17.

Studiul structural, ciclurile de functionare

si randamentul energetic
al cuptorului cu microunde programabil

17.1 Scopul lucrarii

Scopul lucrarii il reprezinta familiarizarea cu elementele care compun un

cuptor cu microunde programabil, cu modul de functionare al acestuia, respectiv
calculul randamentului energetic, obtinut in timpul functionarii acestuia.

17.2 Baze teoretice

Unul dintre domeniile extrem de dinamice în care se realizează un număr mare
de produse tehnice este reprezentat de aparatele şi echipamentele electrocasnice.
Datorită dinamicitatii pieţei ofertante, domeniul se evidenţiază prin preocupări
susţinute în directia modernizării produselor, din punct de vedere al designului (formă-
culoare) şi cu precadere in cel al performanţelor tehnice. In cazul produselor
electrocasnice se implementeaza inteligenţa artificiala; spre exemplu pentru selectarea
unui anume program, pentru comanda şi supravegherea derulării acestuia, respectiv
pentru informarea prin semnalizare sonora (prin buzzer) şi afişarea datelor funcţionale
esenţiale.
Cuptoarele cu microunde programabile sunt comandate prin intermediul
microcontrolerelor preprogramate (cu program rigid) şi dispun de mai multe surse
termice, cum ar fi: generatorul de microunde cu magnetron, sursa de radiaţii în
infraroşu cu bare de silită, radiatorul rezistiv cu ventilator pentru generarea aerului cald
etc. Aceste surse funcţionează în cadrul programului, independent sau în combinaţie,
doua câte două. In funcţie de complexitate, puterea absorbită de elementele radiante şi
menţinerea lor activă depinde de opţiunile selectate şi de programul implementat.
Practic comanda se introduce prin tastare sau cu ajutorul unor comutatoare rotative,
pentru stabilirea timpului activ şi a nivelului energetic dorit.
Componenta esenţială a cuptoarelor cu microunde este magnetronul (cu
cavităţi multiple), a cărui funcţionare se bazează pe mişcarea electronilor în câmpuri
electrice E şi magnetice B ortogonale. Neglijând efectele relativiste, în cazul
magnetronului plan, forţa lorenziană care acţionează asupra electronului este:

 dv      
F  m  q  E   v x B  (1)
dt   
Magnetronul utilizat în cuptoarele cu microunde are formă cilindrică şi funcţionează
ca oscilator, datorita faptului ca detine cavităţi rezonante practicate în blocul anodic.
Frecvenţa de [2,5
+/-10%] GHz este recomandată şi acceptată în majoritatea aplicaţiilor (în domeniul
respectiv de frecvente molecula de apă absoarbe cea mai mare cantitate de energie).
Figura 1.a prezinta schiţa magnetronului cu cavităţi multiple si figura 1b. reda
modalitatea de extragere a puterii din magnetron.

Fig. 1 Schiţa magnetronului cu cavităţi multiple

a. forma catodului şi a anodului cu cavităţi rezonante
b. extragerea puterii cu vibratorul introdus într-o cavitate

Fig. 2. Detalii constructive la magnetronul cu cavităţi multiple (a.-

construcţia catodului magnetronului;
b.-cuplajul magnetron-incintă cuptor prin ghidul de undă)

Construcţia catodului magnetronului este prezentată în figura 2.a si ghidul de

unde, cuplajul magnetron-incintă cuptor este prezentat în figura 2.b.
După cum rezultă din figurile 1 şi 2, catodul K are formă cilindrică şi
funcţionează la cald. Anodul A este format dintr-un cilindru masiv din cupru, în care
este practicat un număr par de cavităţi rezonante, care comunică cu spaţiul de
interacţiune dintre anod şi catod prin fante de secţiune dreptunghiulară şi prin bucla b
(vibrator) pentru extragerea energiei de înaltă frecvenţă. Tensiunea anodică U A crează
un câmp electric staţionar E0 cu orientare radială iar câmpul magnetic de inducţie B 0
creat de către un sistem de magneţi permanenţi este paralel cu catodul. In consecinţă,
 
vectorii E 0 şi B 0 sunt ortogonali. Performanţele cele mai bune se obţin prin crearea
în spaţiul de interacţiune al magnetronului a oscilaţiilor de tipul .
Denumirea de ocilaţie de tip  derivă din faptul că faza câmpului de înaltă
frecvenţă între două cavităţi rezonante vecine (figura 3) diferă cu unghiul /2.

Fig. 3 Liniile de câmp electric în zona anodului pentru oscilaţii de tip 

Câmpul electric de înalta frecventa (i.f.) are intensitatea maximă în zona

fantelor, unde sunt concentrate proprietăţile capacitive ale cavităţilor rezonante iar
componenta de î.f. a câmpului magnetic are intensitatea maximă în interiorul
cavităţilor în care sunt concentrate proprietăţile inductive. Interacţiunea sarcină
electrică-câmp de î.f. în spaţiul vidat de interacţiune al magnetronului, constituie un
proces complex, datorită faptului că traiectoriile reale ale electronilor sunt relativ
complicate.
 Fig. 4 Formarea spiţelor electronice în spaţiul de interacţiune
a.- distribuţia câmpului şi traiectoriile electronilor
b.- detalii ale interacţiunii câmp-sarcină în zona cavităţilor

La aceasta se adaugă modalităţile distincte de interacţiune ale purtătorilor de sarcină cu

câmpurile de înaltă frecvenţă orientate tangenţial (E t) şi radial (Er) care sunt create în
regim de rezonanţă.
Pentru simplificare se presupune că electronii se deplasează de la catod spre
anod pe traiectorii de formă epicicloidală cu o viteză medie v în lungul blocului anodic.
In funcţionare, electronii din spaţiul catod-anod nu formează un nor de densitate
constantă, ci grupări şi rarefieri alternante de purtători de sarcină. Zonele de densitate
ridicată sunt denumite generic spiţe. Aceste grupări de sarcini se rotesc în jurul
catodului cu viteza tangenţială ve. Numărul spiţelor este egal cu jumătate din numărul
cavităţilor. Pentru a satisface condiţia de sincronism, parcurgerea spaţiului dintre două
fante trebuie să aiba loc într-un interval de timp egal cu o semiperioadă. In caz de
sincronism, electronii transferă continuu energie câmpului de î.f., menţinând astfel un
regim staţionar de oscilaţie.
Magnetroanele din echipamentele electrocasnice sunt construite special pentru
funcţionare continuă după cum s-a menţionat, la frecvenţe apropiate de valoarea 2,5
GHz. Puterile utile de ordinul [0,6÷2,0] kW se obţin alimentând magnetronul la
tensiuni anodice de ordinul [2,5÷5] kV. Intensităţile curentului electric sunt de ordinul
[0,4÷0,9] A iar câmpurile magnetice au valori ale inducţiei magnetice B[0,15÷0,3]T.
 N

Tr1 sig 16A/250V

antiparazitare
R1

R2 C1 C2
k1 k2

k5 (monitor)

lampă 3,6V/20W fuzibil 6,3A/

k3 1040C 220V
M1
k4
fuzibil senzor temperatură cuptor comandă
1450C M2 şi display

RGRIL calculator fuzibil

1450C
M3 microcontroler
M4
amplificatoare
R
elemente de comutaţie
RCONVECTOR sonerie 10/20W
transformator î.t. senzor termic

P magnetron M

D1 C 1F/
R 1200V
D3 D2

Fig. 5 Schema electrică a cuptorului cu microunde procesat

(M1-motorul ventilatorului general; M2-motorul pentru răcirea magnetronului;

M3-motorul ventilatorului pentru transferul de aer cald şi M 4- motorul platoului rotitor)
 Microcalculatoarele cuptoarelor cu microunde programabile funcţionează în
două regimuri:
- prin comandă directă, tastându-se sursa termică dorită şi durata de
funcţionare;
- pe bază de program, caz în care se tastează opţiunea şi greutatea netă a
produsului. Selectarea surselor termice, intensitaea acestora şi durata secvenţelor
funcţionale este calculată, comandată şi monitorizată de către microprocesor.

17.3 Descrierea instalatiei experimentale si a modului de

functionare
Figura 5 prezinta schema electrică a cuptorului cu microunde comandat cu
microcontroler (model Sharp R-8680 cu volumul util de 36 litri). Reglarea puterii
generatorului de microunde se face de cele mai multe ori în maxim 5 sau 6 trepte
energetice (spre exemplu putere utilă: înaltă [600÷900] W care reprezintă 100%,
puterea medie-înaltă de 70% din cea înaltă, medie de 50%, medie-joasă de 30%,
respectiv joasă de 10% (folosită doar pentru decongelare sau preîncălzire).
Puterea absorbită din reţea este în cazul tipului de cuptor prezentat de 1,3 kW,
maxim pentru generarea de microunde (la un randament de 0,6÷0,65), 1,6 kW pentru
încălzirea cu aer cald, 2,8 kW la funcţionarea combinată microunde-aer cald, 1kW
pentru grill şi maxim de 2,6kW la funcţionarea combinată gril cu aer cald.

Fig. 6 Componentele cuptorului cu microunde pe partea frontală a aparatului

(1- grilaj pentru ventilaţie-răcire; 2- uşa cu geam şi sita de protecţie; 3- platou
rotitor; 4- farfurie metalică; 5- placa de bază; 6- suport grilaj scund; 7- suport
grilaj înalt; 8- zăvoare uşă; 9- senzori contact uşă inchisă; 10- panou de
comandă şi control; 11- display cu afişare digitală; 12- ghid de unde; 13-
lampă cu incandescenţă (bec); 14- capac de acces pentru montare bec; 15-
radiator în infraroşu pentru gril)
In figura 6. se prezinta schiţa părţii frontale a cuptorului cu anexele standard.
 Fig. 7 Panoul de comandă pentru programare şi display-ul de date
(1-simbol pentru microunde; 2- simbol pentru convector (aer cald); 3-indicator
pentru procesele de coacere şi controlul surselor activate; 4-afişare digitală a timpilor
în proces, texte informative pentru stări şi în stand by afişarea timpului real; 5-
introducere date de timp in secunde si/sau minute; 6-tastă pentru funcţionare duală; 7-
tastă pentru funcţionare convector; 8-tastă pentru funcţionare microunde; 9-tastă pentru
funcţionare gril; 10-tastă pentru decongelare; 11-tastă pentru funcţionare combinată;
12-ghid pentru programe automate; 13- tastă pentru selectarea greutăţii (exprimarea
se face în g sau kg); 14-taste pentru introducerea valorilor +/-; 15-tasta de autostart şi
programare ceas; 16-programare start; 17-start automat +1 minut la fiecare tastare; 18-
stop/anulare comandă; 19 clapă pentru deschiderea uşii cuptorului)

Sursa de aer cald este amplasată în spatele peretelui din capat al incintei
cuptorului. In zona respectivă sunt practicate decupaje pentru ventilatia aerului.
Figura 7 prezinta panoul de comandă-programare cu fereastra, pentru afişarea
datelor.

17.4 Mersul lucrarii

a. Se identifica principalele componente (magnetronul şi senzorul de protecţie
termică; sursa principală cu transformatorul de reţea; placa cu siguranţe şi elementele
de deparazitare a reţelei electrice; condensatorul de filtraj pentru tensiunea înaltă
aplicată magnetronului; sistemul de ventilaţie-răcire al magnetronului; sistemul de
iluminare al incintei cuptorului; contactele de protecţie pentru închiderea uşii incintei
cuptorului; sursa stabilizată de joasă tensiune; identificarea tipului de microcontroler şi
al EEPROM-ului; releele de comandă şi buzzerul (pentru semnalizare sonoră);
sistemul de acţionare a farfuriei turnante).
 b. Se realizeaza schema bloc a aparatului.

c. Se studiaza sistemul de programare a cuptorului.

d.Se demonteaza şi se remonteaza magnetronul din si în aparat.

e. Se măsoara cantitatea de căldură preluată de o masă de 0,5 kg de apă şi consumul

aparatului cu un wattmetru, timp de 60 s, considerandu-se că 20% din căldură este
preluată de vasul din sticlă (căldura specifică a apei este 4180 J/kg ºC).

f. Se calculeaza randamentul energetic după efectuarea măsurătorilor de la punctul e

(c m ΔT = η 0.8 U I t).

g. Se trag concluzii privind principiul de functionare si randamentul cuptorului

programabil cu microunde.