Curs 1

Tema 2. Este periodic semnalul sinusoidal de pulsație ω0 ? Cât este perioada sa ?

Răspuns. Da este periodic de perioadă 2 / 0 .


Tema 3. Reprezentați grafic semnalul A sin n pentru A=1 și n cuprins între -15 și 15.
10

Răspuns.

Curs 2
n
Temă de curs 1. Demonstraţi următoarele relaţii :  n =   k  şi  n−  n −1 =  n .
k =−

Răspuns:

Prima relaţie
n n
Pentru n  0 ,  n = 0 şi  n = 0    k  = 0 adică  n =   k  .
k =− k =−

n n
Pentru n = 0 ,  0 = 1 şi  n = 1    k  = 1 adică  n =   k  .
k =− k =−

n n
Pentru n  0,  n = 1 şi  n = 1    k  = 1 adică  n =   k  .
k =− k =−

A doua relaţie
n n −1 n−1 n−1
Pe baza primei relaţii :  n −  n − 1 =   k  −   k  =  n +   k  −   k  =  n .
k =− k =− k =− k =−

Temă de curs 2. Desenați forma de undă a semnalului exponenţial în timp discret cauzal pentru a<-1.
Răspuns.

Temă de curs 3. Trasaţi graficul semnalului xn = a n cos  0 n pentru cazul a>1

Rezolvare
a = 1,25

Temă de curs 4. Ce perioadă are semnalul din figură ?

Răspuns

Perioada semnalului din figură este de 64.

Temă de curs 5. Verificați corectitudinea reprezentărilor grafice din ultimele două figuri.

Desenăm tabelele de variaţie ale funcţiiilor.

t -8 -5 -5 -3 -3 -2 -2 0 0 2 2 3 3 5 5 8 8
x(t) 0 0 0 0 2 2 2 2 1 1 1 1 0 0
-t 8 5 5 3 3 2 2 0 0 -2 -2 -3 -3 -5 -5 -8 -8
x(-t) 0 1 1 1 1 2 2 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0
-t-3 5 2 2 0 0 -1 -1 -3 -3 -5 -5 -6 -6 -8 -8 -11 -11
x(-t-3) 1 2 2 2 2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-t+6 14 11 11 9 9 8 8 6 6 4 4 3 3 1 1 -2 -2
x(-t+6) 0 0 0 0 0 0 0,66 0,66 1 1 1 1 2 2 0 0

Se observă că tabelele de variaţie ale funcţiilor x(-t-3) şi x(-t+6) corespund cu ultimele două
reprezentări grafice. Deci aceste reprezentări grafice sunt corecte.

Curs 4

Temă de curs 1. Demonstraţi că prin conectarea în serie a două sisteme digitale liniare şi invariante în
timp stabile se obţine un sistem digital linear şi invariant în timp stabil.

Răspuns.

Trebuie să demonstrăm că :

h1n l1 , h2 n l1  (h1  h2 )n l1

 
h1 n l 1   h1 n     M 1 a.i.  h1 n  M 1 (1)
n = - n = -

 
h2 n l 1   h2 n     M 2 a.i.  h2 n  M 2 (2)
n = - n = -

    
 (h1  h2 )n =   h1 k h2 n − k     h1 k  h2 n − k   M 1
n = − n = − k = − n = − k = −
      
 (h1  h2 )n =   h1 k h2 n − k  =  h1 k   h2 n − k  (2) M 2  h1 k   M 1 M 2
n = − n = − k = − k = − n = − k = − (1)

Deci h1  h2  l 1 .

Temă de curs 2. Demonstraţi că atât pentru semnale analogice cât şi pentru semnale digitale
convoluţia este comutativă.

Rezolvare

Pentru semnale analogice

 t − =u − 
(h1  h2 )(t ) =  h1 ( )h2 (t −  )d =  h1 (t − u )h2 (u )(− du ) =  h2 (u )h1 (t − u )du = (h2  h1 )(t )
−  −

Pentru semnale digitale

 n−k =m 
(h1  h2 )n =  h1 k h2 n − k  =  h2 mh1 n − m = (h2  h1 )n .
k = − m = −

Temă de curs 3. Daţi alte exemple de sisteme inverse.

Rezolvare

Sistem de însumare cu o constantă – sistem de scădere a unei constante;

Temă de curs 4. Ce sistem are răspunsul la impuls σ[n] ? Indicaţie – curs 3, transparent 27.

Cu ce este egală convoluţia dintre σ[n] şi σ[n]?

Rezolvare

Acumulatorul are răspunsul la impuls  n . Convoluţia dintre  n şi  n este semnalul rampă

Curs 5
Temă de curs 1. Demonstrați că prelungirea prin periodicitate poate fi descrisă drept convoluție.

Distribuţia Dirac periodică de perioadă T0 se defineşe ca:

Calculând convoluţia dintre semnalul xT (t ) şi distribuţia Dirac periodică de perioadă T0 se obţine :

 distributivitate  
xT (t )    (t − kT0 ) =  xT (t ) (t − kT0 ) =  xT (t − kT0 ) = ... + xT (t + T0 ) + xT (t ) + xT (t − T0 ) + ...
k = − k = − k = −

care reprezintă tocmai prelungirea prin periodicitate cu perioada T0 a semnalului xT (t ) , notată în

figură cu x(t ) .

Deci prelungirea prin periodicitate cu perioada T0 se poate realiza prin convoluţia cu distribuţia Dirac
periodică de perioadă T0 .

Temă de curs 2. Demonstrați că energia unui semnal periodic este infinită.

Orice semnal periodic are proprietatea :

x(u ) = x(u + kT0 ) (1)

Energia semnalului periodic x(t ) se calculează conform definiţiei cu formula :

(2 k +1)T0 T0 T0
  2 u =t − kT0  2 (1)  2 
 x(t ) dt =   x(t ) dt   x(u + kT0 )   x(u ) Wx
2 2 2 2
Wx = = dt = du = T
= ... + W xT + W xT + ... =
− k = − k = − T0 k = − T0 k = −
(2 k −1)T0 − −
2 2 2
=

Curs 6

Tema de curs 1
Se consideră semnalul :

Desenaţi diagramele sale spectrale pentru N=6.

Rezolvare

Folosind cele două relații ale lui Euler și identificând cu forma generală a seriei Fourier se obțin
următoarele expresii ale coeficienților Fourier :

Pentru N=6, rezultă :

1 j j 1
c 0 = 1, c1 = 2 + , c 2 = , c 3 = 0, c 4 = − , c 5 = 2 −
2j 2 2 2j

1 17 17 1 1 17
c 0 = 1, c1 = 4 + = = , c 2 = , c 3 = 0, c 4 = , c 5 =
4 4 2 2 2 2

 1  1 1  
argc 0  = 0, argc1  = arg2 +  = arctg −  = −arctg , argc 2  = , argc 3  = 0, argc 4  = − ,
 2j  4 4 2 2
 1  1 1
argc 5  = arg2 −  = arctg −  = −arctg 
 2j  4 4

Curs 7

Temă de curs 1. Verificaţi că transformata Fourier directă a semnalului din exemplul considerat are
2 sin T1
expresia : X ( ) = .

Rezolvare

Expresia analitică a semnalului considerat este : x(t ) = pT1 (t ) . Transformata sa Fourier este :

e − jT1 − e jT1 e jT1 − e − jT1 2 2 sin T1

T1
X ( ) = − jt 1 − jt
e dt = − =− = =
T1
e −T1
(c.c.t.d.)
−T1
j j 2j  

Tema de curs 2. Demonstraţi proprietatea de liniaritate a transformatei Fourier.

Rezolvare

Considerăm semnalele x1 (t )  X 1 ( ), x 2 (t )  X 2 ( ) și constantele reale a și b. Calculăm transformata

Fourier a combinației liniare
  
ax1 (t ) + bx 2 (t )  (ax1 (t ) + bx 2 (t ))e
− jt
dt = a  x1 (t )e − jt dt + b  x 2 (t )e − jt dt =
− − −
(c.c.t.d)
= aX 1 ( ) + bX 2 ( )

Temă de curs 3. Demonstraţi proprietatea de reflectare în timp a transformării Fourier.

Rezolvare

Considerăm semnalul x(t )  X ( ) . Calculăm transformata Fourier a semnalului reflectat


x(− t )   x(− t )e
− jt
dt .
−

Facem schimbarea de variabilă u = −t  dt = −du, t → −  u → , t →   u → − . Ultima integrală

devine :
− 
− j (− )u
x(− t )   x(u )e ju (− du ) =  x(u )e du = X (−  ) (c.c.t.d.)
 −

Curs 8

Temă de curs nr. 1 - Ce semnal se obţine dacă se face încă o convoluţie cu poarta temporală ? Care
este spectrul acestui nou semnal ?

Rezolvare
2
 sin T 
p T (t )  p T (t ) = triT (t )   2  …
2 2   

3
 sin T 
triT (t )  p T (t )   2 
2   

Temă de curs nr. 2 - Demonstraţi că orice semnal de durată limitată este de bandă nelimitată.
Rezolvare

Orice semnal de durată limitată se poate exprima ca și produs dintre semnalul respectiv și o fereastră
dreptunghiulară. De aceea spectrul semnalului este proporțional cu o convoluție de spectre. Suportul
spectrului ferestrei dreptunghiulare este de lungime infinită. Lungimea suportului convoluției de
spectre este egală cu suma lungimilor suporturilor celor două spectre. De aceea lungimea convoluției
spectrului semnalului de durată limitată este infinită. În consecință semnalul de durată limitată este
de bandă nelimitată.

Temă de curs nr. 3 - În ce semnal transformă transformatorul Hilbert semnalul x(t ) = cos 0 t ?

Rezlvare

Răspunsul în frecvență al transformatorului Hilbert este H ( ) = − j sgn  . Aplicând metoda armonică,

răspunsul transformatorului Hilbert la semnalul considerat este :

 
y (t ) = H ( 0 ) cos( 0 t + argH ( 0 )) = − j cos( 0 t + arg− j) = cos  0 t −  = sin  0 t .
 2

Curs 9

Temă de curs nr. 1 - Reprezentați caracteristicile Bode ale filtrului trece-sus cu răspunsul în frecvență
j +  0

Rezolvare

Pentru  0 = 1 :

H ( ) = j + 1  H ( ) = j + 1 =  2 + 1

Pentru a trasa caracteristica de frecvență de modul completăm un tabel de variație.

 0 0 / 10 0 100 

lg  − lg  0 − 1 lg 0 lg  0 + 1 

H ( ) 1 101 2 101  10 
1
100

20 lg H ( ) 0  0 dB 3 dB  20 dB 
Cu albastru s-a reprezentat caracteristica reală de modul iar cu violet caracteristica Bode de modul.

H ( ) = j + 1  argH ( ) = arctg

Pentru a trasa caracteristica de frecvență de fază completăm un tabel de variație.

 0 0 / 10 0 100 

lg  − lg  0 − 1 lg 0 lg  0 + 1 

arctg 0 arctg0,1  0   
arctg10  arctg =
4 2 2

argH ( ) 0 0   

4 2 2
Cu albastru s-a reprezentat caracteristica reală de fază iar cu violet caracteristica Bode de fază.

Curs 10

Temă de casă nr. 1 – Demonstrați că transformata Fourier în timp discret a oricărui semnal de
clasă l 1 este convergentă.

Rezolvare.


Semnalul xn este de clasă l 1 , deci satisface condiția  xn   . Modulul transformatei sale
n = −

Fourier în timp discret se exprimă ca: X ( ) =  xne − jn .
n = −


Aplicând inegalitatea triunghiului generalizată se obține: X ( )   xne − jn , sau ținând
n = −
seama de faptul că modulul unui produs este egal cu produsul modulelor și că


modulul exponențilei complexe este gal cu 1, se poate scrie: X ( )   xn , adică modulul
n = −
transformatei Fourier în timp discret este mărginit superior de o valoare finită

(în conformitate cu proprietatea de apartență la l 1 a semnalului xn ) pentru orice valoare a

frecvenței în timp discret. Deci, transformata Fourier în timp discret este convergentă.
 
sin(2 N1 + 1)
Temă de casă nr. 2 - Reprezentaţi grafic spectrul obţinut ( X ( ) = 2 ) pentru N = 3 .
 1
sin
2

Rezolvare.


sin 7
X ( ) = 2

sin
2

Am reprezentat grafic numărătorul (în figura de sus) și numitorul (în figura din mijloc).
Transformata Fourier în timp discret este reprezentată grafic în figura de jos.

Acolo unde numărătorul trece prin zero iar numitorul este diferit de zero și transformata Fourier
în timp discret se anulează. Acolo unde atât numărătorul cât și

numitorul iau valoarea 0, avem nedeterminare care se rezolvă folosind regula lui l’Hospital.

Pentru reprezentările grafice am folosit următorul cod:

% tema_casa_2_curs_10
for Omega=1:256,
Numarator(Omega)=sin(7.*Omega.*pi./256);
Numitor(Omega)=sin(Omega.*pi./128./2);
Raspfrecv(Omega)=Numarator(Omega)/Numitor(Omega);
 X(Omega)=Omega.*pi./128;
end

figure(1);
subplot(311);
plot(X,Numarator);title('Numarator');
grid;
subplot(312);plot(X,Numitor);title('Numitor');
grid
subplot(313);plot(X,Raspfrecv);title('Raspuns in frecventa');
grid;

Temă de casă nr. 3 – Detaliați transformările trigonometrice folosite în calculul:

Rezolvare.

Demonstrăm, folosind identități tigonometrice, că ultima expresie este identică cu penultima

expresie.


2  cos

n −1
4
 − 2 sin
n 
 = 2 cos
4 
n
4

cos + 2 sin
4
n
4

sin − 2 2 sin
4
n
4
= cos
n
4
+ sin
n
4
− 2 2 sin
n
4
= cos
n
4
(
− 2

Curs 11

Temă de casă nr. 1 - Verificați dacă schema de calcul a FFT pentru patru eșantioane de intrare din
figură este corectă.
 Apoi desenați ordinograma algoritmului pentru N=8.

Rezolvare.

Pe baza schemei putem scrie:

(
V 0 = (v0 + w40 v2) + w40 v1 + w40 v3 )
V 1 = (v 0  + w42 v
2 ) + w14 (v1+ w v3)
2
4
V 2 
= w42 (v 1 + w40 v 3 ) +  (v0+ w v2)
4
0

V 3 
= w43 (v 1 + w42 v 3 ) +  (v0+ w v2)
2
4

2
− jk
Dar: w Nk = e N

Întrucât, în cazul de față N = 4 se observă că:

 3
w40 = 1; w14 = e
−j
2 = − j; w42 = e − j = −1 = w14( )2
si w43 = e
−j
2 ( ).
= j = w14
3

De aceea, cele patru ecuații anterioare devin:

( ) + v1(w ) + v2(w ) + v3(w )

V 0 = (v0 + v2) + (v1 + v3) = v0 w40
0 0 1
4 4
0 2 0 3
4

V 1 = (v0 + w v2) + w (v1 + w v3) = v0(w ) + v1(w ) + v2(w ) + v3(w )

2
4
1
4
2
4
1 0
4
1 1
4
1 2
4
1 3
4

V 2 = w (v1 + w v3) + (v0 + w v2) = v0(w ) + v1(w ) + v2(w ) + v3(w )

2
4
0
4
0
4
2 0
4
2 1
4
2 2
4
2 3
4

V 3 = w (v1 + w v3) + (v0 + w v2) = v0(w ) + v1(w ) + v2(w ) + v3(w )

3
4
2
4
2
4
3 0
4
3 1
4
3 2
4
3 3
4

Adică:
3
V  k  =  v  n   wNkn
n =0
Deci schema considerată implementează într-adevăr FFT pentru cazul N = 4 .

Aplicăm algoritmul în forma sa finală (ultimul transparent din cursul 11) pentru N = 8 .

...

3. Se ordonează eşantioanele în ordine inversă a biţilor indicilor lor

Secvența 000, 100, 010, 110, 001, 101, 011, 111 se obține din secvența 000, 001, 010, 011, 100, 101,
110, 111 prin inversarea ordinii biților.
După ordonare se obține următoarea secvență de eșantioane: v0, v4, v2, v6, v1, v5, v3, v7 .

4. Se aplică prima structură de tip fluture folosindu-se perechi adiacente de numere.

5. Se aplică cea de a doua structură de tip fluture folosindu-se perechi de numere separate cu 2.

6. Se continuă cu aplicarea următoarelor structuri de tip fluture până când se ajunge la o separare cu
4.

Se obține schema de implementare din figură.

Curs 12

Tema de curs nr. 1. Pornind de la definiția intercorelației semnalelor digitale de energie infinită dar
de putere medie finită:

demonstrați că în cazul semnalelor periodice de aceeași perioadă N 0 , intercorelația poate fi

calculată cu formula:
N 0 −1
R xy k  =  x  mym + k 
1
N0 m =0

Rezolvare.
N
Întrucât N →  , putem presupune că N este multiplu de N0 iar suma  x * nyn + k  poate fi
n=− N
N / N 0 −1 ( p +1) N 0 −1
descompusă în forma:   x * nyn + k  .
p =− N / N0 n = pN 0
Cu schimbarea de variabilă n → m = n − pN 0 și obținem, pe baza primei formule din enunț:

N / N 0 −1 N 0 −1
R xy k  = lim  x * m − pN 0 ym − pN 0 + k 
1

N → 2 N + 1 p = − N / N m =0
0

Deoarece semnalele x și y sunt periodice de perioadă N 0 ele sunt periodice și de orice multiplu întreg
al lui N 0 , pN 0 . De aceea se poate scrie:

x * m − pN 0 ym − pN 0 + k  = x * mym + k  , iar expresia intercorlației devine:

N / N 0 −1 N 0 −1 1  2N  N 0 −1 *
R xy k  = lim  x * mym + k  = lim   x mym + k 
1
 
N → 2 N + 1 p = − N / N m =0 N → 2 N + 1  N 0 
 m =0
0

N 0 −1
adică: R xy k  =  x  mym + k  (c.c.t.d.)
1
N0 m =0

Temă de curs nr. 2 – Demonstrați că intercorelația semnalelor periodice satisface relația

Rezolvare.
N 0 −1 N 0 −1
R xy k  =  x  mym + k   R xy − k  =  x  mym − k  . Cu schimbarea de variabilă n = m − k
1 1
N0 m =0 N0 m =0
N 0 −1− k
, ultima relație devine: R xy − k  =  x  n + k yn.
1
N0 n=−k

Întrucât, conjugata sumei este egală cu suma conjugatelor iar conjugata produsului este egală cu
produsul conjugatelor, ultima relație devine:
*
 N 0 −1−k 
R xy − k  =   xn + k y * n = R *yx k  (c.c.t.d.)
1
N0  
 n=−k 

Temă de curs nr. 3 – Demonstrați că intercorelația semnalelor discrete de energie finită poate fi
exprimată prin convoluție cu relația:

Rezolvare.

Calculăm convoluția din enunț:

 
x  k  yk  =  ynx  k − n . Facem schimbarea de variabilă m = n − k și obținem:
 
n = −

x  k  yk  =  ym + k x  − m. Întrucât reflectatul reflecatului unui semnal este chiar
 
m = −


acel semnal, x− m = xm și expresia convoluției devine: x  k  yk  =  ym + k x  m , care
 
m = −
reprezintă tocmai intercorelația.

Temă de curs nr. 4 – Verificați că autocorelația semnalului cu graficul din figura de sus are graficul din
figura de jos.

Rezolvare.

Semnalul x este real. Autocorelația sa se exprimă cu formula: R x k  = xk  xk  . Este vorba despre


convoluția a două impulsuri dreptunghiulare de durate egale, care se știe că este un triunghi. Deci
figura de jos este corectă.