Integrale curbilinii

Drumuri parametizate
Pentru un interval real J se numeste drum parametrizat pe J cu valori n
Rn orice aplicatie continu
a : J ! Rn .
Dac
a not
am (t) = ( 1 (t); 2 (t); : : : ; n (t)), atunci relatiile
x1 =

1 (t); x2

2 (t); : : : ; xn

n (t)

se numesc ecuatiile parametrice ale drumului : Dac

a t 2 J, (t) reprezint
a deci
un punct n plan sau n spatiu care variaz
a n mod continuu odat
a cu t.
Dac
a J = [a; b], atunci (a) si (b) se numesc capetele (extremit
atile) drumului.
Exemple de drumuri
1. Segmentul rectiliniu. Dac
a A1 (a1 ; b1 ) si A2 (a2 ; b2 ) sunt dou
a puncte n
plan, atunci drumul rectiliniu A1 A2 este descris prin ecuatiile parametrice:
(
x = a1 + t(a2 a1 );
; t 2 [0; 1]
y = b1 + t(b2 b1 );
Dac
a A1 (a1 ; b1 ; c1 ) si A2 (a2 ; b2 ; c2 ) sunt dou
a puncte n spatiu, la ecuatiile de
mai sus se adaug
a z = c1 + t(c2 c1 ); t 2 [0; 1]. Punnd cap la cap mai multe
drumuri rectilinii obtinem drumuri poligonale (de exemplu, conturul unui p
atrat
parcurs ntr-un mod precizat este un drum poligonal).
2. Cercul. Cercul cu centrul n origine si de raz
a r are ecuatia x2 + y 2 = r2 .
Aceast
a ecuatie descrie cercul numai ca multime de puncte, f
ar
a s
a arate si
modul de parcurgere. Pentru a preciza si modul de parcurgere se foloseste
reprezentarea parametric
a a cercului:
(
x = r cos t;
y = r sin t
unde t reprezint
a "unghiul la centru". Pentru un cerc cu centrul C(x0 ; y0 )
reprezentarea parametric
a este
(
x = x0 + r cos t
y = y0 + r sin t

3. Elipsa. Ecuatiile parametrice ale unei elipse de centru (x0 ; y0 ) si semiaxe

a; b sunt
x = x0 + a cos t
y = y0 + b sin t
cu preciz
ari asupra intervalului de variatie pentru t.
4. Cicloida se poate descrie ca drumul parcurs de un punct xat al unei roti
(circulare) cnd roata se rostogoleste f
ar
a alunecare, n linie dreapt
a, pe un plan
(de exemplu roata unei biciclete). Reprezentarea parametric
a este
(
x = a(t sin t)
; t 2 [0; 2 ]
y = a(1 cos t)
5. Elicea cilindric
a (curb
a spatial
a) se poate descrie ca drumul parcurs de un
punct situat pe suprafata unui cilindru circular drept care se roteste uniform
n jurul axei, punct aat n miscare rectilinie si uniform
a n raport cu cilindrul.
Reprezentarea parametric
a este
8
>
<x = r cos t
y = r sin t ; r > 0; k > 0
>
:
z = kt
dac
a se alege n mod convenabil sistemul de axe de coordonate.

Drumuri echivalente. Opera

tii cu drumuri.
Dou
a drumuri 1 si 2 sunt considerate echivalente n sens strict (notnd
a unul se obtine din cel
alalt printr-o schimbare continu
a strict
1
2 ) dac
cresc
atoare de parametru. Astfel, dac
a 1 este parametrizat de parametrul
t 2 [a; b], iar 2 , de parametrul 2 [c; d] pentru echivalenta strict
a a lui 1
si 2 se cere s
a existe o schimbare continu
a strict cresc
atoare de parametru
t = '( ) a lui [c; d] pe [a; b] astfel nct 1 ' = 2 . Dac
a se cere numai ca '
s
a e strict monoton
a, vom spune c
a drumurile 1 si 2 sunt echivalente n sens
larg. Echivalenta strict
a p
astreaz
a modul de parcurgere a drumurilor, inclusiv
sensul, n timp ce la echivalenta n sens larg se poate schimba cel mult sensul
de parcurgere.
Opusul drumului : [a; b] ! Rn este, prin denitie, drumul care are acelasi
suport ca drumul initial, se parcurge n acelasi mod dar n sens invers.
: [a; b] ! Rn ;

(t) = (a + b

t):

Dou
a drumuri 1 si 2 (n aceast
a ordine) le vom numi adiacente dac
a extremitatea nal
a a lui 1 coincide cu cap
atul initial al lui 2 . n aceast
a situatie
se poate deni un drum combinat care s
a constea din parcurgerea lui 1 urmat
a
de parcurgerea lui 2 .
Prin concatenarea (juxtapunerea) a dou
a drumuri 1 : [a; b] ! Rn si 2 :
n
[b; c] ! R ntelegem drumul 1 [ 2 : [a; c] ! Rn denit prin
(
1 (t); t 2 [a; b]
( 1 [ 2 )(t) =
2 (t); t 2 [b; c]
2

Imaginea lui 1 [ 2 este reuniunea imaginilor drumurilor 1 si 2 .

Spre exemplu, un drum poligonal este o juxtapunere de drumuri rectilinii.
Un drum se numeste nchis dac
a cele dou
a capete coincid ( (a) = (b)).
Un drum simplu si nchis se poate oarecum echivala cu suportul s
au care se
numeste curb
a simpl
a si nchis
a (sau curb
a Jordan). Exemple de curbe simple
si nchise: cercul, elipsa, conturul unui p
atrat.
Teorem
a (Teorema lui Jordan): Orice curb
a simpl
a si nchis
a mparte
planul n dou
a domenii: unul m
arginit, cel
alalt nem
arginit, curba nd frontiera
lor comun
a.
Domeniul m
arginit va numit domeniul m
arginit de curba .
Lungimea unui drum. Drumuri recticabile.
Fie un drum n plan sau n spatiu.
Fie
o diviziune arbitrar
a a intervalului [a; b] si not
am cu
-linia poligonal
a nscris
a corespunz
atoare.
n
P
Denim `( ) =
d( (ti 1 ); (ti )) unde d este distanta euclidian
a.
i=1

Drumul se numeste recticabil dac

a multimea f`( ) : 2 D([a; b])g este
majorat
a. n acest caz, lungimea lui se deneste ca marginea superioar
a a
multimii respective
`( ) = sup(`(

)):

Teorem
a (Teorema lui Jordan de caracterizare a drumurilor recticabile). Un drum de ecuatii parametrice
8
>
<x = f (t)
y = g(t) ; t 2 [a; b]
>
:
z = h(t)

este recticabil dac

a si numai dac
a f; g; h 2 BV ([a; b]).
n particular, un drum de clas
a C 1 (care poate parametrizat prin functii
1
de clas
a C ) este recticabil.
Teorem
a (formula de calcul a lungimii) Dac
a este un drum de clas
a
C 1 atunci lungimea sa este dat
a de:
Z bq
f 02 (t) + g 02 (t) + h02 (t)dt
`( ) =
a

unde f; g si h sunt functiile dintr-o reprezentare parametric

a de clas
a C 1 pe
[a; b].
Propriet
a
ti ale lungimii unui drum.
- (invarianta lungimii la parametrizare) Daca 1 este recticabil si 1
2
atunci si 2 este recticabil si `( 1 ) = `( 2 ).
- (aditivitatea) Dac
a 1 si 2 sunt recticabile si 1 ; 2 sunt juxtapozabile,
atunci 1 [ 2 este recticabil si `( 1 [ 2 ) = `( 1 ) + `( 2 ).
3

Parametrizarea natural
a a unui drum recticabil
Dac
a este un drum recticabil atunci pentru orice t 2 [a; b], drumul =[a; t]
este de asemenea recticabil si functia `(t) = `( =[a; t]) este strict cresc
atoare si
continu
a, deci functia s = `(t); t 2 [a; b] deneste o schimbare de parametru ce
face drumul echivalent n sens strict cu un drum parametrizat prin parametrul
s pe intervalul [0; `( )]. Aceast
a parametrizare se numeste parametrizarea natural
a a drumului :
8
>
<x = '(s)
y = (s) ; s 2 [0; `]:
>
:
z = (s)

Integrala curbilinie de prima spe

ta

Fie un drum recticabil n spatiu sau n plan si f : D ! R astfel nct

([a; b]) D. Pentru a integra functia f de-a lungul lui , n raport cu lungimea
de arc, diviz
am drumul pe seama unei diviziuni
2 D([a; b]), a intervalului
\
parametrilor, alegem pe ecare arc Ai 1 Ai un punct intermediar Pi = ( i ) cu
si se consider
a suma
i 2 [ti 1 ; ti ]
S f( ; P) =

n
X
i=1

f (Pi )`( j[ti

1 ; ti ])

Prin integrala curbilinie de tip I a functiei f de-a lungul lui

lungimea de arc, ntelegem

, n raport cu

lim S (f ; ; P )

k k!0

n cazul n care aceast

a limit
a exist
a, este nit
a si independent
a de alegerea
punctelor intermediare. Aceast
a limit
a se numeste integrala lui f pe si se
noteaz
a prin:
Z
f (P )ds:
Integrala curbilinie de tipul I se reduce la o integral
a Riemann-Stieltjes n
raport cu functia continu
a strict cresc
atoare `(t) = `( j[a; b]); t 2 [a; b].
Teorem
a Functia f este integrabil
a pe n raport cu lungimea de arc dac
a
si numai dac
af
este integrabil
a Riemann-Stieltjes n raport cu ` pe intervalul
parametrilor [a; b].
Proprietatea cea mai simpl
a a functiei f ce asigur
a integrabilitatea este continuitatea.
Teorem
a(Teorema de integrabilitate a func
tiilor continue.) Fie :
[a; b] ! R3 un drum neted si e f : D ! R o functie continu
a astfel nct
([a; b]) D. Integrala curbilinie de prima speta a functiei f pe drumul este:
Z

f (x; y; z)ds =

p
f (x(t); y(t); z(t)) (x0 (t))2 + (y 0 (t))2 + (z 0 (t))2 dt:

Propriet
ati ale integralelor curbilinii de prima speta
- invarianta la parametrizare (dac
a 1 Rsi 2 suntR drumuri parametrizate
echivalente (indiferent de orientare), atunci
f ds =
f ds)
1
2
- liniaritatea n raport cu functia
- aditivitatea n raport cu drumul
- invarianta fata de sistemul de coordonate
Aplica
tii:
1) Lungimea unui drum este
Z
L( ) =
ds:
5

Dac
a drumul neted
L( ) =

: [a; b] ! R3 este dat de (t) = (x(t); y(t); z(t)) atunci:

Z

p
(x0 (t))2 + (y 0 (t))2 + (z 0 (t))2 dt:

2) Masa unui r material de densitate > 0 este

Z
M=
ds:
3)Coordonatele centrului de greutate G al unui r material de densitate
> 0 sunt:
Z
Z
Z
1
1
xf ds; yG =
yf ds; zG =
zf ds:
xG =
M
M
Integrala curbilinie de spe
ta a doua
Pentru un deschis D R3 ; si P; Q; R : D ! R numim 1-form
a diferential
a
expresia = P dx + Qdy + Rdz: O 1-form
a diferential
a se va numi de clas
a Ck
dac
a functiile P; Q; R sunt de clas
a Ck:
Dat un drum parametrizat neted
: [a; b] ! R3 ;

(t) = (x(t); y(t); z(t));

cu imaginea inclus
a n D, integrala curbilinie a formei diferentiale de-a lungul
drumului este, prin denitie:
Z
Z b
=
[P (x(t); y(t); z(t)))x0 (t) + Q(x(t); y(t); z(t))y 0 (t) + R(x(t); y(t); z(t))z 0 (t)] dt:
a

Pentru cazul cu dou

a variabile:
Z
Z b
P dx + Qdy =
[P (x(t); y(t))x0 (t) + Q(x(t); y(t))y 0 (t)] dt:
a

Propriet
ati ale integralelor curbilinii de speta a doua:
Dac
a 1 si 2 sunt dou
a drumuri parametrizate echivalente cu aceeasi orientare, atunci integralele corespunz
atoare sunt egale.
Dac
a cele dou
a drumuri parametrizate sunt echivalente dar cu orient
ari
opuse, atunci integralele corespunz
atoare difer
a prin semn.
- invarianta la schimb
ari strict Rcresc
atoare
R si continue de parametru
- semi invarianta la orientare (
=
))
- liniaritatea n raport cu functia
- aditivitatea n raport cu drumul
- invarianta fata de sistemul de coordonate
Dac
a 1-formei diferentiale = P dx+Qdy +Rdz i asociem (n mod canonic)
cmpul de vectori v : D ! R3 , v = (P; Q; R), pentru un drum paramerrizat
6

R
neted
(cu imaginea inclus
a n D), atunci integrala
se mai noteaz
a si
R
vdr, numindu-se circulatia cmpului v de-a lungul drumului .
R
F dr este
n cazul n care v = F este un cmp de forte, atunci circulatia
lucrul mecanic efectuat de forta F pe drumul :
Un rol important l au formele diferentiale exacte.
Deni
tie:
O 1-form
a diferential
a = P dx+Qdy +Rdz se numeste exact
a pe multimea
D dac
a exist
a o functie f (numit
a potential scalar sau primitiv
a) de clas
a C 1 (D)
astfel nct df = , sau echivalent:
@f
@f
@f
= P;
= Q;
= R;
@x
@y
@z
n orice punct din D.
Cmpul de vectori v = (P; Q; R) asociat formei diferentiale se numeste n
acest caz cmp de gradienti.
Deni
tie:
O 1-form
a diferential
a = P dx + Qdy + Rdz se numeste nchis
a pe D dac
a
sunt vericate (n orice punct din D) egalit
atile:
@P
@Q @Q
@R @R
@P
=
;
=
;
=
:
@y
@x @z
@y @x
@z
Importanta formelor diferentiale exacte este dat
a de urm
atorul rezultat:
Teorem
a (Independen
ta de drum a integralei curbilinii): Fie = df
o 1-form
a diferential
a exact
a pe D si e
un drum parametrizat neted cu
imaginea
inclus
a
n
D
avnd
extremit
a

t
ile
A;
B
2 D. atunci:
R
a) df = f (B) f (A).
R
b) dac
a drumul este nchis, atunci df = 0:

Teorem
a (Teorema de caracterizare a independen
tei de drum) Fie
o form
a diferential
a de grad 1 cu coecienti continui pe domeniul D. Urm
atoarele armatii sunt echivalente:
- R este exat
a;
este independent
a de drum (depinde numai de capetele drumului);
R
= 0 pe orice drum (recticabil) nchis
D:

Exemplu
S
a se determine primitiva pentru = (2xy + y 2 )dx + (x2 + 2xy)dy:
2
2
C
aut
am o functi f (diferential
a) astfel nct @f
si @f
@x = 2xy + y
@y = x + 2xy:
Pentru un y xat, dac
a integr
am partial prima relatie n raport cu x obtinem
f (x; y) = x2 y+y 2 x+C(y) unde C(y) este o constant
a depinznd de y. nlocuind
expresia g
asit
a a lui f n relatia a doua obtinem x2 + 2xy + C 02 + 2xy, de unde
7

C 0 (y) = 0 adic
a C(y) este o constant
a veritabil
a, deci f (x; y) = x2 y + y 2 x + C:
Este evident faptul c
a f este diferentiabil
a:
Exemplu
S
a se determine primitiva pentru = (x2 + y 2 )dx + (x2 y 2 )dy:
@P
Avem P = x2 + y 2 si Q = x2 y 2 . Se observ
a c
a @Q
@x = 2x 6= @y = 2y deci
nu admite primitive. Este bine de vericat aceast
a conditie nainte de a ncerca
s
a se determine o primitiv
a
Din teorema de simetrie a lui Schwarz rezult
a c
a orice form
a diferential
a
exact
a (cu potentialul scalar de clas
a C 2 ) este n mod necesar si nchis
a. Reciproca acestei armatii este, n general, fals
a.
Exemplu:
Forma diferential
a
=

x
y
dx + 2
dy
x2 + y 2
x + y2

este nchis
a pe R2 nf(0; 0)g dar nu este exact
a pe aceast
a multime.
Reciproc, orice 1-form
a diferential
a nchis
a este local exact
a.
Teorem
a (Teorema lui Poincare) Fie o 1-form
a diferential
a de clas
a
C 1 nchis
a pe deschisul D Rn . Atunci pentru orice x 2 D exist
a o vecin
atate
deschis
a a sa U D si o functie f 2 C 1 astfel nct df = pe U .
Observa
tie
Exist
a multimi pe care teorema de mai sus este adev
arat
a global. De exemplu, dac
a multimea D este stelat
a (adic
a exist
a un punct x0 2 D cu proprietatea
c
a segmentul [x0 ; x] D; 8x 2 D) atunci orice 1-form
a diferential
a nchis
a pe
D este exact
a pe D.

Exercitii si probleme
1. Aratati ca urmatoarele curbe sunt recticabile si calculati lungimea lor
a. Curba obtinuta prin intersectia sferei x2 + y 2 + z 2 = 1 cu paraboloidul
z = 2(x21+y2 ) .
b. Curba obtinuta prin intersectia sferei (x
(x 1)2 + y 2 = 14 ; z 2 [0; 2]:
c.

x(t) = t5
y(t) = t4

C:
d.
C:

x(t) =
y(t) =

3at
1+t2
3at2
1+t2

1)2 + y 2 + z 2 = 1 cu cilindrul

t 2 [0; 1]:

t 2 [ 1; 1]:

e. Elicea circulara

8
< x(t) = r cos t
y(t) = r sin t
C:
:
z(t) = ht

t 2 [0; 2 ]:

f. C este curba a carei imagine este jumatatea din cercul x2 + y 2 = 4 cu

y 0. (sfertul din al treilea cadran, sau ultimul cadran).
2

h. C este curba a carei imagine este jumatatea din elipsa xa2 +

y 0. (sfertul din al treilea cadran, sau ultimul cadran).

y2
b2

= 9 cu

i. C este curba a carei imagine este patratul cu varfurile

A( 1; 0); B(0; 1); C(1; 0); D(0; 1)
2. Gasiti parametrizarea normala pentru cerc si elicea circulara.
Sa Rse calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta inti:
3. C xds; C : y = x2 ; x 2 [0; 2].
Solutie. Folosim formula de calcul a integralei curbilinii de prima speta
pentru curbe care nu sunt date parametric C : y = '(x), x 2 [a; b]:
Z

f (x; y)ds =

p
f (x; '(x)) 1 + ('0 (x))2 dx:

R2 p
Avem C xds = 0 x 1 + 4x2 dx (cu schimbatrea u = 1 + 4x2 ).
R
y4
4. C y 5 ds; C : x = , y 2 [0; 2].
4
R 5
R 2 5p
1 R 2 5p
1 R 26 p
1 + tdt =
Solutie. C y ds = 0 y 1 + y 6 dy =
6y 1 + y 6 dy =
0
6
6 0
3 26
1 (1 + t) 2
1 p
= ( 653 1).
3
6
9
0
R2
5. C z(x2 + y 2 )ds; C : x = t cos t, y = t sin t; z = t; t 2 [0; 1].
Solutie.
Z
Z 1
p
2
2
z(x +y )ds =
t(t2 cos2 t+t2 sin2 t) (cos t t sin t)2 + (sin t + t cos t)2 + 1dt =
C

Z
Z 3
p
1 1 p
1
t 2 + t2 dt =
u 2 + udu =
(p2
2 0
2 p2
3

p2 (p2
2

p5
2)dp =
5

p3
2
3

2) p 2pdp =

R
6 C x2 ds; C : x2 + y 2 = 2; x 0; y 0:
Solutie: Curba C reprezinta un sfert de cerc. Parametrizarea
este
h
i cercului
p
p
R 2
x = 2 cos , y = 2 sin ; iar din x
0, y
0 ) 2 0; . C x ds =
2
9

p
2
p R 1 + cos 2
p
1
2
2
cos
2 cos2 + 2 sin2 d = 2 2 02
d = 2( + sin 2 ) =
0
2
2
0
p
2
.
2 R
7. C x2 ds; unde C este arcul de cerc denit prin intersectia sferei x2 + y 2 +
2
z = a2 cu planul y = x, parcurs de la punctul A(0; 0; a) la punctul B(0; 0; a).
Solutie. Folosind coordonatele sferice gasim o reprezentare parametrica a
arcului de cerc C.
p
p
a 2
a 2
sin ; y =
sin ; z = a cos
x=
2
2

unde

= a; ' =

, 2 [0; ].
4
r p
p
R a3
R 2
R a2
a 2
a 2
2
2
2 + ( a sin )2 d =
sin
(
cos
)
+
(
cos
)
d =
x
ds
=
0 2
C
0 2
2
2
3
3 R
3
3
a
a
a 1
a
1 cos 2
=
sin 2
d =
=
.
2 0 R
2
2 2 0
2
2
4
0
8. C xyds, unde C este curba de intersectie a suprafetelor x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
a2
situata in primul octant.
x2 + y 2 =
4
Solutie. Curba este intersectia dintre o sfera si un cilindru. Ca si parametrizare folosim coordonate cilindrice:
p
a
a
a 3
x = cos ; y = sin ; z =
2
2
2
a
unde = , z se obtine facnd sistem intre cele doua ecuatii ale suprafetelor si
2
pastrnd doar valoarea pozitiva deoarece curba se aa in primul octant, adica
z 0. Mai mult 2 [0; ], deoarece x 0; y 0, curba ind in primul octant.
2
r
Z
Z 2 2
2
2
a
a
a
+
d =
xyds =
cos sin
sin
cos
4
2
2
C
0
!
Z 2
Z 2
a3
a3
a3
cos 2 2
a3
=
sin cos d =
sin 2 d =
=
:
8 0
16 0
16
2
16
0
9. Sa se calculeze lungimea arcului de curba dat prin y = chx; 0 x ln 2:
ln 2
R
R ln 2 p
R ln 2
3
Solutie. l = C ds = 0
1 + sh2 xdx = 0 chx dx = sh x
= .
4
0
x
10. Sa se calculeze centrul de greutate al barei y = ach , 0 x a:
Ra a
R
Ra
a
axsh xa 0 a 0 sh xa dx
a2 sh1 a2 ch xa
x ds
xch xa dx
0
C
Solutie. xG =
= Ra x
=
=
a
ds
ash1
ash xa 0
ch dx
0
a
2a
.
e+1
10

a
0

R
a a
yds
(ch 2x
a(e4 1 + 4e2 )
2
a + 1)dx
0
Ra 2a
yG =
=
=
.
ash1
4e(e2 1)
R
a 0 ch x dx
ds
=
C
ash1
11.
Z
xydl unde C : x(t) = t; y(t) = t2 t 2 [ 1; 1]:
C

12.
Z p
y(y

x(t) = t

2)dl unde C :

sin t; y(t) = 1

cos t

t 2 [0;

]:

13.
Z

x(t) = a cos t; y(t) = a sin t; z(t) = bt

x + y + zdl unde C :

t 2 [0;

]:

14.
Z

(x2 + y 2 ) ln zdl unde C :

x(t) = et cos t; y(t) = et sin t; z(t) = et

t 2 [0; 1]:

Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta a doua:

R
dx
dy
15. C
, unde C este curba simpla care are drept imagine
2a + y
a+x
2
portiunea din cercul x + y 2 + 2ay = 0 (a > 0), pentru care x + y
0 si
extremitatea initiala in punctul A1 (a; a).
Solutie. Cercul are centrul in punctul (0; a) si raza a. Dreapta x+y = 0 este
a doua bisectoare, iar inegalitatea x + y 0 reprezinta semiplanul determinat
de aceasta dreapta, care contine punctul (1; 1). Bisectoarea a doua taie cercul in
punctele A1 (a; a) si O(0; 0). Atunci,
h
i reprezentarea parametrica a curbei este
x = a cos t, y = a + a sin t, t 2 0; . Integrala devine:
2
Z
Z 2
dx
dy
a sin t
a cos t
I=
=
dt:
a+x
a + + sin t a + a cos t
C 2a + y
0
Folosind identitatile: sin t = cos
2 cos2

t
2

= 2 cos2

t
2

1 obtinem

I=

"
"

2 cos2 4
2 cos2
1

2t
0

1
t
2

1
2 cos2

1
2

t
2

1
2

4
2

+
0

11

t
2

dt =

+1

1
2 cos2

=
0

+ 2:

t
2

dt =

1 si cos t =

16.
Z

xydx

y 2 dy; unde C : x(t) = t2 ; y(t) = t3 ; t 2 [0; 1] :

17.
Z

n
o
dx
;
unde
C
:
x(t)
=
a
cos
t;
y(t)
=
a
sin
t;
t
2
[0;
]
:
x3 + y 3
2

18.
Z

p
p
yzdx+ zxdy+ xydz; unde C : x(t) = t; y(t) = t2 ; z(t) = t3 ; t 2 [0; 1] :

19.

ydx

(x

a)dy; unde C :

20.
Z p
z a2
C

(x

a)2
a2

y2
= 1:
b2

x2 dx+xzdy+(x2 +y 2 )dz; unde C : x(t) = a cos t; y(t) = a sin t; z(t) = bt t 2 [0; 1]:

12