Tehnica Frecvenţelor Înalte

Introducere

Spectrul radiaţiei electromagnetice

c
• =
f
• Microunde: 300 Mhz..30 GHz (1 cm..1 m);
• Unde milimetrice 1..10 mm;
• Radiaţie infraroşie 1 μm..1 mm

Alocarea spectrului electromagnetic [poz_98]

• Banda AM (UL, UM) 535..1605 kHz
• Unde scurte 3..30 MHz
• Transmisii FM 88..108 MHz
• VHF TV (2-4) 54..72 MHz
• VHF TV (5-6) 76..88 MHz
• UHF TV (7-13) 174-216 MHz
• UHF TV (14-83) 470-890 MHz

Desemnarea benzilor de frecvenţe şi utilizarea acestora [col_92], [whi_04]

30..300 Hz ELH (Extremely low frequency).
300..3000 Hz VF (Voice frequency).
3..30 kHz VLF (Very Low Frequency): Navigaţie, sonar.
30..300 kHz LF (Low Frequency): Baliza radio, asistenţă pentru navigaţie.
300..3000 kHz MF (Medium Frequency): Transmisii AM, Coast Guard communication (US).
3..30 MHz HF (High Frequency): telefon, telegraf şi facsimil, transmisii pe unde scurte, radioamatori,
comunicaţii maritime spre coastă şi avioane.
30..300 MHz VHF (Very High Frequency): Televiziune, transmisii FM, controlul traficului aerian, poliţie,
radio mobil pentru taximetre, asistenţă pentru navigaţie.
300..3000 MHz UHF (Ultrahigh Frequency): Televiziune, comunicaţii prin satelit, sonde radio,
supraveghere radio, asistenţă pentru navigaţie, comunicaţii mobile.
3..30 GHz SHF (Superhigh Frequency): Radar pe avioane, legături pe microunde, comunicaţii prin satelit.
30..300 GHz EHF (Extremely High Frequency): Radar (experimental)
 Benzile în microunde [col_92], [poz_98]

Banda Frecvenţa [GHz] Aproximativ [GHz]

L 1..2 1..2
S 2..4 2..4
C 4..8 4..8
X 8..12.4 8..12
Ku 12.4..18 12..18
K 18..26.5 18..26
Ka 26.5..40 26..40
U 40..60 40..60

Notaţii noi pentru benzi [col_92]

Band designation Frequency [GHz]

C 0.5..1
D 1..2
E 2..3
F 3..4
G 4..6
H 6..8
I 8..10
J 10..20
K 20..40

Lungimea electrică

l
• Pentru un sistem electric care lucrează pe o frecvenţă dată, lungimea electrică este lE = , unde l:

cea mai mare dintre dimensiunile geometrice ale sistemului, λ: lungimea de undă. Dacă sunt prezente
mai multe frecvenţe, se utilizează cea mai mare dintre lunginile de undă corespunzătoare.
l
• Dacă lE =  1 , se aplică teoria circuitelor de joasă frecvenţă. Se utilizează noţiunile obişnuite de

tensiune şi curent şi se aplică teoremele lui Kirchhoff. Componentele şi dispozitivele sunt concentrate
(rezistoare, inductanţe, capacităţi...). Firele de conexiune nu au rezistenţă proprie şi lungimea lor poate fi
neglijată.
l
• Dacă lE =  1 , se aplică tehnicile şi conceptele specifice microundelor. Tensiunile şi curenţii sunt

noţiuni bine definite pe linii de transmisie, dar nu pot fi definite într-un mod lipsit de ambiguitate în
ghiduri de unde. Se utilizează teoria liniilor de transmisie şi ecuaţiile electromagnetismului (Maxwell). Nu
se poate neglija timpul de propagare a semnalelor dintr-un punct al unui circuit în altul. Pentru semnale
periodice, timpul de propagare este de ordinul de mărime al unei perioade. De exemplu, pentru un tact
de 1 GHz, pe un traseu de 30 cm, sunt prezente ambele stări logice într-un sistem digital.
l
• Dacă lE =  1 , se folosesc tehnici specifice opticii, iar domeniul se numeşte Inginerie Optică.


• Este de remarcat că frontierele între cele trei domenii nu sunt clar delimitate. De exemplu, există
inductoare la 10 GHz şi reflectoare parabolice şi lentile pentru λ=1 m.

Aplicaţiile microundelor

1. Interesul pentru microunde a fost declanşat de RADAR în WW2 (RAdio Detection And Ranging).
Aplicaţii militare ale radarului [sko_02]:
• Apărare antiaeriană pe sol
• Apărare antiaeriană în aer
• Apărare contra rachetelor balistice
• Supravegherea spaţiului cosmic (antisatelit)
• Război pe sol
• Război naval de suprafaţă
Aplicaţii civile ale radarului:
• Meteorologie, măsurarea parametrilor vântului, măsurarea ploilor tropicale
• Controlul traficului aerian
• Teledetecţie (gheaţa oceanelor, măsurarea geoidului Pământului, explorări petroliere şi de gaz
natural, topografie subterană)
• Explorare planetară (Venus, Titan, Pământul)
• Ornitologie şi entomologie
• Poliţie (senzori de prezenţă, măsurarea vitezei)
• Măsurări industrial (distanţă, viteză, vibraţii)
• Radar maritim civil
• Monitorizarea respiraţiei de la distanţă
• Sport (Măsurări de viteză)

2. Comunicaţii: linii de comunicaţii cu microunde

Puncte de reper:
• 1948: Bell Network – legătură pe 3.7-4.2 GHz, 480 circuite vocale cu banda de 3.1 kHz;
• 1971: TN-1, 10.7-11.7 GHz, 1800 circuite vocale sau un canal video cu o lăţime de bandă de 4.5 MHz.
• Modulaţie digitală: modulaţia de amplitudine în cuadratură - Quadrature Amplitude Modulation
(QAM) poate purta 2016 canale vocale într-un singur canal de radiofrecvenţă de 30 MHz.

Sateliţii se folosesc ca staţii de retransmisie şi lucrează pe frecvenţe de microunde (Direct Broadcast

Sattelite Television DBS). De exemplu, se utilizează banda C în SUA (up-link 5.9-6.4 GHz, down-link 3.7-
4.2 GHz) sau combinaţia Ku (up-link 14-14.5 GHz) –X (down-link 10.95-11.2; 11.45-11.7 GHz) în Europa şi
Japonia.

Majoritatea sistemelor wireless în curs de dezvoltarea operează în domeniul 1.5-94 GHz şi deci se
bazează pe tehnologia microundelor [poz_98]:
• Personal Communication Systems (PCS);
• wireless local area computer networks (WLAN);
• cellular video systems (CVS);
• global positioning sattelite system (GPS).

Microundele sunt preferate în radar şi comunicaţii din patru motive.

• Transmisia şi prelucrarea unei purtătoare modulate necesită o bandă procentuală cât mai mică.
• Microundele se propagă în linie dreaptă (line-of-sight LOS) şi nu sunt deviate de ionosferă, cum sunt
semnalele de frecvenţe mai joase. În comunicaţiile terestre, se folosesc turnurile înalte şi reflectoarele
parabolice.
• Fac posibilă transmisia unui număr mare de semnale din banda de bază prin multiplexre în frecvenţă.
• Efectele de difracţie pentru antene sunt mai mici în domeniul microundelor (lăţimea lobilor).

D
α

Transmiţător

140o

D/

3. Tehnologia modernă a circuitelor integrate şi imprimate (PCB – Printed Circuit Boards)

• Creşterea frecvenţei are ca efect transformarea traseelor care interconectează elementele de circuit
în linii de transmisie. În consecinţă, devin relevante noţiuni ca: lungime de undă pe linie, impedanţă
caracteristică, coeficient de reflexie, undă staţionară, timp de propagare etc.
• În cazul circuitelor digitale, funcţionarea este afectată, la înaltă frecvenţă, de fenomenele de reflexii
succesive ale tensiunii şi curentului între porţile logice interconectate.

4. Aplicaţii în cercetare.
Ghidurile de unde încărcate cu susceptanţe paralele poartă unde electromagnetice lente, având viteze
mult mai mici decât viteza luminii. Aceste unde interacţionează (schimbă energie) cu particulele
încărcate (de exemplu, cu electronii) care se mişcă cu aceeaşi viteză. În funcţie de direcţie schimbului de
energie putem avea:
-acceleratoare lineare care produc fascicule de particule încărcate de înaltă energie care se folosesc în
cercetările atomice şi nucleare;
-amplificatoare, cum este tubul cu undă călătoare - Travelling Wave Tube (TWT).
5.Cercetări în domeniul materialelor.
Sistemele moleculare, atomice şi nucleare prezintă numeroase fenomene de rezonanţă sub acţiunea
forţelor cu variaţie periodică generate de câmpurile electromagnetice de microunde. Cercetările în
domeniul materialelor au produs multe dispozitive utile, cum sunt cele nereciproce (cu ferită),
amplificatoare cu semiconductoare, ascilatoare, maseri etc.

6. Încălzirea cu microunde
• aplicaţii domestice 2450 MHz;
• încălziri industriale (uscarea grânelor, lemnului şi hârtiei, tratamentul termic al materialelor): 915,
2450 MHz;
• hiperthermie medicală.
Tematica abordată în curs
• Teoria liniilor de transmisie (domeniile timp şi frecvenţă)
• Efectele dispozitivelor pasive montate pe linii
• Efectele dispozitivelor active (tranzistoare)

Rezultate
• Înţelegerea funcţionării sistemelor simple de înaltă frecvenţă (curs introductiv)
• Înţelegerea tehnicilor de măsură şi capacitatea de a efectua măsurări
• Înţelegerea impactului creşterii frecvenţei asupra circuitelor analogice şi digitale şi capacitatea de a
aplica cunoştinţele dobândite la proiectarea acestor circuite.