Circuite Integrate Digitale 2019/2020

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE

Circuitele Integrate Digitale (CID)– denumite de unii autori şi circuite integrate logice
sau circuite integrate discrete - sunt circuite integrate (CI) care acţionează asupra unor mărimi
(în special tensiuni) discrete.

Lumea digitală
Mărimile măsurabile pot fi clasificate în:
- mărimi analogice - mărimi continue, mărimi care pot lua orice valoare dintr-un
anumit interval;
- mărimi digitale (numerice) - mărimi discrete, mărimi care pot lua doar anumite valori
specifice.
Electronica digitală a apărut la începutul secolului XX odată cu realizarea tuburilor
electronice şi a fost impulsionată de descoperirea tranzistorului în 1948. Apariţia
microprocesoarelor în 1972 avea să declanşeze revoluţia digitală.
Prin excelenţă, omul este o fiinţă analogică, deoarece toate informaţiile pe care le
percepe din mediul înconjurător sunt continue. Din acest motiv, tendinţa prezentă şi foarte
probabil viitoare a electronicii este de-a realiza analogic interfaţa cu omul. Anumite „excese”
care s-a manifestat în acest sens, cum ar fi ceasurile cu afişaj numeric sau vitezometrele
numerice ale autoturismelor, au pierdut teren în faţa variantelor analogice – ceasul cu ace
indicatoare (dar numeric în interior), respectiv vitezometrul cu ac (dar comandat de un
micriprocesor). Acest lucru este explicabil deoarece efortul suplimentar de procesare a
mărimii reprezentate numeric este o problemă suplimentară pentru creierul uman, care poate
însă interpreta instantaneu o reprezentare analogică.

Avantajele CID-urilor:
 stabilitate în funcţionare (au imunitate foarte mare la perturbaţii fiind afectate
foarte puţin de zgomote);
 siguranţă în funcţionare (funcţionează corect chiar dacă anumiţi parametri electrici
variază);
 exactitate în funcţionare (nu au nevoie de puncte de ajustare, circuite de
compensare);
 precizia CID-urilor poate fi foarte mare; reprezentând mărimile pe un număr mare
de biţi se pot obţine precizii mult mai bune decât în tehnica analogică;
 memorarea informaţiei este simplă, ieftină şi posibilă la capacităţi de memorare tot
mai mari;
 programarea operaţiilor;
 proiectarea cu CID-uri este relativ simplă;
 densitatea de integrare a CID-urilor este tot mai mare;
 preţul lor este mic şi în continuă scădere.
Dezavantajul major al CID-urilor:
 lumea înconjurătoare este, în mare măsură, analogică.

1
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

CAPITOLUL 1

CIRCUITE LOGICE ELEMENTARE

1.1. SISTEME DE NUMERAŢIE

1.1.1. SISTEMUL BINAR

Conceptul de număr, folosit de majoritatea oamenilor, este de obicei echivalat cu

sistemul zecimal, sistem cu care sunt mai familiarizaţi. Acesta nu prezintă nici o
particularitate specială, alegerea sa fiind, mai degrabă, arbitrară.
Pentru circuitele numerice cel mai indicat sistem este cel binar, care permite
efectuarea cu uşurinţă a calculului aritmetic şi logic (foarte dificil sau chiar imposibil dacă
s-ar implementa direct sistemul zecimal). El este format din cifrele binare 0 şi 1 cu ajutorul
cărora se caracterizează cel mai bine, din punct de vedere electric, comportarea
sistemelor digitale (numerice).
Cifra „0” este asociată neîndeplinirii anumitor condiţii electrice (inexistenţa unei
tensiunii sau a unui curent). Ea reprezintă, din punct de vedere logic, starea „0” logic sau
starea de „fals”.
Cifra „1” este asociată îndeplinirii condiţiilor electrice (existenţa unui tensiuni între
două puncte ale circuitului, apariţia unui curent printr-o latură a circuitului, etc.). Ea
reprezintă starea „1” logic sau starea de adevăr.
Un număr reprezentat în baza 2 se scrie ca o sumă de multipli de puteri ai bazei 2:
a N 2 N  a N 1  2 N 1  ...  a0  2 0  a1  2 1  ...  a M  2  M . (1.1)
Numerele a N …. a  M se numesc cifre binare (bit - binary digits). Valoarea fiecăreia
este 0 sau 1.
Un număr exprimat prin relaţia (1.1) are o reprezentare normală sub forma unui şir de
cifre de forma: a N a N 1...a1a0 a 1...a  M .
Cifrele, reprezentând puteri negative ale bazei, sunt separate de puterile pozitive de o
virgulă (numită şi virgulă zecimală, virgulă binară etc., funcţie de sistemul de reprezentare
folosit).

Conversia Binar-Zecimal
Această conversie se bazează pe utilizarea directă a relaţiei (1.1). De exemplu:
101001,1012 = 1·25 + 0·24 + 1·23 + 0·22 + 0·21 + 1·20 + 1·2-1 + 0·2-2 + 1·2-3 =
= 32 + 8 + 1 + 0,5 + 0,125 =
= 41,625

2
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

Conversia Zecimal-Binar
Se face prin împărţiri repetate cu 2. Resturile obţinute formează, în ordine inversă,
cifrele numărului binar (primul rest calculat este bitul de semnificaţie minimă LSB, iar
ultimul, bitul de semnificaţie maximă MSB). De exemplu, la conversia în binar a numărului
99810:
998/2 = 499 rest = 0 LSB – Least Significant Bit
499/2 = 249 rest = 1
249/2 = 124 rest = 1
124/2 = 62 rest = 0
62/2 = 31 rest = 0
31/2 = 15 rest = 1
15/2 = 7 rest = 1
7/2 = 3 rest = 1
3/2 = 1 rest = 1
1/2 = 0 rest = 1 MSB – Most Significant Bit.
Se obţine: 99810 = 11111001102.
Pentru facilitarea identificării cifrelor binare din componenţa unui număr binar,
acestea se notează:
a). A – bitul care înmulţeşte pe 20; - bitul de semnificaţie minimă;
B - bitul care înmulţeşte pe 21;
C - bitul care înmulţeşte pe 22;
D, E, …şi aşa mai departe.
b). X0 - bitul care înmulţeşte pe 20; - bitul de semnificaţie minimă;
X1 - bitul care înmulţeşte pe 21;
X2 - bitul care înmulţeşte pe 22;
X3, X4, …şi aşa mai departe.

1.1.2. SISTEMUL HEXAZECIMAL

Sistemul hexazecimal este utilizat, în special, pentru abrevierea lungimii numerelor

binare. Conversia între sistemul zecimal şi cel hexazecimal se realizează prin:
 conversia numărului zecimal în binar;
 împărţirea numărului binar în grupuri de patru biţi începând de la punctul
binar; grupurile finale vor fi completate, după caz, cu zero-uri la stânga pentru
partea întreagă respectiv, la dreapta pentru partea fracţionară.
 înlocuirea fiecărui grup cu o cifră hexazecimală conform tabelului de mai jos.

Număr Număr binar Număr

zecimal X3 X2 X1 X0 hexazecimal
0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 1
2 0 0 1 0 2
3 0 0 1 1 3
4 0 1 0 0 4
5 0 1 0 1 5
6 0 1 1 0 6
7 0 1 1 1 7
8 1 0 0 0 8
9 1 0 0 1 9
10 1 0 1 0 A
11 1 0 1 1 B
12 1 1 0 0 C
13 1 1 0 1 D
14 1 1 1 0 E
15 1 1 1 1 F

Exemplu: 99910 = 0011 1110 01112 = 3E7H

3
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

1.2. FUNCŢII LOGICE

Moduri de definire:
a). - prin cuvinte:
Vin la facultate dacă am ore, dacă nu plouă şi dacă nu este prea frig.

f A B C f  A B C

b). - prin tabel de adevăr. Un tabel de adevăr cuprinde toate valorile logice ale
funcţiei pentru toate valorile logice ale variabilele care o definesc.
Pentru funcţia f de două variabile A şi B, un tabel de adevăr poate fi definit astfel:

B A f
0 0 0
0 1 0
1 0 1
1 1 1

Obs.1: Completarea tabelului de adevăr al unei funcţii definite prin cuvinte.

Pentru funcţia definită prin cuvinte:
„Vin la facultate dacă am ore, dacă plouă şi dacă nu este prea frig sau
dacă nu am ore, dacă plouă şi dacă nu este prea frig sau
dacă am ore, dacă nu plouă şi dacă este prea frig.”
expresia analitică, respectiv tabelul de adevăr, sunt:
f  A B C  A B C  A B C .

C B A f
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 1 1
1 1 0 0
1 1 1 0

Obs.2: Determinarea expresiei analitice pentru o funcţie definită prin tabel de

adevăr. Pentru funcţia de trei variabile f(A,B,C) definită de următorul tabel de adevăr:

C B A f
0 0 0 0
0 0 1 1
0 1 0 0
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0

expresia sa analitică este determinată de suma produselor variabilelor pentru care ea este
adevărată:
f  A B C  A B C  A B C .

4
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

Acelaşi tabel de adevăr se poate utiliza şi pentru a determina valoarea lui f urmărind
suma produselor variabilelor pentru care funcţia este falsă:
f  A B C  A B C  A B C  A B C  A B C .
Funcţiile logice elementare sunt: funcţia ŞI (·), funcţia SAU (+) şi funcţia NEGAŢIE
( A ). Cu ajutorul lor, se poate exprima orice funcţie logică.

1.3. PROPRIETĂŢI, POSTULATE ŞI TEOREME

ALE ALGEBREI BINARE

Algebra binară are la bază principiul dualităţii. Conform acestuia, dacă o identitate
este adevărată şi se fac următoarele modificări:
 în loc de + ;
 + în loc de ;
 1 în loc de 0 ;
 0 în loc de 1 ;
se obţine tot o identitate adevărată
Conform acestui principiu, fiecare postulat sau teoremă are două forme.

Proprietăţile algebrei binare:

- asociativitatea: ( A  B)  C  A  ( B  C )  A  B  C
( A  B)  C  A  ( B  C )  A  B  C
- comutativitatea: A B  B  A
A B  B  A
- distributivitatea: A  (B  C)  A  B  A  C
A  B  C  ( A  B)  ( A  C ) proprie algebrei binare!
Axiomele algebrei binare:
0 0  0 0 1  0 0 1
0 0 0 011 10
11  1 11  1
Teoremele algebrei binare:
A A  A A0  0 A1  A
A A  A A0  A A11
A A  0 A A 1 A A
Teoremele lui De Morgan realizează negarea operaţiilor binare:
X  Y  X Y X Y  X  Y
sau prin negarea ambilor termeni:
X  Y  X Y X Y  X  Y
Observaţii: A B  A B
A B  A B

Operaţii cu funcţii logice

Ordinea normală de efectuare a operaţiilor cu funcţii logice este: NU, ŞI şi SAU.
Operaţiile de acelaşi rang se parcurg de la stânga la dreapta. Această ordine poate fi
modificată prin inserarea parantezelor. Conţinutul parantezelor se evaluează primordial (de la
stânga la dreapta), iar apoi restul expresiei.

5
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

1.4. PORŢI LOGICE ELEMENTARE

Fiecare funcţie logică se implementează cu ajutorul unei porţi logice. În categoria

porţilor logice elementare intră poarta ŞI, poarta SAU şi inversorul. Porţi logice elementare
sunt considerate şi porţile ŞI-NU, SAU-NU, SAU-EXCLUSIV, SAU-EXCLUSIV NEGAT şi
operatorul neinversor.
1. Poarta ŞI (AND) – implementează funcţia ŞI descrisă de relaţia Y  A  B (care se
citeşte „Y este egal cu A ŞI B”). Punctul din expresia logică ŞI nu trebuie confundat cu
semnul înmulţirii – operaţia aritmetică de înmulţire şi operaţia logică ŞI sunt chestiuni
diferite. Confuzia poate fi sporită de tabelul de adevăr al operaţiei ŞI, care este identic cu cel
al operaţiei de înmulţire.
Poarta ŞI are 2, 3, 4 sau 8 intrări (notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe
„1” dacă şi numai dacă toate intrările sunt pe „1”.

Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:

B A Y  A B
0 0 0 Y=A·B
A
0 1 0 B
1 0 0
1 1 1

Comportarea porţii ŞI, în regim dinamic, este ilustrată în figura 1.1.

t
B

t
Y=AB

t
Figura 1.1. Funcţionarea porţii ŞI în regim dinamic.

2. Poarta SAU (OR) – implementează funcţia SAU descrisă de relaţia Y  A  B (care

se citeşte „Y este egal cu A SAU B”). Semnul „+” din expresia logică SAU nu trebuie
confundat cu semnul adunării – operaţia aritmetică de adunare şi operaţia logică SAU sunt
chestiuni diferite. Tabelul de adevăr al operaţiei SAU nu mai este identic cu cel al adunării,
deoarece în algebra booleană nu se poate depăşi valoarea 1. Adică 1 + 1 = 1 (aici semnul +
indică operaţia logică SAU), pe când 1 +1 = 2 în aritmetică. Acest lucru este valabil şi pentru
operaţia SAU între mai multe variabile, de exemplu 1 + 1 + 1 = 1.
Poarta SAU are 2, 3, 4 sau 8 intrări (notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este
pe „1” dacă cel puţin o intrare este pe „1”.

Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:

B A Y  A B
0 0 0 Y=A+B
A
0 1 1 B
1 0 1
1 1 1

6
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

Comportarea porţii SAU, în regim dinamic, este ilustrată în figura 1.2.

t
B

t
Y=A+B

t
Figura 1.2. Funcţionarea porţii SAU în regim dinamic.

3. Inversorul (NOT) – implementează funcţia NEGAŢIE descrisă de relaţia Y  A

(care se citeşte „Y este egal cu A negat” sau “Y este egal cu non A”). Are o intrare şi o ieşire
(Y). Ieşirea este pe „1” dacă intrarea este pe „0”.

Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:

A Y A
0 1 A YA
1 0

Cerculeţul din reprezentarea simbolică este asociat inversării, triunghiul fiind

consacrat amplificării neinversoare a semnalului.
Comportarea inversorului, în regim dinamic, este ilustrată în figura 1.3.

t
Y=/A

Figura 1.3. Funcţionarea inversorului în regim dinamic.

Prin combinarea funcţiilor ŞI şi NU se obţine funcţia ŞI-NU (NAND). Implementarea

acesteia este echivalentă cu utilizarea unei porţi ŞI urmată de un inversor. În mod
asemănător, prin combinarea funcţiilor SAU şi NU, se obţine funcţia SAU-NU (NOR). Cele
două noi tipuri de funcţii obţinute sunt complet funcţionale, ceea ce înseamnă că, orice
funcţie logică poate fi implementată numai cu funcţii ŞI-NU, respectiv SAU-NU.

4. Poarta ŞI-NU (NAND) – implementează funcţia ŞI-NU. Are 2, 3, 4 sau 8 intrări

(notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe „1” dacă cel puţin o intrare este pe „0”.
Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:
B A Y  A B
0 0 1 A
0 1 1 B Y  A B
1 0 1
1 1 0

5. Poarta SAU-NU (NOR) – implementează funcţia SAU-NU. Are 2, 3, 4 sau 8 intrări

(notate cu A; B; C; …) şi o ieşire (Y). Ieşirea este pe „1” dacă toate intrările sunt pe „0”.

7
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:

B A Y  A B
0 0 1 A
0 1 0 B Y  A B
1 0 0
1 1 0

Obs.: Prin implementarea teoremelor lui De Morgen în formele:

A B  A  B A  B  A B
se observă că poarta ŞI-NU este echivalentă cu poarta „NU-SAU” (respectiv poarta SAU-NU
cu poarta „NU-ŞI”) care operează cu aceleaşi variabile de intrare. Este bineînţeles vorba
despre aceeaşi poartă, cu deosebirea că, în reprezentarea normală este indicat a se folosi porţi
cu variabile de intrare active HIGH (porţile din partea stângă), pe când cea echivalentă este
potrivită la semnalele active LOW (porţile din partea dreaptă).

A A
B
Y  A B B
Y  A B

A A Y  A B
B
Y  A B B

6. Poarta SAU-EXCLUSIV (XOR) şi SAU-EXCLUSIV NEGAT (XNOR).

Implementează funcţia SAU-EXCLUSIV, respectiv SAU-EXCLUSIV NEGAT. Au numai
două intrări şi o ieşire. Ele pot fi implementate şi cu ajutorul porţilor ŞI, SAU şi NU pe baza
relaţiile de definiţie.
Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:
B A Y  A B
0 0 0 A
0 1 1 B Y  A B
1 0 1
1 1 0

Funcţia SAU-EXCLUSIV este adevărată dacă, şi numai dacă, intrările au valori logice
diferite (poarta SAU-EXCLUSIV se poate utiliza pe post de comparator elementar pentru
două numere binare de 1 bit).
Din tabelul de funcţionare se deduce expresia analitică a funcţiei SAU-EXCLUSIV:
X  Y  X Y  X Y

Comportarea porţii SAU-EXCLUSIV, în regim dinamic, este ilustrată în figura 1.4.

t
B

t
Y=A+B

Figura 1.4. Funcţionarea porţii SAU EXCLUSIV în regim dinamic.

8
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

Funcţia SAU-EXCLUSIV NEGAT este adevărată dacă, şi numai dacă, intrările au

acelaşi nivel logic (poarta SAU-EXCLUSIV NEGAT se poate folosi ca indicator de
echivalenţă).

Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:

B A Y  A B
0 0 1 A
0 1 0 B Y  A B
1 0 0
1 1 1

Din tabelul de funcţionare se deduce expresia analitică a funcţiei SAU-EXCLUSIV

NEGAT:
X  Y  X Y  X Y

Comportarea porţii SAU-EXCLUSIV NEGAT, în regim dinamic, este ilustrată în

figura 1.5.

t
B

Y=A+B

Figura 1.5. Funcţionarea porţii SAU EXCLUSIV NEGAT în regim dinamic.

7. Operatorul neinversor (buffer-ul de magistrală, amplificatorul de linie). Are o

intrare şi o ieşire (Y). Furnizează la ieşire acelaşi nivel logic pe care îl primeşte la intrare. Deşi
din punct de vedere logic nu îndeplineşte nici o funcţie, el se utilizează pentru îmbunătăţirea
parametrilor electrici ai semnalului transmis (niveluri logice, fronturi, curentul de ieşire).
Tabelul de funcţionare: Reprezentarea simbolică:
A Y A
0 0 A YA
1 1

1.5. NIVELURI LOGICE

Porţile logice funcţionează pe baza sistemului binar, fiind constituite din componente
electronice care se pot afla doar în două stări distincte: starea HIGH sau starea LOW.
Sesizarea stării se poate face prin mai multe metode, în funcţie de mărimea urmărită (o
tensiune, prezenţa unui curent, starea unui contact electric, etc). În prezent cea mai folosită
metodă foloseşte drept mărime electrică monitorizată tensiunea, mai concret tensiunea
colector – emitor a unui tranzistor care lucrează în regim blocat-saturat.
Astfel se poate vorbi despre o logică de tensiune. Aceasta poate fi:
 de impuls, dacă se urmăreşte detectarea prezenţei sau absenţei unor impulsuri;

9
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

 de nivel, dacă se urmăreşte detectarea nivelului tensiunii.

Se preferă logica de nivel, care asociază celor două niveluri de tensiune VCE
corespunzătoare stărilor blocat-saturat, stările logice „1” şi „0”.
Logica de nivel poate fi (figura 1.6):
 pozitivă – asociază nivelului ridicat de tensiune starea „1”;
 negativă– asociază nivelului ridicat de tensiune starea „0”.

VH VL

Starea „0” Starea „1” Starea „1” Starea „0”

VL VH

Figura 1.6. Logica de nivel pozitivă, respectiv negativă.

În practică este mai răspândită logica de nivel pozitivă (tehnică de calcul, echipamente
numerice de comandă), dar se utilizează şi logica negativă (portul serial al PC).
Se preferă logica de nivel pozitivă deoarece aceasta se bazează pe tranzistoare npn
care se alimentează de la o tensiune pozitivă, au factorul de amplificare  şi frecvenţa
maximă de utilizare mai mari ca ale tranzistoarelor pnp.
Este foarte dificil de realizat un circuit care să asigure la ieşire niveluri de tensiune
corespunzătoare celor două stări logice foarte precise şi constante. Din acest motiv se adoptă
un interval de valori admise, garantate de producător (figura 1.7.). Aceste plaje apar datorită
variaţiei tensiunii VCE determinată de:
 dispersia tehnologică;
 variaţia cu temperatura;
 variaţia semnalului de comandă.
V

VHMax
Sus – High
(„1” Logic)
VHmin
Zona interzisă
VLMax
Jos – Low
(„1” Logic)
VLmin

Figura 1.7. Niveluri logice – intervale de valori admise.

Impulsurile utilizate în tehnica digitală sunt reprezentate în figura 1.8.

1 Front 1 1
Front
crescător descrescător Front Front
(pozitiv) (negativ) descrescător crescător
0 0 (negativ) 0 (pozitiv)

Figura 1.8. Impuls pozitiv (crescător) şi negativ (scăzător).

Pentru caracterizarea lor se definesc trei puncte de referinţă temporale care survin la
atingerea pragurilor de 10%, 50 % şi 90% din amplitudinea semnalului. Lăţimea impulsului
se notează de obicei cu tw , timpul de ridicare cu tr iar timpul de coborâre sau cădere cu t f ,
toţi indicii provenind de la iniţialele din limba engleză (width, rise, fall). Timpul de ridicare,

10
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

respectiv de coborâre se măsoară între pragurile de 10% şi 90% deoarece se doreşte evitarea
regiunilor neliniare de racordare între palierul şi frontul impulsului (figura 1.9.).
tw

90%

Amplitudine 50%

10%
tr tf

Figura 1.9. Impulsul real.

Diagramele de semnal (formele de undă) aferente circuitelor numerice nu reprezintă,

de cele mai multe ori, valoarea reală a tensiunii în stările „1” şi „0”, preferându-se o
reprezentare simplificată (figura 1.10.).
tw

t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t8

Figura 1.10. Reprezentarea simplificată a diagramelor de semnal.

Primul semnal este unul periodic cu perioada T, iar cel de-al doilea este un semnal
neperiodic. Un semnal de tact este un exemplu tipic de semnal periodic, iar o linie a unei
magistrale de date este un bun exemplu de semnal neperiodic.
Cei mai importanţi parametri ai semnalelor periodice sunt:
1
 frecvenţa f  ;
T
t
 factorul de umplere (duty cycle): F  w (exprimat uneori şi procentual).
T

1.6. APLICAŢII SIMPLE ALE PORŢILOR LOGICE

1. Poarta ŞI utilizată ca un circuit de validare

Poarta permite numărătorului (figura 1.11.) să numere impulsurile prezente la intrarea
I n doar un interval de timp bine stabilit – 1ms. Cu cât frecvenţa impulsurilor este mai mare,
cu atât numărul impulsurilor numărate de numărător va fi mai mare şi, implicit, numărul
afişat.
In
Numărător kHz

Reset
1 ms
En Logica de LE
comandă

Figura 1.11. Schema bloc a unui frecvenţmetru numeric.

11
Circuite Integrate Digitale 2019/2020

2. Poarta SAU utilizată într-o schemă de supraveghere

Dacă cel puţin un senzor este activ (pe „1”), ieşirea porţii SAU trece pe „1” şi pune în
funcţiune alarma (figura 1.12.).

Senzor 1

Alarmă
Senzor 2

Senzor 3

Figura 1.12. Schema bloc a unui circuit de alarmă cu trei zone de supraveghere.

3. Poarta SAU- EXCLUSIV utilizată ca element de comparare

Comportarea unui DUT (Device Under Test) se compară cu cea a unui circuit martor.
Dacă ea este diferită, ieşirea porţii SAU-EXCLUSIV trece pe „1” şi semnalizează apariţia
unei erori.
DUT

EROARE

Circuit
martor

Figura 1.13. Schema bloc a unui frecvenţmetru numeric.

12