seara max curbei se depl. spre
40nm – albastru si verde
6. acomodare vizuala - propietatea ochiului de a forma o imag clara pe retina,
indiferent de dist la care se afla ob (se realiz. spontan)
7.adaptare luminoasa(vizuala)adapt. cromatica – cap. ochiului de a se adapta la dif.
luminante/culori receptate(adaptarea este mai rapida la trecerea de la luminante mici la
lumin. mari)
8. acuitate vizuala (precizia) – cap. de distingere a 2 ob. (pcte) f apropiate; variaza cu
iluminarea locului, fiind unui din factorii det. si niv. de iluminare
9. contrast de luminanta – dif. de lumin. dintre ob si fondul pe care este privit; face
posibila distingerea unui ob; efect de silueta
10.orbirea – in luminotehnica – inconfort si/sau reducere de distingere a ob,
determinate de distrib. nefav. a luminantelor, de o etapizare cu 2 val extreme sau de
contraste excesive manifestate in tp si/asau sp; directa/indirecta – de voal; efecte:
fiziologica, psihologica
Mediul luminos
1. factori cantitativi
niv. de iluminare(oriz./vert.)-fact de baza in iluminat, a permis normare, calcul, masur.
distrib. fluxului luminos –direct (descendent ->eficienta),indirect(ascendent->relaxare)
semidirect, semiindirect, direct indirect
2.fact. calitativi:
=>confort vizual, functionalitate si atmosfera
distributia luminantelor: distrib. echilibrata a luminantelor, contraste de luminanta
(beneficii dpdv psihologic), contraste puternice de luminanta(artistic/comercial)
modelarea:modul de a pune in evidenta sarcinile vizuale prin contraste de luminanta
care pot fi: imagine normala-redare corecta;imagine contrastanta-r. dramatica;imagine
uniforma, fara contraste-r. plata
culoarea luminii: culoarea aparenta a sursei de lumina, redarea culorilor, perceperea
culorii supraf.
culoarea aparenta (a luminii albe)-asociata cu temp de culoare(K) calda<3300K;
interm.3300-5500K; rece>5500K
3.variatia luminii naturale–cum percepem culoarea mat.–fascicolul de lum. atinge o
supraf.-aceasta absoarbe o parte a spectrului si refl. culoarea proprie(legea conserv. Φ)
Corpul de iluminat
1.Alcatuire: surse, dispozitiv optic, protectie vizuala, elem. de fixare, partea
electrica(alim, stabilizator, amorsare), accesorii
2.Materiale:sticla, hartie, lemn-furnir, mat.compozite, metal,beton litracon
3. Caract. luminotehnice: randament, unghi de prot. vizuala, curbe de distrib. a I lum.
randament- corpul de iluminat reduce fluxul emis in comp. cu fluxul sursei
Suprafete arhitecturale luminoase – finisaje compuse care au in componenta un
material translucid+lumina artificiala ; dublarea totala sau partiala a suparf.
constructive(pereti/fatade, pardoseli) cu panouri difuzante, translucide, transparente,
colorate; integrarea unor panouri difuzante, translucide, transparente in diferite piese
de mobilier
Sisteme de control
dpdv energetic – reducere a consumului de energie, fara a afecta confortul vizual -
consumul de e.e. este masurat prin puterea sursei di prin perioada de funct. a sist. de
iluminat, astfel ca pt o reducere a cosumului treb. controlati ambii parametri.
dpdv artistic – caracter dinamic solutiilor de iluminat int/ext, prin modif. unor fact
luminotehnici: niv. de iluminare, distr. fluxului, culoarea luminii.
controlul sist de iluminat senz. de miscare – funct. sp este imprevizbila; programare pe
baza de orar – funct. predictibila; funct pe baza de cartele, chei (hotel); dimmere
manuale (de perete, telecomanda, sisteme GPS, tel.) – variatia niv. de iluminare, a
culorii, distrib. fluxului; fotocelule – in cazuri in care ∃ lumin. nat.
functionare: manuala, automata(senzori), computerizata (inteligibila)