CATEDRA MILITARĂ UTM

Construcţia şi exploatarea mijloacelor de transmisiuni

Tema: Teoria propagării undelor radio.

Antenele staţiilor radio militare.

Creat de: Bubulici Leonid

2009
Chişinău
 Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice).

Oscilaţii Cablu
de înaltă frecvenţă

Undele electromagnetice (undele radio) servesc pentru transportarea

la distanţe mari semnalele de joasă frecvenţă: voce, imagine, semnale
telegraf, etc.
Pentru producerea undelor electromagnetice sunt
Ele prezintă o consecinţă a interacţiunii câmpurilor electric şi magnetic
folosite dispozitive speciale numite antene.
produse de circuitul oscilant.
Adică legătura radio se efectuează datorită răspândirii (propagării)
câmpului electromagnetic (undelor electromagnetice, undelor radio)
 Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice).

f = 1
2π LC
Pentru ca C = const dacă mărim distanţa dintre plăci - H,
atunci trebuie să mărim şi suprafaţa - S

S2 S1 H2 Câmp
≈ H2
≈ S1L CH1
electric

Câmp magnetic
 Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice).

f = 1
2π LC
Lungimea de undă
Unde electromagnetice - se numesc oscilaţiile câmpului
Lungimea de undă este distanţa parcursă de unda
electromagnetic ce se propagă în spaţiul înconjurător al
electromagnetică într-un timp
Din cele explicate mai sus egal cu perioada sa de oscilaţie
reiese, că cu cât este mai mare
antenei.
frecvenţa (de emisie sau recepţie) cu atât mai mică trebuie să
fie capacitatea condensatorului, adică dimensiunile antenei.
Undele se propagă cu viteza luminii – 300000 km/s.
T
unde: λ - lungimea de undă
λ = C •CT- viteza de propagare a undelor
sau T - perioada de oscilaţie
λ = C f/ -f frecvenţa oscilaţiilor
 Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice).

De exemplu pentru frecvenţa Lungimea

Denumirea undei
f = 5 Mhzundei
lungimea de
Frecvenţa
Unde lungi (UL) 10000 ÷ 1000 m 30 ÷ 300 Khz
Unde medii (UM) undă este egală:
1000 ÷ 100 m 0.3 ÷ 3.0 Mhz
unde scurte (US) 100 ÷ 10 m 3 ÷ 30 Mhz

300000 km/s 10 ÷ 1 m
unde ultrascurte-metrice (UUSm) 30 ÷ 300 Mhz
unde ultrascurte-decimetrice (UUSdm) 10 ÷ 1 dm 0.3 ÷ 3 Ghz
λ = (UUScm)
unde ultrascurte-centimetrice 10 ÷= 60 m
1 cm 3 ÷ 30 Ghz
5000 khz10 ÷ 1 mm
unde ultrascurte-centimetrice (UUSmm) 30 ÷ 300 Ghz

Notă:
Gama de frecvenţe 1.0 ÷ 3.0 Mhz (lungimea de undă 300 ÷ 100 m)
cu toate că intră în gama UM, specialiştii radio o alătură de US fiindcă
proprietăţile de propagare sânt asemănătoare.
 Noţiune despre ionosferă
Sub acţiunea razelor solare şi astrale temperatura zonei de sus a atmosferei depăşeşte 500ºC.
La aşa temperaturi înalte se formează plasma, are loc ionizarea ridicată a moleculelor.
Este clar, că cea mai mare parte a energieiFsolare Reflectarea
v-a fi absorbită undelor
de zona de susscurte
a atmosferei,
F1 2
adică va avea loc cea mai înaltăEionizare.
Concentrarea moleculelorDîn atmosferă nu este uniformă.Reflectarea undelor
Sub influenţa medii
a mai şi factori
mulţi lungi se
concentrează în mai multe zone, numite straturi ionosferice.
Cele mai pronunţate sânt straturile D, E, F1 şi F2. Reflectarea undelor lungi

Raze ultraviolete
f

Ziua Notă:
Cu creşterea înălţimii creşte şi temperatura
Vara straturilor atmosferei. Dacă la înălţimea 60 ÷ 80 km
60-90km
12742km
(stratul D) tº ≈ - 53 ºC (220 ºK), la 100 ÷ 130 km
90-120 km
300-400km (stratul E) tº ≈ - 0 ºC (273 ºK), apoi la 800 km
180-230km
tº ajunge 1000ºC.
220-300km
500 km

200 km

120 km

60 km

12 km
Noţiune despre ionosferă
 Noţiune despre ionosferă
Capacitatea straturilor ionosferice de a reflecta undele radio depinde de densitatea
lor. Cu cât lungimea undei este mai mare, cu atât mai uşor ea este reflectată de
straturile ionosferice, sau cu cât lungimea undei este mai mică, cu atât mai puţine
obstacole ea întâlneşte în calea sa.

Densitate
mare

Densitate
mică

Cunoaştem că lungime undei λ=C*T

T1

T2

T3

λ1 < λ2 < λ3
λ1 < λ2 < λ3
 Noţiune despre ionosferă
Propagându-se în spaţiu, undele radio suferă o pierdere a energiei care are loc din cauza,
că în calea sa ele întâlnesc un număr Unde ultrascurte
mare de ioni, electroni liberi care sunt larg răspândiţi nu
numai în straturile ionizate a atmosferei. Însă ce-a mai mare pierdere a energiei are loc în
straturile
F2 de la care sânt reflectate. O parte a undei radio este reflectată de partea de jos a
stratului ionosferic, alta, pătrunde mai adânc, întâlnind în calea sa un număr mai mare de ioni,
ce aduce la o pierdere mai mare a energiei sale.
F1 În concluzie putem spune, că cea mai mare parte a energiei undelor electromagnetice Vara
Iarna
emise de emiţător este absorbită de atmosferă şi în primul rând de straturile cu o concentrare
mare de ioni, de straturile ionosferice. Dacă antena emiţătorului emite un câmp cu o putere de
zeci şi sute kWt şi mai mare, apoi la antena receptorului puterea câmpului este mizerabilă.

D
Noaptea
Ziua
Unde Unde Unde Unde
lungi medii scurte scurte
 Proprietăţile electrice ale solului
Influenţa solului este diferită asupra undelor radio şi depinde de lungimea lor.
Pentru undele lungi şi medii, suprafaţa terestră reprezintă o suprafaţă metalizată, undele
practic nu pătrund în sol, datorită la ce n-are loc absorbţia lor.
Cu micşorarea lungimii undei are loc pătrunderea ei în sol şi creşte absorbţia (pierderea
energiei).
Datorită absorbţiei de către sol distanţa de propagare a undelor scurte terestre este limitată şi
nu depăşeşte 100 ÷ 150 km.
Cel mai mult sânt absorbite undele ultrascurte. Din această cauză legătura prun UUS
se reduce în dependenţă de puterea emiţătorului la câteva zeci de kilometri şi nu
depăşeşte 100 ÷ 150 km pentru emiţătoarele de 1000Wt.
Gradul de absorbire a undelor radio de sol depinde nu numai de lungimea undei, dar şi
de starea solului. Cu cât solul este mai umed cu atât conductivitatea lui este mai înaltă
iar gradul de absorbire mai mic. În acelaşi rând deasupra solului cu o umiditate înaltă
există un înveliş de vapori de apă cu un număr înalt de ioni şi electroni liberi, care
sustrag o parte de energiei a undei radio.
 Propagarea undelor radio

a t e)
c t e ct
F2

e)
fle ir
(F1)

re e d
e( d
ct (un
ire e
nd ic
e i osm

Asigurarea legăturii prin reflectarea undelor

ial c
aţ le

E
sp aţia

UUS de la iregularităţile din troposferă.

de sp
Un de

D Ziua
Un

UUnde
nde directe
terestre
λλ><hh 10-15 km h

Radioreleu,
Radio (USteleviziune
şi UUS)
 Propagarea undelor scurte

F2
(F1)

)
F2

te
F1

ta
lec
f
re
e(
ct
ire
nd
i

lu e
lu d
le

i
ia

so te
ţ

a ta
pa

aţ c
s

af fle
de

pr re
Un

su de
Unghiul

n
de radiere

U
al antenei

Bătaia emiţătorului (distanţa

Zona tăcere radio de legătură)
(absenţa legăturii)
depinde de unghiul de radiere a antenei Zona de legătură
prin unde reflectate
Zona de legătură
prin unde terestre.
 Propagarea undelor terestre

Terenul (relieful lui) şi obiectivele din teren pot îngreuna şi chiar limita răspândirea
undelor radio. Depinde de dimensiunile acestor obiective şi lungimea undei. Cu cât
lungimea undei este mai mare cu atât mai uşor ea ocoleşte obiectivele din teren.
Legătura
Pentrupeasigurarea
unde ultrascurte
legăturiieste posibilă
între staţiileşi radio
prin unde reflectate de
în gama
undelorobiectivele dinseteren
ultrascurte cere (dealuri, munţi etc.)
vederea directă între
antenele staţiilor.

Unde medii şi lungi

Unde scurte

Unde ultrascurte
De exemplu: λ = 6m. (50 MHz) λ = 10m. (30 MHz)
 Noţiuni despre antene

f = 1
Acest tip de antenă se numeşte antenă dipol, sau
2π LC
antenă vibrator, sau antenă vibrator simetric.
Antena dipol practic stă în baza tuturor antenelor
în gama US şi UUS(m)
λ/2
λ/4 λ/4

≈
Dispozitiv de acordare
≈ (cuplare) a antenei
 Noţiuni despre antene

Diagrama directivităţii prezintă repartizarea energiei câmpului

electromagnetic în diferite direcţii.
Sau se poate de mai spus, că prezintă coordonatele în teren şi spaţiu,
unde puterea câmpului electromagnetic este aceiaşi.

După directivitate antenele pot fi grupate ca antene direcţionale şi

ne direcţionale.
Antenele direcţionale pot fi cu directivitate mai mult sau mai puţin
pronunţată intr-o direcţie sau mai multe direcţii.
Antenele ne direcţionale radiază egal în toate direcţiile.
 Antenă dipol
Antena RF-1940 pentru AN/PRC-138
Pentru staţiile radio militare mobile mai des este folosit dipolul înclinat - AD2x11, AD2x13,
AD2x40 (R-140, R-161), AD2x25 şi AD2x15 (R-130).
Sânt folosite pentru asigurarea legăturilor radio prin unde spaţiale indirecte (reflectate) la distanţe
mari (600 ÷ 800 km.) şi unde terestre la distanţe mici (70 ÷ 100 km).
Antenele lucrează în următoarea gamă de frecvenţe: AD2x40 – 1,5 ÷ 5,0 Mhz (0 ÷ 800 km),
AD2x13 – 4,0 ÷ 16,0 Mhz (0 ÷ 800 km), AD2x11 – 5,0 ÷ 16,0 Mhz (0 ÷ 600 km), AD2x25 – 1,5
÷ 5,5 Mhz (0 ÷ 350 km), AD2x15 – 5,5 ÷ 11,0 Mhz (0 ÷ 350 km).

Poate fi configurată
R-130 (R-142n,
în maiR-145BM,
multe tipuri
BMP-1kş),
de antene:R-140,
dipol orizontal,
R-161, …dipol înclinat, antenă de
tip V, romb vertical (???), antenă filară (long-wire antenna). 0
Antena este compusă din două raze cu lungimea comună 46,4 m, înfăşurate pe două bobine,
izolatorul central, fiderul antenei RG-58.
λ/4
Pentru simplificarea
Raza
DAA şi acordarea mai bunăλ/4 a antenei lungimea razelor se alege pentru
Punte defiecare frecvenţă de lucru după tabelă sau folosindu-se marcatoarele
antenei -90
fixate pe raze.
conexiune 90
Antena RF-1940Pilonasigură lucrul
Fiderstaţiei radio în gama de frecvenţă 3 ÷ 30 Mhz.
În dependenţă de frecvenţă poate asigura legătura de la 0 (zero) până la 600 ÷ 800 km. Distanţa
până la 70 ÷100 km este acoperită cum prin unde terestre, aşa şi prin unde reflectate

Ţăruş Emiţător Ţăruş

 Antenă de tip V
R-140, R-161, …

R=400 Ohm
50º
15° ÷ 90°
240 Wt

h = 12m l =l >462λm.

37m.
Fider
(cablu coaxial)
Contrgreutate
6 fire câte
4,5 m.
Emiţător
Direcţia de radiere maximă
α1α2
Antena V2x46
Antena radiază sub un unghi relativ mic faţă de suprafaţa pământului, ce dă posibilitate de a
asigura
Pentrulegătura la distanţe
staţiile radio R-140,foarte
R-161mari prin undeantena
se foloseşte reflectate (2000
de tip ÷ 3000 km).
V-înclinată Lăţimea
– V2x46, diagramei
cu lungimea
de directivitate depinde de razelor
înălţimea
46antenei şi unghiul
m. amplasate sub între
unghiraze. De unghiul între raze depinde şi
de ~50°.
Capetele razelor sunt conectate frecvenţa de lucru
la o sarcină de Ra=antenei.
400 Ohm, 240 Wt şi contragreutate.
Frecvenţa de lucru a antenei - 10 ÷ 30 Mhz.
Distanţa de legătură a antenei printr-o reflectare 1000 ÷ 2000 km.
 Antenă de tip V (RF-1940)

Pentru staţia radio AN/PRC-138 se foloseşte antena de tip V cu lungimea razelor 46,4 m., care
este configurată din antena RF-1940.
Unghiul între raze 60° ÷ 90°. Antena poate fi orizontală sau înclinată.
Frecvenţa de lucru 3,0 ÷ 15,0 Mhz. Distanţa de legătură depinde de modul de instalare a antenei
(orizontal, înclinat), de frecvenţa de lucru şi unghiul între raze. Asigură legătura până la 3500 km.
 Antenă radiere in zenit R-140, R-145BM

Pentru legătura radio prin unde scurte în mişcare se folosesc antenele radiere în zenit,
care la rândul său reprezintă o modificare a antenei dipol şi se instalează pe acoperişul
bazei de transport a staţiei radio

R-145BM
Cea mai mare problemă pentru realizarea ARZ este limita suprafeţei bazei de transport,
pe care urmează a fi instalată antena şi necesitatea de a lucra cu lungimi de undă relativ
mari, pentru reflectarea lor satisfăcătoare de la straturile ionosferice (F1, F2).

Datorită faptului că antena radiază în zenit legătura stabilă poate fi până la 300 km. în
gama de frecvenţe 1,5 ÷ 14 Mhz. R-140
Antenă radiere in zenit R-142n
 Antenă radiere in zenit R-161 (R-142)

α = 30º
 Antenă-baston
Antena dipol practic stă în baza tuturor
antenelor în gama US şi UUS(m)

λ/4

λ/4

Dar … ≈

λ/4
 Antenă-baston

Antena
h=λ/4

Antena

Antena
λ/4
baston

h=λ
Izolator
Contra-
greutate

Cablu Pilon
RK-75
 Antenă-baston
AB-10 pentru R-140, R-161 în gama de frecvenţe 4 ÷ 14
Mhz. Distanţa de legătură până la 100 km..

AB-4 pentru R-130, R-161 în gama US în mişcare. În gama

UUS pentru R-123, R-161, R-137. Gama de frecvenţe 14 ÷ 50
Mhz.
Antena λ/4 Pentru asigurarea lucrului R-161 în gama de frecvenţe 50 ÷
baston
60 Mhz se foloseşte AB-4 transformată în AB-3 (fără secţia de
vârf). Distanţa de legătură 0 ÷ 60 km.

AB-3.4 pentru R-123, R-111 în gama de frecvenţe 20 ÷ 52

Izolator Mhz. Antenă de bord pentru R-105, R-158 şi altele.
AB-3.4 poate fi ridicată pe catarg (pilon) cu înălţimea 9 ÷
Contra- 12 m.
greutate
AB-1.5 antenă flexibilă (antenă bici) pentru R-105, R-107,
R-108, R-109, R-159 şi altele.
Cablu AB-2.7 este configurată (lungită) din antena AB-1.5 şi
Pilon
RK-75 numită antenă combinată.

AB-1.2 antenă flexibilă pentru R-158.

Antenă bandă largă (ABL) 1000 mm

Antena este destinată pentru staţiile

radio R-111, R-137, R-161 şi asigură
lucrul efectiv în gama de frecvenţe
30 ÷ 80 Mhz, asigurând distanţa de
legătură până la 150 km

1300 mm
mm
2000

Contrgreutate
8 raze
Cablu Pilon
RK-75
 Antenă de tip L-inversat
l2
l1 + l 2 = λ/4

Ca antena-baston să funcţioneze normal, e

necesar ca lungimea ei să fie aproape de un sfert de
undă.
l1 AB-10 este bine acordată pe frecvenţa 7.5 Mhz
λ/4 (40 m), dar datorită dispozitivului puternic de
acordare a antenei (DAA) asigură lucrul staţiei pe
frecvenţa de jos până la 4.0 Mhz (75 m).
La această frecvenţă lungimea antenei baston ar
trebui să fie aproximativ 20 m, iar pentru lucru pe
frecvenţa 2.0 Mhz (150m) – aproape de 40m.
Antene mobile cu aşa înălţime este imposibil de
instalat. Ieşirea a fost găsită prin crearea antenelor de
tip L-inversat şi tip T.
 Antenă dipol
de tip T

Fider

Pentru staţiile radio militare mobile mai

R-140, R-161, … des este folosit dipolul înclinat - T2x11,
T2x13, T2x40 (R-140, R-161).
λ/4
λ/4 Gamă de frecvenţe:
Raza
Punte de antenei Fider T2x40 – 1,5 ÷ 2,0 Mhz
conexiune T2x13 – 2,0 ÷ 5,0 Mhz
Pilon T2x11 – 2,0 ÷ 4,0 Mhz
Fider

Distanţa – până la 60 km.

Ţăruş Emiţător
Emiţător Ţăruş
 Antenă filară
sau
antena undă progresivă
sau
antena Beverage
Firul antenei l > 2λ
R=300÷600 Ohm
h=0,5÷6m.
Staţia
radio

Contragreutate
Contragreutate Direcţia de radiere maximă

Distanţa de legătură este de 3 ÷ 4 ori mai mare decât cu antena-baston.

Nu este strict necesar ca firul antenei să fie strict paralel faţă de suprafaţa solului,
ceea ce dă posibilitate de a folosi pentru desfăşurare obiectele din teren, de
exemplu copaci.

Pentru staţiile radio din dotare AF cu lungimea 40 m. se foloseşte la staţiile R-105,

R-107, R-158, R-159 şi altele în gama de frecvenţe 20 ÷ 80 Mhz.
 Antenă de tip Lambda
l2 = 6

5 m.
0 m.

Staţie l1 = 1
radio
R=400 Ohm
Transformator

Direcţia de radiere maximă

Cablu
RK-75 Antena λ 60/15 (R-161, R-137)
La schimbarea unghiului
Este o modificare
între afirantenei filare.
şi suprafaţa
Asigură lucrulsolului
staţiei de
radio într-o
la 20° gamă
până la
largă de frecvenţe
60°, se –schimbă
20 ÷60 Mhz..
lăţimea
l > 2λ
diagramei de directivitate
h=6÷12m. Directivitatea anteneidepractic
antenei la 30°rămâne
până la
neschimbată şi nu depinde 60°.de lungimea
l = 40 m. undei.
Staţie Antena poate asigura lucrul
radio
emiţătoarelor
Direcţia de radiere maximă cu putere până la 5 kWt.
Este destinată pentru staţiile R-137,
R-161.
Antena rază înclinată (R-105m, R-107, R-158, R-159, …)
 Antenă semiromb vertical

Este o modificare a antenei de tip λ şi se deosebeşte numai prin faptul că pe

pilon este ridicat mijlocul firului antenei. Pentru acordarea bună a antenei e
necesar ca lungimea laturii să fie aproximativ egală cu 4λ. Antena cu lungimea
firului 64 m (lungimea laturii – 32 m), ridicată pe pilon 12 m, asigură legătura în
gama 30 ÷ 60 Mhz la o distanţa de până la 300 km. Directivitatea antenei în
direcţia întinderii firului 20° ÷ 50°.

l2 =
2 m. 32
m .
l 1
=3
Staţie
radio h=12m.
R=400 Ohm
Transformator

Direcţia de radiere maximă

Cablu
RK-75
Antena semiromb
 Antenă
de bandă
largă Antenele MCSM
h=3.4m
(fără antena dipol) Antenă
baston
3.4m
Contra-
greutate
Contra-
greutate
Cablu de
alimentare Antenă
a antenei radiere Cablu de
în zenit alimentare
a antenei
Pilon
telescop Catarg
h=18m semitelescop
Antenă
Antenă baston
baston 3.4m Ancoră
4m

Ţăruşi
 Procedee de majorare a distanţelor de propagare a
semnalului
Trebuie de ţinut cont că cu cât lungimea de undă este mai mică, cu atât
capacitatea ei de ocolire (difracţie) este mai mică, iar capacitatea de reflectare şi
absorbire este mai mare. Lucrând în munţi, păduri, oraşe prin unde terestre
aceasta trebuie de luat luată în considerare.
O influenţă mare îl are relieful şi obiectele din teren amplasate în apropierea
nemijlocită a staţiei radio. Obstacolele care se găsesc la o distanţă de 3 ÷ 5 ori mai
mare decât înălţimea lor, au o influenţă mare asupra distanţei şi calităţii
transmisiunilor. La alegerea locului de desfăşurare a staţiei radio trebuie
respectate următoarele cerinţe:

a) Nu se recomandă instalarea staţiei instalarea staţiei în apropierea

obstacolelor, care se găsesc în direcţia corespondentului, de exemplu, pante
abrupte, înălţimi, terasamente, clădiri din piatră şi beton armat, construcţii
metalice, a liniilor de transport electric şi comunicaţii prin fir transversale.
b) Dacă în direcţia corespondentului e teren deschis, nu se recomandă
instalarea staţiei la marginea pădurii, mai bine se instalează în pădure sau pe
teren deschis.
c) Lucrând în pădure se va instala staţia în centrul grupei de copaci, în
centrul poienii.
 Procedee de majorare a distanţelor de propagare a
semnalului
d) Lucrând în clădire se va instala staţia în apropierea ferestrelor din direcţia
corespondentului.
e) În condiţii de oraş apare fenomenul interferenţei UUS, care se manifestă
prin faptul, că în apropierea locului unde semnalul recepţionat este foarte bun, pot
fi zone cu un nivel al semnalului foarte slab. În acest caz este necesară schimbarea
locul amplasării staţiei radio.
f) Pentru asigurarea legăturii la distanţe maxime este necesar, dacă permite
amplasarea corespondenţilor din reţea, folosirea antenelor direcţionale. Pentru
mărirea efectivităţii antenei se recomandă pentru un acord mai bun schimbarea
dimensiunilor ei şi a contragreutăţii. De exemplu pentru staţia R-107 se
recomandă:
Gama de frecvenţe Lungimea antenei- Lungimea
(Mhz) baston (m) contragreutăţii din 3 fire
(m)
20 ÷ 26 3,0 2,8
26 ÷ 32 2,4 1,3
32 ÷ 40 2,0 1,3
40 ÷ 52 1,5 1,3
 Procedee de majorare a distanţelor de propagare a
semnalului

Comunicaţiile radio în gama US privitor la distanţa de legătură se pot

clasifica în trei grupe:
- la distanţe mici (până la 100 km)
De obicei se folosesc antenele asimetrice omnidirecţionale. De asemenea pot
fi folosite antenele dipol sau ARZ, dar trebuie să se ţină cont de faptul, că undele
radio radiate în zenit sunt slab reflectate, iar gradul de absorbire a lor este înalt.
De aceea pot apărea zone în care puterea semnalului recepţionat va fi slabă şi
foarte slabă.
La alegerea lungimii undei trebuie să se ţină cont că undele din gama de jos
a US (1.0 ÷ 3.0 Mhz) vor fi absorbite intens de stratul E, iar undele din gama
medie şi de sus (10 ÷ 30 Mhz) vor fi slab reflectate de stratul F1 (F2).

- la distanţe medii (100 ÷ 600 km)

Se folosesc antenele dipol, dar trebuie luat în vedere, că directivitatea
maximă a antenei este perpendiculară liniei de întindere a razelor. Frecvenţele
de lucru în acest caz se vor găsi în gama 5.0 ÷ 12.0 Mhz.
 Procedee de majorare a distanţelor de propagare a
semnalului
- la distanţe mari (mai mult de 600 km)
Legătura la distanţe mari se va asigura prin antena dipol (până la 700 ÷ 800
km) şi antene cu o directivitate pronunţată de tip V.
Datorită faptului că diagrama de directivitate a dipolului relativ este destul
de lată, zona de acoperire de asemenea este destul de mare. Cât priveşte
legătura prin utilizarea antenei de tip V, este necesar prin executarea calculelor
să se aprecieze unghiul de radiere a antenei sau frecvenţa de lucru, ţinându-se
cont de înălţimea şi gradul de ionizare (densitatea) a stratului F1 (F2).

Aprecierea înălţimii şi gradului de ionizare (frecvenţei stratului) se

efectuează folosindu-se staţiile de sondare sau după tabele. Datorită unghiului
mic de radiere undele radio parcurg o distanţa destul de mare întâlnind în calea
sa lor alte straturi şi zone înalt ionizate care aduc la pierderea energiei lor.
 Când
Cândvorbim
vorbimde propagarea
Pentru
de undelor
staţia R-107
propagarea radio,
radio,distanţa
se recomandă:
undelor distanţadedelegătură
legătură
trebuie
trebuiesă
săţinem
ţinemcontcontde
deaşa
aşanoţiune
noţiuneca calungimea
lungimeaundei.
undei.
Gama de frecvenţe Lungimea antenei- Lungimea
De ce? Fiindcă
De ce?(Mhz) de lungimea
Fiindcă de lungimeabastonundei
undei(m)radio depinde
radio depinde dimensiunile
dimensiunile
contragreutăţii din 3 fire
antenei
anteneişi
şiproprietăţile
proprietăţilede depropagare.
propagare. (m)
20 ÷ 26
Lungimea
Lungimea undei
undeisesemăsoară
măsoarăîn în3,0
metri.
metri. 2,8
Lungimea
26 ÷ 32
Lungimea undei
undeidepinde
depindede defrecvenţă:
2,4
frecvenţă: cu
cucât
câteemai
maiînaltă
1,3
înaltă
frecvenţa, cu
frecvenţa,32cu÷ atât
atâteemai
40 maimică
micălungimea 2,0 undei
lungimea undeiradio.
radio. 1,3
R-123 lucrează
R-12340lucrează
÷ 52 cu
culungimea
lungimeade undă
de1,5undă15 15÷÷~6~6m.
m.(20
(20÷÷51,5
1,3 MHz)
51,5 MHz)
Antena
Antenabaston
baston(AB-3.4)
(AB-3.4)pentru
pentruR-123
R-123are
arelungimea
lungimea==3,4
3,4m.
m.şi
şieste
este
compusă
compusădindinpatru
patrusecţiuni
secţiunicâte
câte0,8
0,8m.
m.fiecare.
fiecare.Mărimea
Mărimeaantenei
antenei
(lungimea)
(lungimea)este
este≈≈1/4
1/4din
dinlungime
lungimeundei,
undei,ţinând
ţinândcont
contde
deaceasta
aceastapentru
pentru
lucrul
lucrulefectiv
efectival
alstaţiei
staţieiradio
radioînîngama
gamade defrecvenţe
frecvenţeoosă
săfolosim:
folosim:
--20
20MHz
MHz(λ (λ==15
15m.)
m.)––toate
toate44secţiuni
secţiuni(3,4
(3,4m.)
m.)
--30
30MHz
MHz(λ (λ==10
10m.)
m.)––33secţiuni
secţiuni(2,6
(2,6m.)
m.)
--40
40MHz
MHz(λ (λ==7,5
7,5m.)
m.)––22secţiuni
secţiuni(1,8
(1,8m.)
m.)
--50
50MHz
MHz(λ (λ==66m.)
m.)––una
unasausaudouă
două(1,0
(1,0sau
sau1,8
1,8m.)
m.)
De
Delungimea
lungimeaundei
undeidepinde
depindecapacitatea
capacitateade
deocolire
ocolireaaobiectelor
obiectelordin
din
teren:
teren:cu
cucât
câtlungimea
lungimeade deundă
undăeste
estemai
maimică,
mică,cu
cuatât
atâtcapacitatea
capacitateaei
eide
de
ocolire
ocolire(difracţie)
(difracţie)este
estede
deasemenea
asemeneamai
maimică
mică
Procedee de majorare a distanţelor de propagare a
semnalului
Mulţumesc
pentru
atenţie