1.

Sisteme de numerotare in Mecatronica

1.1. Scopul lucrarii

Lucrarea de fata se doreste a fi o contributie la familiarizarea studentilor cu

sistemele de numerotare si cu schemele logice utilizate in comanda automata digitala
folosita in cadrul proceselor sistemelor mecatronice, realizandu-se o introducere in
tehnicile fundamentale din domeniu. Partea de electronica digitala prezinta elementele
de algebra booleana si tehnici de optimizare a circuitelor digitale.

1.2. Baze teoretice

Mecatronica include o serie de procese legate de unitatea centrala de control,

cum ar fi conditionarea semnalului, interfatarea cu unitatea centrala, sistemele de
control, microcontrolere respectiv mirocalculatoarele. Procedeele de interfatare,
respectiv de comanda din domeniul Mecatronicii au la baza electronica digitala iar
procesarea datelor se face prin logica digitala. Prin utilizarea a doua nivele logice se
pot lua decizii privitoare la diversele secvente ale operatiilor. Tabelul 1 prezinta cele
trei sisteme de numerotare de baza utilizate in tehnica digitala, si anume cel binar, cel
zecimal, respectiv cel hexazecimal.
Tabelul 1
sistem baza simboluri
zecimal 10 0-9
binar 2 0, 1
hexazecimal 16 0 – 9, A - F
Tabelul 2
zecimal binar hexa
0 00000 0
1 00001 1
2 00010 2
3 00011 3
4 00100 4
5 00101 5
6 00110 6
7 00111 7
8 01000 8
9 01001 9
10 01010 A
11 01011 B
12 01100 C
 13 01101 D
14 01110 E
15 01111 F

Sistemul de numerotare binar formeaza baza tuturor operatiilor digitale in

cadrul unitatii centrale de control. Bitul cel mai semnificativ (MSB - Most Significant
Bit) se afla la stanga (de exemplu: 2 8 …..20). Tabelul 2 prezinta echivalenta celor trei
sisteme.
Conversia din sistem binar in sistem hexazecimal se realizeaza prin gruparea
informatiei binare in cate 4 biti.
Tabelul 3
numar curent operatii de baza
1. A 1  A
2. A0  A
3. A0  0
4. A 1  A
5. A A  A
6. A A  A
7. A A  0
8. A A 1
9. A B  B A
10. A  B  A  C  A B  C 
11. A  B  C   A  B   A  C 
12. A  B  A B
13. A B  A  B
14. A B  A B  A B
15. A  AB  A  B

Proprietatile operatiilor algebrei booleene sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4.
denumire descriere
comutativitate A B  B  A
A B  B A
distributivitate A  B  A  C  A B  C 
A  B  C   A  B   A  C 
idempotenta A A  A
A A  A
adsorbtie A   A  B  A
A   A  B  A
complementaritate A A  0
A A 1
 A A
teorema DeMorgan A B  A  B
A  B  A B

Circuitele logice sunt descrise prin sistemul care foloseste principiile algebrei
booleene, variabilele fiind limitate la doua valori discrete “0” sau “1”. George Boole a
construit o metoda algebrica pentru ordonarea sistematica a elementelor de logica.
Tabelul 3 ofera operatiile algebrei booleene, A, B, C fiind variabilele considerate.
Fundamentele logicii digitale sunt prezentate cu ajutorul tabelelor de adevar:

1. Elementul logic “AND” are doua sau mai multe intrari si o iesire.
Tabelul de adevar „ AND“ este: poarta logica
Tabelul 5
A si B A B Y Y = A· B
2. 0 0 0 Elementul logic
0 1 0 “NAND” este
1 0 0 identic cu “AND”,
cu 1 1 1 exceptia negatiei
iesirii.
Tabelul de adevar “NAND” este:
Tabelul 6 A si B Y  A  B
A B Y
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0

3. Elementul logic “OR” are doua sau mai multe intrari si o iesire. Iesirea este
adevarata daca una dintre intrari este adevarata.
Tabelul de adevar “OR” este:
Tabelul 7 A si B Y = A+B
A B Y
0 0 0
4. 0 1 1 Elementul logic
1 0 1 “NOR” este identic
cu 1 1 1 “OR”, cu exceptia
negatiei iesirii.
Tabelul de adevar ”NOR“ este:
Tabelul 8 A si B Y  A  B

A B Y
0 0 1
0 1 0
 1 0 0
1 1 0

5. Elementul logic „XOR” este identic cu “OR”, cu exceptia faptului ca iesirea

este falsa, cand toate intrarile sunt sau adevarate, sau false.
Tabelul de adevar “XOR” este:

Tabelul 9 A si B Y  A  B  A  B  A  B
A B Y=A  B
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0

Exemple a. O masina poate fi comandata de un operator A sau de celalalt B:

Y = A + B.
b. Pentru siguranta, alimentarea se va face de la doua statii:
Y  A B .

Diagramele logice ofera un mod de prezentare a comportamentului functionarii

unui sistem. Urmatoarele exemple ilustreaza diverse combinatii logice ale unor si
acelorasi operatii.
1. Operatia “AND”, folosind elemente “NAND”:

A, B, C
A B C A B C  A B C

2. Operatia “OR”, folosind elemente “NAND”:

A BC A B C  A  B  C

3. Operatia “OR”, folosind elemente “NOR”:

A, B, C A BC A+B+C

4. Operatia “AND”, folosind elemente “NOR”:

A, B, C A  B  C  A B C
1.3. Mersul lucrarii
Sa se execute operatiile logice, folosindu-se regulile acestora si tabelele de
adevar prezentate anterior.
 Problema 1:

B D=
C
A
 Problema 2:

A
B
F=
B
C
C
A
 Problema 3:

A F=
B

C
D
E

 Problema 4:

C
B

A D=

A
C
  Problema 5:
3E616 = ?2

 Problema 6:

12010= ?16 = ?2
 Problema 7:

Construiti schema logica a frazei urmatoare si determinati iesirea din sistem:

“Sistemul automat de tractare se alimenteaza de la bunkarul A sau de la

bunkarul B”.
 Problema 8:

Construiti schema logica a frazei urmatoare si determinati iesirea din sistem:

“Selectia se va face concomitent pentru piesele albe A si cele rosii B”.

Lucrarea 1. Rezolvari:
Exemplul 1

D  A  B C  A  B C  A B C 
Exemplul 2
Tabelul de adevar este:
Tabelul 10
A B C F
0 1 0 0
0 0 0 0
0 1 1 1
0 0 1 0
1 1 0 1
1 0 0 0
1 1 1 1
1 0 1 1

F  ABC  A BC  ABC  ABC  AB  BC  CA

Exemplul 3
    
F   A  B  C  D  E   A  B  C  D  E   A  B  C  D  E 
Exemplul 4
  
D  A B C  B  AC

Exemplul 5

3E616 = 11 1110 01102

Exemplul 6

12010 = 7816 = 0111 10002

Exemplul 7
Y=A+B

Exemplul 8

Y=A ·B