Sunteți pe pagina 1din 2

HIGROTERMICA ACUSTICA

Umiditatea Scurt istoric


1.umiditatea aerului – cant. de vapori de apa aflata la un mom. dat in aer. 1.Antichitate – amfiteatrul(Vitruviu); vasele de rezonanta ,,echea”- romani
∃ 3 tipuri: de saturatie, absoluta, relativa 2.Sunetul in constructie – protectia la zgomot – dezvoltare lenta (in paralel cu dezv.
2.presiunea partiala a vaporilor – pv - pres. pe care o exercita vaporii de apa exist intr- ind. constr.); reusite continuate, greseli evitate (grosime pereti, fol. covoarelor)
un amestesc de gaz ( aer), atunci cand ocupa singuri la aceeasi tmp, intreg volumul 3.Spatiile de auditie – incercari de copiere a unor reusite (Garnier, Op din Paris);
amestecului; [Pa],[mmHg] Wallance Sabine (sec.19): reverberatia; importanta geometriei(simulari pe machete);
3.presiunea de saturatie –ps –pres. vaporilor in cond. de saturatie; [Pa],[mmHg] Le Corbusier – concurs pt Palatul Natiunilor Geneva
4.umiditate relativa – φ =(pv/ps)x100 Acustica fizica
5.punct de roua - θr – temp pentru care valoarea pres. partiale a vap dintr-un V 1.Undele acustice – miscari oscilatorii ale unor medii elastice, datorate unor forte
oarecare de aer = pres. de saturatie exterioare
Difuzia vaporilor 2.Propagare sunetului – In spatii inchise – camp acustic difuz
1.Difuzia vaporilor - depl. vap de apa din zonele cu pres. partiala mai mare -> zone cu 3.Reflexia: similara razelor lumin.- unghiul de incidenta =unghiul de reflexie (fata de
pres. partiala mai mica normala la suprafata); lungimi de unda de ordinul cm, m; pt ca reflexia sa nu fie
2.Coeficientul de permeabilitate la vapori - μ - debitul de vap. care strabate alterata: asperitati<1/10λ(20-25cm)ex.: 125Hz(f)-λ=2,7m; asperitati<25cm
perpendicular 1mp de S a unui elem. de constructie omogen cu gros. de 1m, cand dif. undele taratoare: la peretii curbi, cand emitatorul este aproape de perete
pres. vap. pe cele 2 fete este de o unitate. 4.Ecoul:intarziere a sunetului reflectat; acceptabil: vorbire:50ms(17m);
3.Factorul permeabilitatii la vap. – μD - fact. care indica de cate ori un material de muzica:80ms(27m)
constructie este mai permeabil la vap. ecoul de fluturare:intre doi pereti paraleli, pe trasee complexe.
Comportarea la difuzia vaporilor 5.Difractie(dispersie): la marginea obstacolelor de mari dimensiuni;pentru obstacole
1.Rezistenta la perm. la vapori - a unui strat omogen al unui elem. de constr. de dim. medii: reflexie si umbra sonora difuza; pt ob. de dim. mici: nimic; goluri in
Rv = d*μD*M [m/s];M= 54*10^8 (?) pereti, ecrane, plansee: surse secundare de sunet
2.Rezistenta la perm. la vapori – a unui elem. de constr. alc. din mai multe str. 6.Reflexia difuza
omogene: R= Rv1+Rv2+...Rvn = Σ(dj* μDj ) *M [m/s] 7.Rezonanta: corpurile au frecventa proprie; rezonanta apare cand frecv. sunetului
3.Pres. partiala a vaporilor - in planul j al unui elem. de constr. alc. din mai multe str. coincide cu cea a corpului respectiv
omogene: pvj = pi – [( pi-pe )/Rv]* Σ Rvj [Pa] 8.Nivelul echivalent: Repr. exprimarea unui sunet complex variabil in timp ca sunet
4.Conditii tehnice si niv. de performanta ale alc. elem. de inchidere: constant ce produce aceleais efecte = media nivelurilor sonore variabile in timp
- limitarea cresterii umid. masice a mat. comp.: ΔW<ΔWadm Acustica fiziologica
- evitarea acum. progresive de apa in int. elem. de inchidere(de la an la an), din cauza 1.Frecventa[Hz] – infrasunete, sunete audibile, ultrasunete
condensului: mw<mv 2.Presiune, intensitate: Relatia senzatie sonora(subiectiva) – intensitate a sunetului
Analiza transferului de vapori (obiectiva) este o relatie logaritmica: este necesara o crestere de 10 ori a intensitatii pt
1.Traditional(Glaser) – analiza statica, numai pe dif. de pres. a vap, limitata a obtine o senz. de dublare a sunetului.
2.Modern (WUFI) – analiza dinamica(orara), date meteo reale, toate mecanismele de 3.Nivelul sonor: se raporteaza la o intensitate sonora de ref: I0=1.10^-12W/m^2
transport ale umid., continut de apa in straturi, varianta cond. cu umiditatea, L=10lg(I/I0); 1B=10dB
acumularea umid. in material(nu este o funct. liniara), are o baza de bate cu mat. Sunetul in spatii inchise
predef. 1.Reflexia: pentru ca unda sa interactioneze cu suprafata: dimensiune>1/4λ
Regim termica nestationar = variatie uniforma a temp in timp (zi-noapte) 2.Absorbtia sunetului: Ei=Er+Ea; coef de abs. α=Ea/Ei (0..1); coef de refl. =
Se constata: variatia ciclica a temp in elem de constr.; amplitudinea var. este din ce in Er/Ei(0..1)
ce mai mica in gros. elem; ciclul var. temp. in gros. elem. de constr. se pastreaza (24h) Er= energ reflectata;Ei = energie de incidenta; Ea= energie absorbita
Elem. de calcul 3.Reverberatia:Fenomen produs in spatiile inchide, ca urmare a reflexiilor successive
Calsificare a clad. pe grupe(a,b,c) : ale undelor sonore de peretii incintei, avand un dublu efect: intarire a sunetului,
Cat. a – cladiri pt sanatate, hoteluri(<=3*) – calcul obligatoriu la stab. termica prelungire a sunetului
Cat. b – locuinte, gradinite, scoli,...- ∃ conditii ref. la masa specifica: zonei opace, Def. matermatica = interval de timp in care nivelul sonor in spatiul respectiv, dupa
planseului terasa, planseelor interm; grad de vitrare al inchiderilor oprirea sursei de sunet, se reduce cu 60dB; L= - 60dB; I=1/1.000.000 W/m^2
(daca toate sunt indeplinite nu treb. verificare la stab. termica) Durata de reverberatie: T= 0,16V/A; V= volumul spatiului; A= aria de absrobtie
Cat. c – clad. cu ocupare temporara (case de vacanta.. ) – ∃ cond. ref. la indicele de echivalenta = ΣSiαi+Σaj+Aaer; Si= aria suprafetei i; αi= coef de absorbie al supraf i;
inertie term. pt pereti, planseu terasa, rezistente termice minime aj=absorbtia persoanei sau obiectului j; Aaer= absorbtia sunetului in aer
(nu treb. verificare la stab. termica) Calcule separate: in 6benzi de frecv. de octava, in benzie de frecv. de treime de octava
1.Stabilitatea termica – cap. a caldirii, incaperilor, elem de inchidere de a se opune 4.Materiale si structuri fonoabsorbante: Materiale poroase, membrane vibrante,
var. de temp, micsorand amplitudinea acestora si realizand o defazare in timp; cap. de rezonatori, structuri absrobante complexe.
a acumula sau ceda caldura Materiale poroase: pori deschisi, comunicanti(materiale textile, tenc. poroase, planci
1.Stabilit. termica a incaperilor – amplitudinea de oscilatie a temp aerului int. A(Ti) = din mat. poroase)
variatia max. a temp. aerului int. fata de temp de calcul(Ti) 1)absrobtia creste cu cresterea frecventei, 2)absorbtia variaza cu log. grosimii,
2.Stabilitatea termica a elem. de inchdiere – 3)aplicarea departata de supraf rigida duce la o crestere a absorbtiei la frecvente joase
coef. de amortizare a amplit. oscilatiei temp. aerului exterior ν(T); Membrane vibrante: membrane elastice(placaj, carton, materiale plastice) prinse
coef. de defazare a oscilatiei temp. aerului ext. pe timp de vara ε = T[h], dupa care un solidar pe un schelet; absorbtia este maxima la o anumita frecventa(din gama 80-
max. de temp. a aerului ext, care vine in contact cu o fata a unui elem. de inchidere se 250Hz) apoi scade puternic; eficacitate sportia daca spatiul de aer este umplut cu
resimte tot la o valoare max. pe fata opusa a acestuia; material poros
coef. de stabilitate termica a unui elem. de inchidere, pe timp de iarna C(i) Rezonatori:cavitati cu un volum dat, care comunica cu exteriorul printr-un „gat” de
2.Coeficient de asimilare termica a materialului– s = cant. de caldura acumulata de dimensiuni mici; absorbtie foarte sective, in jurul frecventei de rezonanta; pot fi si
un material intr-un ciclu de variate a temp [W/m^2K] rezonatori cuplati, obtinuiti prin plasarea unor placi rigide perforate(sau cu fante) in
3.Indice al inertiei termice – D = produsul dintre rez. la perm. termica(R) si coef. de fata unui perete rigid
asimilare term. al mat. (s) – D=R*s Criterii de studiu – sali cu destinatie acustica
Sustenabilitatea 1.Nivelul acceptabil al zgomotului de fond – normative(nivel max admis)
1.Definitie: (din dex) Calitate a unei activ. antropice de a se desf. fara a epuiza 25dB- sali de concert teatru...45dB birouri
resursele disponibile si fara a distruge mediul, fara a compromite posib. de satisfcere a protectia acustica: la ext(amplasament, pereti ext, spatii tampon), la int( indici de
nevoilor gen. urm. izolare zgomot aerian R’w – plansee pereti, usi; indici de izolare zgomot de impact
2.Intre societate, economie si mediu L’n,w – plansee; detasare de restul structurii – sis. casa in casa)
3.Sisteme de evaluare: Breem(UK), Leed, Green Star, .. limitare zgomot instalatii – in special ventialiile ( niv max. cu 5dB(A) sub cel admis in
4.Breem: confort vizual: toate lampile fluorescente – balast de inalta frecventa; sp respectiv)
confortul stralucilor; iluminat natual; vedere in ext; niveluri, zonare si control pt limitare zgomot interior - pardoseala, mobilier, grile ventilatie: supraf
iluminat int/ext; perform. acustice: analiza SQA consultata zgomot si cerinte acustice; mari/nr.mare(viteza aerului mica)
masurari zg de fond, izolarie zg; durata de reverberatie pt sp. cu dest acustica, perf. 2. Distributie spatiala (uniformitate – difuzitate, claritate, evitare greseli acust)
acustice – rezidentiale; lumina exterioara: cladire proiectata sa funct. fara iluminare volumul salii – nr. spectatori, functiune ( muzica, vorba, conf)
ext; sist. care impiedica funct pe timp de zi si senzori de prezenta in zonele pietonale; forma, proportii – se prefera formele mai putin regulate; peretii divergenti: trimit
transport: se limiteaza nr de loc. de parcare;specularea consumului de reflexiile catre laterale; peretii convergenti: mentin reflexiile in zona publicului
materiale:evitarea pierderilor inutile de materiale; alegerea sitului: teren ocupat dimensiuni – pt acustica naturala ( teatre 900loc, opera 1500-1800, concert 1500-2000)
anterior, teren contaminat; uniformitate difuzitate – distrubutie cat mai uniforma a sunetului in spatiul salii –
5.Casa pasiva:confort termic deosebit, cu consum redus de energie; ventilare cu reflexii sonore corecte ( compenseaza cresterea distante); reflexii din toate directiile;
recuperare de caldura; pentru muzica f. imp. reflexiile sosite din lateral
6.Cladiri nZEB(din 2020): consum de energ. aproape=0, surse de energ. regenerabile; claritate – prima reflexie soita cat mai repede(pref. sub 30s) – evitarea ecoului
functiunea cladirilor( loc individuale, colective, birouri, invatamant, sanitare); zona (>50/80s fata de sunetul direct); a-sunet direct; b+c- traseu reflexie; a+b-c<11m
climatica (I-V) evitare greseli acustice:ecou, reflexii tarzii, umbre sonore, focalizari, ecou de fluturare
ecou (in scena) – tratare fonoabsorbanta sau difuzanta a tavanului( decoruri, in teatre)
ecou (de colt) – tratare fonoabsorbanta a peretelui de fund
ecou(tavan prea inalt)–se reduce inaltimea: remodelarea tavanului, panouri suspendate
ecou(parapet fund) – tratare fonoabsorbanta(preferabil), posibil trat. difuzanta 6.energie luminoasa
ecou de fluturare(2 pereti paraleli/trasee complexe): modificare unghiuri/paralelisme, IESNA(?)
tratare fonoabs a uneia dintre laturi (nu in zona scenei) 1. vizibilitate = abilitatea de a extrage informatii vizuale
3.Controlul reverberatiei (volum si absorbtie): obt. valorii recomandata in fct de tipurl concept complex, care are ca principale elemente:contrastul, luminanta, varsta,
de productie sonora, volumul spatiului dimensiunile sarcinii vizuale
Durata de reverberatie T=0,16V/A influenteaza:confortul vizual , perceptia estetica, aspectele de sanatate, siguranta,
Finisaje/tratamente acustice: reflectante(masive, rigide, fara pori la suprafata)α(0,01) comunicarea sociala, atmosfera, ambianta
absorbante poroase( pori deschisi, comunicanti) α(0.6,1) 2. evaluarea calitativa
membrane vibrante (placi subtiri, vibratii de ansamblu) α(0.3,0.5) Marimi caracteristice materialelor in rel. cu lumina
rezonatori/cuplati (placi perforate la dist de cele reflect) α(0.5,0.8) 1. factorul de reflexie – reflectanta ρ – reflexia luminii
difuzante = capacitate de reflecta difuz sunetul(raza sonora incidenta este sparta in directa : oglinzile plane din metal(nichelate sau cromate) sau din sticla
multiple raze de energie mica, imprasitate in multe directii) difuza perfecta: pereti/plafoane zugravite, supraf de ipsos sau ciment, hartie mata,
4. Criteriul performerilor corpuri de iluminat cu panouri translucide etc
Acustica naturala= controlul spatio-temp al reflexiilor sonore(80%geom, 20%tratam) difuza imperfecta:supraf. vopsite in ulei, supraf. melaminate, hartie lucioasa, etc.
1.Reflexii sonore – de unde: vorbire (din fata), muzica(de peste tot, in special din lat) mixta
cand:primele reflexii rapide, durata totala(reverberatie) – scurta(0.6-0.9vb), medie(0.8- 2. factorul de transmisie – transmitanta τ
1.6jazz-opera), lunga(1.5-2.2 concert simfonic, orga) directa:sticla clara
2.Pozitionare tratamente perfect difuza:sticla sau materiale plastice translucide
Principii:in zona sursei(scena, podium) – supraf. refelctante; in spatele salii(perete difuza imperfecta sau mixta:sticla sau alte materiale similare mate pe o parte
fund, supraf care nu dau reflexii, supraf din spatele salii)- absorb 3. factorul de absorbtie – absorbanta α
3.Studiu acustic simplificat Lumina verde
1.Functiune/program: cladiri pub cu sp de auditie(inv, birouri, hoteluri) 1.perceptia vizuala – lumina atinge ochiul uman, inf. este transmisa de nervul optic
2.Tipuri de spatii:cu mobilier fix(scaune, fotolii), polivalente cu mobilier catre creier, unde imag. perceputa este in cont. modulata si recreata in ochiul mintii;
fix(sonorizare, reverb. variabila), polivalente in volum fix ( mobilare varianta, sist. vizual ia fiecare interpretare in parte
sonorizare), cu geom variabila(compartim. mobile, extindere sp. alaturate) 2.vederea 3d – un ob. privit de la o anumita dist. formeaza pe retinele celor 2 ochi
3.Functiuni:conferinte(scaune simple, scaune+pupite, mese de lucru), sedinte cu imagini usor diferite, imag. suprapuse fiind transmise creierului-senz. de relief; lumina
prezidu, mese rotunde/expo/concursuri, auditii muzicale – predominant pt vorbire si umbrele – rol imp in orientarea spatiala si in deslusirea ob. 3d, materiale, texturi
4.Protectia acustica: amplasament, evitare pereti ext spre surse de zgomot, spatii 3.caract. vizuale – totalitatea carct. vizuale constituie capacitatea vizuala, det. in
tampon, indepartarea sp tehnice intelegerea infl luminii asupra sist. vizual si respectiv asupra efectelor cant. si calit. ale
5.Faza de partiu–detaliu:forma in plan:practic orizare, cu evitarea celor prea regulate ; mediului luminos
determinarea V – 4,5-5,5mc/spectator; in sect: preferabil panta cf curbei de vizibil; 4.camp vizual–domeniul unghiurilor spatiale(sau plane) in care un ob poate fi perceput
Hmic cel putin in zona scenei (ptreflexii rapide din tavan/eventual mocsorare volum); 5.sensibilitate spectrala – ziua este masima la 555nm, seara max curbei se depl. spre
evitarea ecoului (l, h mari)prin difuzie sau absorbtie; evitarea ecoului de fluturare (ara 40nm – albastru si verde
supraf paralele, in zona sursei sonore); evitare focalizari(curburi in plan sau sect cu 6. acomodare vizuala - propietatea ochiului de a forma o imag clara pe retina,
raza apropiata de dim salii) indiferent de dist la care se afla ob (se realiz. spontan)
6.Definitivare geom(pr tehnic): in plan – peretii din zona din jurul sursei – cu 7.adaptare luminoasa(vizuala)adapt. cromatica – cap. ochiului de a se adapta la dif.
deschidere spre sal; in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri convergente luminante/culori receptate(adaptarea este mai rapida la trecerea de la luminante mici la
tavanul – cea mai utila zona este in prima treime a salii (o copertina convexa poate sa lumin. mari)
furnizeze reflexii pt intreaga zona pub.); panouri suspendate cand Hsala e mare 8. acuitate vizuala (precizia) – cap. de distingere a 2 ob. (pcte) f apropiate; variaza cu
7.Verificare protectie zgomot: insonorizarea spatiilor, circulatiilor adiacente(fonoabs); iluminarea locului, fiind unui din factorii det. si niv. de iluminare
izolare zg aerian, pereti si plansee catre sp alaturate( in sp circulatii, foaiere); 9. contrast de luminanta – dif. de lumin. dintre ob si fondul pe care este privit; face
usi de intrare izolate(preferabil cu sas); inst. de ventilare- clima. (vit. aerului redusa, posibila distingerea unui ob; efect de silueta
control zg de centrala) 10.orbirea – in luminotehnica – inconfort si/sau reducere de distingere a ob,
8.Studiul duratei de reverberatie:in functie de V si functie sala, alegerea T optim; se determinate de distrib. nefav. a luminantelor, de o etapizare cu 2 val extreme sau de
calc. toate supraf. permietrale, nr. si tipuri de scaune, intr-o prima propunere de contraste excesive manifestate in tp si/asau sp; directa/indirecta – de voal; efecte:
100%/75%ocupare; se optimizeaza:se modifica(adauga/scad) tipuri/supraf de finisaje fiziologica, psihologica
fonoabs. Mediul luminos
9.Pozitionare finisaje – tratamente fonoabs: in zona sursei(scena/podium) reflectante; 1. factori cantitativi
in spatele salii(in sp. perete fund, si la partea sup a peretilor/laterala tavanului) fonoabs niv. de iluminare(oriz./vert.)-fact de baza in iluminat, a permis normare, calcul, masur.
10.Polovalenta – acustica naturala si/sau sonorizare - reverb. variabila prin panouri distrib. fluxului luminos –direct (descendent ->eficienta),indirect(ascendent->relaxare)
mobile, modificari in finisaje(perdele), in comb cu sonorizare se alege reverb cea mai semidirect, semiindirect, direct indirect
mica si se recurge la sist electroacust. 2.fact. calitativi:
Masurari acustice =>confort vizual, functionalitate si atmosfera
1.Acustica cladirilor- nivel de zgomot, izolare acustica distributia luminantelor: distrib. echilibrata a luminantelor, contraste de luminanta
Aparatura– sonometru integrator, microfon omnidirectional, calibrator (beneficii dpdv psihologic), contraste puternice de luminanta(artistic/comercial)
Procedura- standarde modelarea:modul de a pune in evidenta sarcinile vizuale prin contraste de luminanta
Masurare R’w(incapere sursa (1) – elem. separator – incapere receptor(2) – se emite care pot fi: imagine normala-redare corecta;imagine contrastanta-r. dramatica;imagine
un sunet ce contine toate frecv (zgomot roz) – se det. L1,L2,B2,T2 uniforma, fara contraste-r. plata
2.Acustica incaperilor – durata de reverb, marimi specifice culoarea luminii: culoarea aparenta a sursei de lumina, redarea culorilor, perceperea
Aparatura- microfon omnidirectional, microfon bidirect, sursa sunet culorii supraf.
omnidir(dodecaedru), preamplificator, plasa sunet, laptop, software culoarea aparenta (a luminii albe)-asociata cu temp de culoare(K) calda<3300K;
Procedura - se emite un sunet special ce baleiaza toate frecv (e-sweep), se inregist interm.3300-5500K; rece>5500K
raspunsul salii, se prelucreaza rasp pt derivarea marimilor dorite 3.variatia luminii naturale–cum percepem culoarea mat.–fascicolul de lum. atinge o
Simulare acustica – reproducerea pe calc a modului in care se deplaseaza sunetul in supraf.-aceasta absoarbe o parte a spectrului si refl. culoarea proprie(legea conserv. Φ)
spatiul incaperii studiate; sunetul este reprezentat ca raze similare celor de lumina, iar Corpul de iluminat
interactiunea cu supraf delimitatoare det traseul razelor in spatiu 1.Alcatuire: surse, dispozitiv optic, protectie vizuala, elem. de fixare, partea
2D- rapid, inf utile pt conf geom spatiului, in faza stud prelimiare electrica(alim, stabilizator, amorsare), accesorii
3D- durata mare de timp pt fiecare simulare, rez precise, aproape de realit 2.Materiale:sticla, hartie, lemn-furnir, mat.compozite, metal,beton litracon
3. Caract. luminotehnice: randament, unghi de prot. vizuala, curbe de distrib. a I lum.
ILUMINATUL ARTIFICIAL randament- corpul de iluminat reduce fluxul emis in comp. cu fluxul sursei
Lumina – unda electromagnetica, vizibila ochiului uman intr-o banda curpinsa intre Suprafete arhitecturale luminoase – finisaje compuse care au in componenta un
aprox. 380 si 780 nm, intr-o gama de culori de la violet la rosu material translucid+lumina artificiala ; dublarea totala sau partiala a suparf.
1.lumina naturala – Isaac Newton - descompunere a luminii naturale in spectru constructive(pereti/fatade, pardoseli) cu panouri difuzante, translucide, transparente,
complet de culori colorate; integrarea unor panouri difuzante, translucide, transparente in diferite piese
2.lumina artificala – culori primare, lumina, pigmenti – iluminat bioclimatic(birouri) de mobilier
fotometria = stiinta masurarii senzatiei luminoase, a masurarii unei serii de marimi Sisteme de control
care caract. sursele de lumina si corpurile iluminate dpdv energetic – reducere a consumului de energie, fara a afecta confortul vizual -
Marimi fizice consumul de e.e. este masurat prin puterea sursei di prin perioada de funct. a sist. de
1.flux luminos – Φ –cantitatea de lumina emisa de o sursa [1 lm]=lumen iluminat, astfel ca pt o reducere a cosumului treb. controlati ambii parametri.
2.iluminare - E – densitatea fluxului luminos care cade pe o supraf. E= Φ/A [lx] dpdv artistic – caracter dinamic solutiilor de iluminat int/ext, prin modif. unor fact
3.intensitate luminoasa - I – densitate unghiulara – cant. de lumina emisa de o sursa luminotehnici: niv. de iluminare, distr. fluxului, culoarea luminii.
intr-un unghi solid. I = F/ω [cd]= candela controlul sist de iluminat senz. de miscare – funct. sp este imprevizbila; programare pe
4.luminanta – B – stralucirea unei suprafete dependenta de iluminarea suprafetei si de baza de orar – funct. predictibila; funct pe baza de cartele, chei (hotel); dimmere
fluxul luminos radiat de suprafata spre privitor [cd/m^2] manuale (de perete, telecomanda, sisteme GPS, tel.) – variatia niv. de iluminare, a
5.eficacitate luminoasa –e –raportul dintre fluxul emis de sursa si pueterea consumata culorii, distrib. fluxului; fotocelule – in cazuri in care ∃ lumin. nat.
de aceasta e= Φ/P [lm/W] functionare: manuala, automata(senzori), computerizata (inteligibila)