Disciplina :

Modurile transversale şi longitudinale ale laserilor. Cuplarea

modurilor laserilor (mode– locking)

Referat nr. 1
Modurile longitudinale. Mode – locking. Obținerea pulsurilor ultra-scurte

Profesor îndrumător:
Prof. Dr. Tiberiu Tudor

Student doctorand:
Lavinia - Gabriela Carpen
Optică, spectroscopie, plasmă, laseri
Anul I- SEM II

1
 Modurile longitudinale
Mode locking
Obținerea pulsurilor ultra-scurte

1. Modurile unei cavități rezonante. Modurile laser

Modurile unei cavități rezonante sunt structurile de câmp staționare compatibile cu condițiile
la limita.
Cavitățile laser reprezintă la baza rezonatori Fabry- Perot cu distanță mare între oglinzi. Cu alte
cuvinte, cavitățile laser reprezintă cavități deschise, care constau, în general, în două oglinzi cu
reflectivitate ridicată în domeniul spectral al emisiei laserului respectiv, situate la o distanță
mare în raport cu dimensiunile lor active.
O deosebire esențială între cavitățile de microunde și cavitățile laser este reprezentata de faptul
că pentru domeniul microundelor se pot construi cavități cu dimensiunile de ordinul lungimilor
de undă și în aceste cavități de microunde se pot excita unul sau mai multe moduri joase. Pentru
domeniul optic ( λ~1 μm), cavitățile optice uzuale sunt de sute de mii de ori mai lungi decât
lungimile de undă și funcționarea unor asemenea cavități are loc în domeniul modurilor de ordin
(longitudinal) ridicat. De exemplu, în cazul laserilor, niste valori tipice, pentru laserii He-Ne,
distanța între oglinzi 100 cm, suprafața activă de ordinul 0,1 cm, frecvența corespunzatoare
spectrului vizibil de ordinul 1015 Hz, se obține un număr de moduri de vibrație de ordinul 1010).
Specificul cavității rezonante laser (structură deschisă, cu una dintre dimensiuni dominantă în
raport cu celelalte două) impune un specific al condițiilor la limită care determină structurile
modale ale acestui tip de cavitate. Condițiile la limită determinate pentru câmpul de radiație
dintr-o cavitate laser sunt conditiile la capete, la oglinzi (condițiile de reflexie și cele de
difracție). Sub aceste condiții, în cavitate se vor stabili anumite configurații staționare de
vibrație, modurile cavitații laser, caracterizate fiecare printr-o anumită distribuție transversală
de amplitudine și de fază care se reproduce de la o oglindă la alta și printr-un anumit număr de
ventre și de noduri în lungul axei unei cavități laser.

2
 2. Modurile longitudinale ale laserului
Considerăm o cavitate deschisă, de tip Fabry- Perot. Dacă cavitatea de excitată – din interior
(cavitate activă) sau din exterior (cavitate pasivă) – în ea iau naștere, pe anumite frecvențe,
oscilații staționare de câmp electromagnetic. Astfel, radiația care tranversează cavitatea dus-
întors între oglinzi dă naștere unui sistem de unde staționare, cu anumite lungimi de undă.

Condiția de staționaritate axială

Frecvențele oscilațiilor staționare care pot lua naștere în cavitate sunt determinate de condiția
ca lungimea de undă a undelor să se cuprindă de un număr întreg de ori în dublul lungimii
cavitații.
2𝑛𝐿 = 𝑞𝜆
 nL= lungimea optică a cavității
 λ= lungimea de undă a oscilațiilor staționare care pot lua naștere în cavitatea
rezonantă
 q= un număr intreg
Fiecare structură longitudinală de câmp care satisface condiția de staționaritate axială este un
mod longitudinal al cavitații.

Frecventele modurilor longitudinale

𝑐
𝜐𝑞 = 𝑞
2𝑛𝐿
Intervalul frecvențelor echidistante
𝑐
𝛥𝜐𝑚 = 𝜐𝑞 −𝜐𝑞−1 =
2𝑛𝐿
Dintre aceste rezonanțe, pot fi activate unele sau altele, în funcție de condițiile de excitare:
pentru ca o rezonanță să devină activă, trebuie ca în zona spectrală corespunzatoare ei să existe
radiație în cavitate; această radiație poate fi primită din exterior (cavitate pasivă) sau poate fi
emisă în interiorul cavității (cavitate activă). In acest din urmă caz, în interiorul cavității trebuie
să existe un mediu activ (mediu activ solid pompat optic, un gaz excitat de o descărcare
electrică), adică un mediu care să producă radiația și să o amplifice suficient astfel incât
modurile să poată fi activate. Dacă sistemele cuantice (atomi, ioni, molecule) ale mediului activ
emit radiație intr-un anumit interval spectral, de exemplu o linie spectrală, atunci rezonanțele

3
cavitații care se află sub profilul spectral al liniei și a căror energie depăseste pragul de oscilație
vor fi excitate; sistemul oscilează pe acele frecvențe pe care cavitatea și mediul activ le au in
comun. Cavitatea fiind cuplată cu exteriorul (de pildă prin oglinda de extracție), laserul va
ermite un spectru pieptene, care va conține cu atat mai multe frecvențe cu cât raportul dintre
lărgimea spectrală Δ𝜐D și intervalul spectral dintre rezonanțele cavității va fi mai mare

Problema 1
Pentru un laser He – Ne cu lungimea optică a cavității (nL) de 1 m, care este distanța dintre
moduri?
Având în vedere că linia Ne are o lungime Δ𝜐D= 1,5 GHz, câte moduri longitudinale intră în
această lungime?
Rezolvare
𝑐 3∗108 𝑚⁄𝑠
Distanța dintre moduri : 𝛥𝜐𝑚 = 2𝑛𝐿 = = 1,5 ∗ 108 𝑠 −1 (Hz)
2∗1 𝑚

ΔυD 1,5∗109
Numărul de moduri longitudinale 𝛥𝜐 = 1,5∗108 = 10 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑟𝑖
𝑚

4
Problema 2
Estimați la ce lungime a cavității laser He-Ne, laserul devine mono- mode longitudinal?
Numarul de moduri = 1 => 𝛥𝜐𝑚 = 𝛥𝜐𝐷 =1,5∗ 109 𝑠 −1 (Hz)
𝑐 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
𝛥𝜐𝑚 = => 2𝑛𝐿 = = = 0,2 𝑚
2𝑛𝐿 𝛥𝜐𝑚 1,5 ∗ 109 𝑠 −1
 lungimea cavității la care laserul He-Ne devine mono-mode longitudinal este de 0,1 m

3. Analiza spectrală a modurilor longitudinale ale laserilor

Pentru a se realiza analiza spectrală a modurilor longitudinale ale laserilor este nevoie de un
aparat spectral de mare putere de rezoluție (etalon sau interferometru Fabry-Perot).
In figura alaturată se observă inelele corespunzătoare modurilor longitudinale pentru un laser
He-Ne (a carei lărgimi Doppler a liniei rosii 632,8 nm sub profilul căreia se află câteva moduri
ale laserilor este de 1,5 GHz) , analizate cu ajutorul unui etalon Fabry Perot, cu oglinzi plane,
având distanța dintre oglinzi de 10 cm. Lungimea cavității laser a fost L=1m, ceea ce înseamnă
că inte4rvalul spectral dintre moduri a fost de 0,15 GHz. . Inelele corespunzătoare celor 5
moduri care sunt deasupra pragului de excitare sunt puse în evidență în diverse ordine de
interferență ale etalonului Fabry- Perot.

Există aparate speciale, analizoare de spectru optic care prezintă direct oscilograma intensității
modurilor laserului ca funcție de frecvență. Aceste aparate au la bază un interferometru Fabry Perot
confocal.

5
Pentru a face o explorare osciloscopică a distribuției de intensitate în modurile laserului, se aplică o
tensiune de modulație , în dinți de fierastrau asupra piezoceramicii interferometrului. La creșterea
uniformă a acestei tensiuni, lungimea rezonatorului Fabry- Perot variază uniform și el explorează
linear în timp modurile laserilor, rezonând pe rând cu ele și la rezonanță, transmitându-le.

În figura de mai jos se obsertvă spectrograma modurilor unui laser cu He-Ne obținută cu ajutorul
unui analizor de spectru optic. Se observă ca modurile se situează sub o înfăsurătoare Doppler.

6
 4. Mode locking
Să presupunem un laser multi-mode longitudinal cu N moduri, libere între ele. Se consideră
amplitudine egale. Oscilația la iesire este:
𝑁−1

𝛹(𝑡) = ∑ 𝐴𝑜 ∗ 𝑒 𝑖(2𝜋(𝜐0 +𝑛𝛥𝜐𝑚)𝑡+𝜙𝑛 (𝑡))

𝑛=0

Unde factorii de fază sunt funcții aleatoare independente de timp

Dacă printr-un procedeu oarecare cuplăm modurile astfel încât acestea să nu mai oscileze liber și
între fazele lor să se stabilească o relație stabilă în timp, atunci la un anumit moment de timp t, toate
fazele 𝜙𝑛 (𝑡) vor fi nule., atunci oscilația la iesire din laser va deveni :
𝑁−1

𝛹(𝑡) = ∑ 𝐴𝑜 ∗ 𝑒 2𝜋𝑖(𝜐0 +𝑛𝛥𝜐𝑚)𝑡

𝑛=0

Ceea ce desfăsurat reprezintă o progresie geometrică:

𝛹(𝑡) = 𝐴𝑜 ∗ 𝑒 2𝜋𝑖𝜐0 𝑡 (1 + 𝑒 2𝜋𝑖𝛥𝜐𝑚𝑡 + ⋯ + 𝑒 2𝜋𝑖(𝑁−1)𝛥𝜐𝑚𝑡 )

Intensitatea la iesirea laserului este:

I(t)~| 𝛹(𝑡)|2

𝑒 2𝜋𝑖𝑁𝛥𝜐𝑚𝑡 − 1 𝑒 −2𝜋𝑖𝑁𝛥𝜐𝑚𝑡 − 1
𝐼(𝑡) = 𝑎𝑜2 ∗
𝑒 2𝜋𝑖𝛥𝜐𝑚𝑡 − 1 𝑒 −2𝜋𝑖𝛥𝜐𝑚𝑡 − 1
1 − 𝑒 2𝜋𝑖𝑁𝛥𝜐𝑚𝑡 − 𝑒 −2𝜋𝑖𝑁𝛥𝜐𝑚𝑡 + 1
𝐼(𝑡) = 𝑎𝑜2
1 − 𝑒 2𝜋𝑖𝛥𝜐𝑚𝑡 − 𝑒 −2𝜋𝑖𝛥𝜐𝑚𝑡 + 1
𝑒 𝑖𝛼 = cos 𝛼 + 𝑖 sin 𝛼

𝑒 −𝑖𝛼 = cos 𝛼 − 𝑖 sin 𝛼

𝑒 −𝑖𝛼 + 𝑒 𝑖𝛼
cos 𝛼 =
2
2−2 cos(2𝜋𝑖𝑁𝛥𝜐 𝑡) 𝑠𝑖𝑛2 𝜋𝑁𝛥𝜐𝑚 𝑡
 I(t) = 𝐼𝑜 ( 2−2 cos(2𝜋𝑖𝛥𝜐 𝑚𝑡) ) = 𝐼𝑜 𝑠𝑖𝑛2 𝜋𝛥𝜐𝑚 𝑡
𝑚

7
Problema 3

Analizați și reprezentați grafic funcția I(t)

Mode Locking
Intensitate

100

80

60

40

20

Timp
1000 2000 3000 4000 5000

La iesirea din laserul cu moduri cuplate, intensitatea arată ca o succesiune de pulsuri echidistante în
timp și cu atât mai intense cu cât s-au cuplat mai multe moduri.

Problema 4

Reprezentați intensitatea la iesirea laserului pentru cuplarea a doua, respectiv a 3 sau 4 moduri
Mode Locking
Intensitate

15

10

Timp
1000 2000 3000 4000 5000

8
  N-1 max secundare
 N-2 max principale

Din analiza funcției I(t) reiese ca maximele principale (pulsurile) se produc la :

𝜋𝛥𝜐𝑚 𝑡 = 𝑞𝜋

 Adică la momentele (timpul dintre pulsuri, dus intors in cavitate)

𝑞 2𝑛𝐿
𝑡= =𝑞 = 𝑞𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦
𝛥𝜐𝑚 𝑐

 Rata de repetiție este:

1 𝑐
=
𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 2𝑛𝐿

 Distanța între două pulsuri

2𝐿 1
𝛥𝑡 = 𝑡𝑞 − 𝑡𝑞−1 = = 𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 =
𝑐 𝛥𝜐𝑚

Problema 5

Pentru un laser He-Ne cu lungimea optică a cavității de 3 m care este distanța dintre moduri, distanța
în timp dintre doua pulsuri succesive si rata de repetiție a pulsurilor
2𝑛𝐿 2∗3 𝑚
Distanța dintre moduri 𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 = 𝑐
= 3∗108 𝑚⁄ = 2 ∗ 10−8 𝑠
𝑠
2𝐿
Distanța în timp dintre doua pulsuri succesive 𝛥𝑡 = 𝑡𝑞 − 𝑡𝑞−1 = = 𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 =2 ∗ 10−8 𝑠
𝑐

Rata de repetiție a pulsurilor

1 𝑐 1
= = = 0.5 ∗ 108 𝑠 −1
𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 2𝑛𝐿 2 ∗ 10−8 𝑠

Având în vedere că maximele secundare au durată aproximativ egală cu a maximului principal, durata
pulsului este a N-a partea din durata intervalului dintre pulsuri
𝜏𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦 2𝐿 1
𝛿𝑡𝑝𝑢𝑙𝑠 = = =
𝑁 𝐶 𝑁𝛥𝜐𝑚

9
Problema 6

𝜆𝑣𝑖𝑧 = 400 − 700 𝑛𝑚

𝑐 3∗108 𝑚⁄𝑠
̅̅̅̅̅
𝜆𝑣𝑖𝑧 = 500 𝑛𝑚 => ̅̅̅̅̅
𝜐𝑣𝑖𝑧 = 𝜆 = = 1,6 ∗ 1015 𝐻𝑧
500 𝑛𝑚

Pentru trecerea de la lărgimea unui interval spectral în frecvențe în lărgimea de unde folosim:

𝑐 𝑐 𝜆2
𝛥𝜆 = 𝛥𝜐 = 𝛥𝜐 = 𝛥𝜐
𝜐2 (𝑐⁄𝜆)2 𝑐

𝑐 𝑐 𝜐2
𝛥𝜐 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆
𝜆2 (𝑐⁄𝜐)2 𝑐

10
Exemple

 Laser He-Ne

λ=632 nm

Pentru laserul de He- Ne pe linia rosie λ=632.8 nm, iar lărgimea spectrală pe linia rosie Δ𝜐= 1,5 GHz.

Calculați durata pulsului laser și rata de repetiție pentru o cavitate de 2m.

𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
𝜐= =
𝜆 632.8 ∗ 10−9 𝑚
𝑐 𝑐 𝜆2 (632,8 ∗ 10−9 )2 𝑚2
𝛥𝜆 = 𝛥𝜐 = 𝛥𝜐 = 𝛥𝜐 = ∗ 1,5 ∗ 109 𝑠 −1 =
𝜐2 (𝑐⁄𝜆)2 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
1 1
Durata pulsului - 𝛿𝑇 = = = 0,66 ∗ 10−9
𝛥𝜐 1,5∗109

1 𝑐 3∗108 𝑚/𝑠
Rata de repetiție - 𝜏 = 2𝑛𝐿 = 2∗2 𝑚
=0,75*108
𝑐𝑎𝑣𝑖𝑡𝑦

 Laser Nd-Yag

Pentru un laser Nd-Yag, cu λ=1064 nm, iar ΔλD= 0,1 nm.

Calculați durata pulsului.

𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
𝜐= = = 0,003 ∗ 1017 = 3 ∗ 1014 𝑠 −1
𝜆 1064 ∗ 10−9 𝑚

𝑐 𝑐 𝜐2 (3 ∗ 1014 )2 𝑠 −2
𝛥𝜐 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = ∗ 10−10 𝑚 = 3 ∗ 1010 𝐻𝑧 = 30𝐺𝐻𝑧
𝜆2 (𝑐⁄𝜐)2 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
1 1
𝛿𝑇 = = = 0,03 ∗ 10−9 = 30 ∗ 10−12 = 30 𝑝𝑠
𝛥𝜐 30 ∗ 109
 Laser Nd-sticlă

λ=1064 nm =>
𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
𝜐= = = 0,003 ∗ 1017 = 3 ∗ 1014 𝑠 −1
𝜆 1064 ∗ 10−9 𝑚

ΔλD= 0,5 nm.=>

11
 𝑐 𝑐 𝜐2 (3 ∗ 1014 )2 𝑠 −2
𝛥𝜐 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = ∗ 0,5 ∗ 10−9 𝑚 = 1,5 ∗ 1011 𝐻𝑧 = 150 𝐺𝐻𝑧
𝜆2 (𝑐⁄𝜐)2 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
1 1
Durata pulsului laser Nd – sticlă 𝑇 = 𝛥𝜐 = 150∗109
= 0,006 ∗ 10−9 = 6 ∗ 10−12 = 6 𝑝𝑠

 Laser Ti-safir

λ=800 nm =>
𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
𝜐= = = 0,0038 ∗ 1017 = 3,8 ∗ 1014 𝑠 −1
𝜆 800 ∗ 10−9 𝑚

Lărgimea de bandă naturală : ΔλD= 100 nm.=>

𝑐 𝑐 𝜐2 (3,8 ∗ 1014 )2 𝑠 −2
𝛥𝜐 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = ∗ 100 ∗ 10−9 𝑚
𝜆2 (𝑐⁄𝜐)2 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
= 4,81 ∗ 1013 𝐻𝑧 ~50 𝑇𝐻𝑧
1 1
Durata pulsului laser Ti-safir 𝑇 = = = 0,2 ∗ 10−13 = 20 ∗ 10−15 = 20 𝑓𝑠
𝛥𝜐 5∗1013

Lărgimea de bandă extinsă : ΔλD= 300 nm.=>

𝑐 𝑐 𝜐2 (3,8 ∗ 1014 )2 𝑠 −2
𝛥𝜐 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = 𝛥𝜆 = ∗ 300 ∗ 10−9 𝑚
𝜆2 (𝑐⁄𝜐)2 𝑐 3 ∗ 108 𝑚⁄𝑠
= 14,43 ∗ 1013 𝐻𝑧 ~150 𝑇𝐻𝑧
1 1
Durata pulsului laser Ti-safir 𝑇 = 𝛥𝜐 = 15∗1013
= 0,06 ∗ 10−13 = 6 ∗ 10−15 = 6 𝑓𝑠

12