Medicamentele

Medicamentul este o
substanță simplă, o
asociere de substanțe sau
un produs complex capabil
să producă un efect
terapeutic, fiind prezentat
intr-o formă care să poată
fi folosită de bolnav
urmând un anumit mod de
utilizare.
 Alte definitii ale medicamentului
• Medicamentul este o substanță sau un produs
destinat sau utilizat pentru studierea sau
modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări
patologice, în interesul subiectului căruia i se
administrează.
• Medicamentul este o substanță sau preparat
destinat sau utilizat pentru diagnosticarea,
prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei
suferințe.
Forme farmaceutice în
funcție de calea de
administrare
• orală: comprimate,
capsule, siropuri,
drajeuri, soluții.
• cutanată: unguente,
geluri, creme, soluții
• inhalatorie: soluție,
spray
• vaginală: capsule, ovule
, unguente
• rectală: supozitoare
• intravenoasă,
intramusculară: soluții
Clasele de medicamente de uz uman pentru:
 Sistemul nervos central
 anestezice generale, anestezice locale,
sedative - hipnotice (benzodiazepine,
barbiturice), stimulante psihomotorii,
antipsihotice, medicația bolii Alzheimer,
nootrope, antidepresive, antimaniacale,
Sistemul autacoid
 histamină și antihistaminice, serotonină,
kinine, angiotensină, endotelină
 Funcția hormonală
 glucocorticoizi, mineralocorticoizi,
hormoni tiroidieni și antitiroidiene,
insulină, antidiabetice, glucagon,
Metabolism
 calciu și fosfați, reglatori ai homeostaziei
minerale osoase (parathormon,
vitamina D, calcitonină, glucocorticoizi,
estrogeni), medicație pentru osteoporoză
• Aparatul cardiovascular
• digitalice și alte inotrop-pozitive (glicozizi
digitalici, simpatomimetice, inhibitori ai
fosfodiesterazei), vasodilatatoare pentru
insuficiență cardiacă(vasodilatatoare,
vasoconstrictoare)
• Aparatul respirator
• antiastmatice, antitusive, expectorante
• Aparatul digestiv
• antiulceroase, stimulante ale
secrețiilor digestive, Sitemul circulator
• antianemice, antitrombotice, hemostatice,
hipolipidemiante
• Aparatul genital
• ocitocice, tocolitice, medicație pentru
disfuncția erectilă, contraceptive
• Bolile infecțioase
• chimioterapice: antimicrobiene, antivirale,
antifungice, antiparazitare
Aspirina
Aspirina, sau acidul
acetilsalicilic, este un
medicament antiinflamator
non-steroidian din familia
salicilaților, folosit în general
ca un analgezic minor, ca
antipiretic, sau ca
antiinflamator. În plus,
aspirina în doze mici are un
efect antiagregant și este
folosit pe termen lung ca să
diminueze riscul de infarct.
Numele de Aspirin reprezintă
denumirea sub care compania
Bayer din Germania a produs
pentru prima dată acest
medicament. Astăzi, termenul este
folosit în mod curent pentru
desemnarea acestui medicament,
incluzând chiar variantele care nu
sunt produse de Bayer. Există însă
țări în care cuvântul Aspirin se
referă numai la versiunea produsă
de Bayer - orice altă versiune a
medicamentului purtând numele
de "acid acetilsalicilic".

Pentru că s-a dovedit rolul aspirinei în etiologia Sindromului Reye, medicamentul nu mai
este folosit pentru a trata simptomele de gripă la copii. Un alt efect negativ al aspirinei,
mai ales în doze mari, este iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la
hemoragii digestive superioare în episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin
folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic și săruri ale calciului (în
special carbonat)
 Istoria descoperirii
Cine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problemă destul de controversată. Oficial,
inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Pe de altă parte, Arthur Eichengrün a spus în
1949 că el a plănuit și dirijat sinteza aspirinei, pe când rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza
inițială a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrün. Versiunea lui Eichengrün a fost
ignorată de istorici și chimiști până în 1999, când Walter Sneader de la Departamentul de
Științe Farmaceutice de la Universitatea din Strathclyde (Glasgow, Regatul Unit) a
reexaminat cazul și a ajuns la concluzia că Eichengrün a avut dreptate și că într-adevăr el
este cel care ar trebui recunoscut pentru invenția aspirinei. Compania Bayer nu recunoaște
această variantă nici până în ziua de astăzi.
 Efectele negative
• Aspirina creste riscul de pierdere a
auzului. Un studiu publicat in martie
2010 in
The American Journal of Medicine
arata ca aspirina folosita in mod
regulat creste riscul de pierdere a
auzului cu 12%. In cazul barbatilor cu
varsta pana in 50 de ani, riscul este
de 33%. Rezultatele au fost similare si
in cazul administrarii regulate a altor
medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene.
Poate provoca afectiuni gastro-
intestinale. Persoanele care iau
aspirina prezinta un risc crescut de
hemoragii gastro-intestinale si ulcer
gastric, in special dupa folosirea
indelungata a medicamentului.
Rolul aspirinei
• Reduce riscul de cancer colorectal.
Un studiu publicat in anul 2009 in
Journal of the American Medical As
sociation
arata ca aspirina imbunatateste
starea anumitor pacienti care
sufera de cancer colorectal. Este
vorba de pacientii care au dezvoltat
tumori care produc enzima numita
COX-2. Aceasta catalizeaza
procesele inflamatorii si diviziunea
celulara. Se pare ca aspirina
reuseste sa blocheze actiunea
enzimei.
Reduce riscul reaparitiei cancerului de
san la femei si chiar dezvoltarea
acestuia. Un raport publicat in februarie
2010 arata ca femeile care au suferit de
cancer la san si au luat o doza scazuta de
aspirina de doua – cinci ori pe
saptamana sunt cu 70% mai putin
predispuse la o revenire a bolii decat
cele care nu au luat aspirina.
Ofera protectie impotriva bolii
Alzheimer. Cercetarile realizate pana in
prezent nu au fost foarte concludente,
insa un studiu publicat de Neurology
arata ca persoanele care folosesc
regulat aspirina prezinta un risc de
imbolnavire cu 13% mai scazut.
Ajuta la prevenirea accidentului
vascular cerebral, daca nu e
asociata cu ibuprofenul, arata un
studiu realizat in 2008 si publicat in
Journal of Clinical Pharmacology.
Poate preveni astmul la femeile de varsta
mijlocie. Un studiu publicat in 2008 in revista
Thorax arata ca femeile cu varsta peste 45 de
ani carora li s-a administrat zilnic o doza de 100
de miligrame de aspirina prezinta cu 10% mai
putine riscuri de a se imbolnavi de cancer in
urmatorii zece ani decat cele carora li s-a
administrat un placebo. Autorii studiului
precizeaza ca aspirina poate agrava simptomele
astmului la aproximativ 10% din persoanele
deja diagnosticate.
Protejeaza organismul impotriva bolii
Parkinson. Un studiu publicat in revista
Neurology arata ca femeile care au luat
aspirina de cel putin doua ori pe saptamana
prezinta cu 40% mai putine riscuri de a
dezvolta aceasta afectiune.
Antibioticele
Antibioticele sunt o grupă
de medicamente care se
folosesc la tratamentul
bolilor infecțioase
provocate de bacterii.
Antibioticele sunt folosite
datorită acțiunii lor
bactericide de a omorî
bacteriile sau protozoarele.
Caracteristici:
Antibioticele sunt molecule relativ simple produse de
mucegaiuri sau bacterii care au capacitatea de a ucide
sau de a frâna dezvoltarea deja în doze relativ mici a
altor specii concurente. Ulterior au fost produse în
medicină și antibiotice sintetice. Grupa de
chimioterapice ca sulfonamida au acțiune mai ales
bacteriostatică care se manifestă prin frânarea înmulțirii
bacteriilor. Antibioticele pot acționa:
• bacteriostatic de frânare a înmulțirii bacteriilor
• bactericid de eliminare a bacteriilor
• bacteriolitic liza membranei bacteriene ce determină
de fapt moartea lor.