9.

APARATE DE COMAND I
SUPRAVEGHERE
Cele mai semnificative aparate de comanda sunt contactoarele ce constituie
aparate de comutaie i releele ce sunt aparate de supraveghere si protectie
Contactoarele - sunt aparate de comutaie cu o singur poziie de repaus,
capabile s nchid, suporte i deconecta cureni nominali i de suprasarcin;
Construcia contactorului contine camere de stingere a arcului electric.
Construcia camerei de stingere implicit a aparatului este puternic influenat de
mediul de stingere. Mediul cel mai utilizat n camerele de stingere ale
contactoarelor de tensiune este aerul atmosferic. Arcul electric ce se formeaz
ntre contacte trebuie, pentru a fi stins, s fie alungit artificial prin suflaj
magnetic (contactoarele de cc) sau prin divizarea coloanei arcului electric ntr-o
sum de arcuri scurte i alungite sub efectul de electrod i ni.
Releele sesizeaza curentii din circuitele de forta si produc prin
actionarea lor modificari in circuitele de comanda ,semnalizare .
9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC DE CA
Contactorul este un aparat de comutaie fr acionare manual, cu o
singur poziie stabil, capabil de a stabili, suporta i ntrerupe cureni n condiii
normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv cureni de suprasarcin.
Componentele principale ale unui contactor sunt:
Organul motor constituit dintr-un electromagnet alimentat in cc sau
ca cu o tensiune de comand
Circuitul de comand al bobinei electromagnetului
Poli principali plasati in camera de stingere
Contacte auxiliare pentru semnalizare.

303

Prtile componente ale unui contactor si accesoriile acestuia sunt

evideniate in figura 9.1

Figura 9.1 Elemente componente ale contactoarelor

9.1.1 Principiul de funcionare

Figura 9.2.a, ilustreaz funcionarea unui contactor electromagnetic la
nchiderea circuitului de alimentare al bobinei Bf a electromagnetului, armtura
mobil Am este atras i circuitul principal se nchide prin deplasarea 0 a
contactului mobil solidar cu echipajul mobil. Contactele rmn nchise numai
att timp ct bobina electromagnetului se afl sub tensiune; n momentul n care
se ntrerupe alimentarea bobinei electromagnetului, circuitul principal se
deschide sub aciunea resortului antagonist Rr.

304

Fig. 9.2 Contactor cu micare simpl de translaie

Schema cinematic a contactorului electromagnetic (fig.9.2.b) este funcie

de curentul admis al cii de curent. Astfel pn la cureni de 63A schema este cu
micare simpl de translaie, iar pentru cureni de 125, 250, 400A masele aflate
n micare sunt mult mai mari, iar pentru creterea forei necesare deplasrii se
utilizeaz dubla translaie (prghie) conform figurii 9.3.b.

a.constructie
b. schema cinematica
Fig. 9.3 Contactor cu micare dubl

Schita cinematica a unui asemenea contactor contine conductoarele 1 si 2

pe care sunt plasate contactele fixe si bornele aparatului A,B. Pe puntea
conductoare 3 sunt plasate contactele mobile .In caseta 4 se afla resortul
precomprimat 5 pentru asigurarea presiunii pe contacte. Electromagnetul de
acionare este figurat prin armatura mobila 7, bobina 8 si armatura fixa 9.
Transmiterea micrii de la armatura mobila 7 la puntea 3 cu contacte mobile se
realizeaz prin sistemul de prghii 12, 11, 10. Resortul precomprimat 6 asigura
fora Fr necesara meninerii contactorului deschis. Daca se face abstracie de

305

frecri din egalitatea de momente Fel1cos=F1l2 cos pentru poziia nchis =0

cu l1=2l2 se determina F1=2F rezultnd dublarea forei din prghie.
unde Fe este fora dezvoltata de electromagnet iar F1 fora dezvoltata in prghia
10.
O alt consecina a raportului k=l2/l1=0.5 este de reducere la jumtate a
vitezei de deplasare a contactelor faa de viteza
armaturii mobile a
electromagnetului
Din schemele cinematice se observ existena unor resoarte distincte
pentru acionare (Rr. la simpla translaie sau C1 la dubla translaie) i resoarte
pentru asigurarea presiunii pe contact Rp respectiv Fr5. Diagrama forelor
rezistente nu trebuie s se intersecteze cu fora activ dezvoltat de
electromagnet

.
Fig. 9.4 Corelarea forelor pentru a- micare simpla b- miscare dubla

9.1.2. Simbolizarea contactorului n schemele electrice

Standardul 12120/2 83 n acord cu recomandrile Comitetului
Electrotehnic Internaional prezint literele pentru identificarea categoriei
elementului, stabilete regulile de formare i utilizare a echipamentelor electrice
precum i semnele convenionale ataate n schemele electrice. Conform
descrierii funcionale contactorul este un aparat alctuit din elementul de
comand (bobin), contacte principale (de for) i contacte auxiliare. Litera
reper ce identific contactorul conform standardului amintit este K, liter ataat
ntregii construcii (bobin, contacte principale i auxiliare). Reprezentarea
simbolic ntr-o schem electric a contactorului se face prin bobin, contactele
de for cu funcia de contactor i contacte auxiliare reprezentate prin contact
normal deschis sau nchis funcie de tipul contactorului. Modul de reprezentare
n schema electric este funcie de tipul reprezentrii monofilare sau multifilare
conform figurii 9.5. a i b.

306

Fig. 9.5 Simbolizarea contactoarelor

n figura 9.5 contactelor principale li se ataeaz funcia de contactor

redat prin simbolul semicerc ataat prii fixe a contactelor de for i numai
lor, simbol ce exprim prezena camerei de stingere la ntreruperea curentului.
n execuie normal contactorul nu este un aparat de protecie. Dac ns n
serie cu polii principali se conecteaz un bloc de relee termice (figura 9.6),
contactorul ndeplinete i funcia de aparat de protecie la supracurent.

Figura 9.6 Ansamblul contactor-releu termic

Schema tipic de utilizare a unui contactor cu relee termice este redat n

fig.9.7 unde contactele principale cu funcia unui contactor sunt unite printr-o
linie ntrerupt ce exprim legtura mecanic dintre cele trei contacte adic
acionarea simultan a lor. Aceast simultaneitate a acionrii nu se mai prezint
i asupra contactelor auxiliare dar se subnelege acest lucru prin principiul de

307

funcionare al contactorului ce-i schimb poziia contactelor numai sub existena

unei tensiuni de comand aplicat bobinei contactorului..

Fig.9.7 Schema de acionare a contactorului cu relee termice

Electromagnetul de acionare poate fi de cc sau curent alternativ caz in

care bobina electromagnetului este de cc sau de ca . Alimentarea de la o sursa de
curent alternativ a bobinei electromagnetului se realizeaz conform figurii 9.7 a
in varianta electromagnetului de ca sau prin punte redresoare si rezistenta
economizoare se face alimentarea bobinei electromagnetului de cc.
Recomandarea CEI 158-1 admite variaii de 15% , respectiv de +10%
ale tensiunii de alimentare (intre 0,85Un - 1,1Un ) a electromagnetului pentru o
funcionare corecta a contactorului (poziia armaturii mobile) att la anclanare
cat si la declanare

308

Conform graficului din figura 9.8 la o vitez de cretere a tensiunii de

0,2Un pe secund daca tensiunea la anclanare atinge 65% Un armatura mobila
vibreaz iar la 75% Un anclanarea este sigur . La declanare scderea
tensiunii de alimentare sub 65% conduce la vibraii ale armturii respectiv
declanare sigura la 0,1Un. Constructorii de aparate au adoptat valoarea de 0,5Un
pentru declanare ferma a contactorului .

Figura 9.8 Corelarea tensiune alimentare poziie armtur

9.1.3. Alegerea i utilizarea contactoarelor n circuitele electrice

a. Alegerea categoriei de utilizare
Contactoarele electromagnetice sunt clasificate internaional(CEI 158/1)
dup categoria de utilizare. n acest sens distingem patru categorii de utilizare
notate AC 1 4 pentru contactoarele trifazate
Categoria
de utilizare
AC-1
AC-2
AC-3
AC-4

Utilizare
Sarcini slab inductive, cuptoare cu arc
Motoare asincrone bobinate
Motoare asincrone pornire i decuplare inclusiv impulsuri
Pornire frnare motor asincron cu rotor colivie

309

Categoria de utilizare a contactelor, cuprinde situatii foarte diferite in

ceea ce priveste natura circuitului comandat si solicitarile pe care acesta le
impune contactorului. Astfel, de exemplu:
- la conectarea si deconectarea unui circuit simplu cu rezistente,
contactorul este strabatut de un curent cel mult egal cu cel de sarcina ;
- daca
contactorul
comanda pornirea unui moror asincron cu
inele, el este strabatut la inchidere de un curent de 2,5... 3 ori mai mare decat
curentul nominal al motorului , in timp ce la deschiderea circuitului, curentul
intrerupt este in mod normal cel mult egal cu curentul de sarcina al motorului;
- daca motorul este de aceeasi putere, dar cu rotorul in scurtcircuit,
curentul de pornire ce strabate contactorul la inchidere poate fi de 6 ... 8 ori
mai mare decat curentul nominal al motorului ;
Fiecrei categorii de utilizare i corespund condiii tehnice prin care se
stabilete sarcina comutat (recomandarea CEI 947 4 1/1990).
Condiiile tehnice precizeaz valoarea curentului cuplat si decuplat de
contactor fa de curentul nominal In
Valoarea curentului cuplat sau decuplat de contactor este dependenta atat
de natura consumatorului-exprimata prin categoria de utilizare- cat si de serviciul
de functionare al consumatorului. Serviciilor de functionare ale consumatorilor le
corespund din punct de vedere al curentilor cuplati-decuplati ai contactoarelor
urmatoarele servicii atasate contactactoarelor :
Serviciul de lung durat S1 (de 8 ore) definit de curentul termic.
Serviciul de scurt durat S2 este caracterizat printr-o durat a cuplrii i
una de repaus, astfel nct calea de curent s ajung la temperatura
mediului ambiant.
Serviciul intermitent periodic S3 este caracterizat prin durata conectrii i
numrul de manevre pe or efectuate (fc = 1/Tc). n acest serviciu se
definete capacitatea unui contactor de a efectua cu certitudine un numr
de cicluri pe or.
Condiiile tehnice date de recomandarea CEI 947 4 1 si CEI 158-1 stabilesc
valoarea curentului cuplat si decuplat de contactor fa de curentul nominal In ,
pentru functionarea normala aferenta serviciului S1 dar si pentru functionarea
ocazionala pentru serviciile S2 sau S3, coresunzatoare categoriilor de utilizare a
contactoarelor de curent alternativ
Funcionare normal
Categoria
AC1
AC2
AC3
AC4

I
In
2,5 In
6 In
6 In

Conectare
U
Un
Un
Un
Un

cos
0,95
0,65
0,35
0,35

310

I
In
2,5 In
In
6 In

Deconectare
Ur
Ucos1
Un
0,95
Un
0,65
0,17 Un
0,35
Un
0,35

Funcionare ocazional
Categoria
AC1
AC2
AC3
AC4

I
4 In
10 I 2n)
8 I 3n)
12 I 2n)
10 I 3n)

Conectare
U
1,1 Un
1,1 Un
1,1 Un

cos
0,65

0,35
0,35

I
8 I 2n)
6 I 3n)
10 I 2n)
8 I 3n)

Deconectare
Ur
Ucos1
1,1 Un
0,65
1,1 Un

0,35

1,1 Un

0,35

La funcionarea n serviciile S2 i S3 curentul suportat de calea de curent

a unui contactor poate fi mai ridicat dect curentul de la funcionarea n serviciul
S1. nclzirea cii de curent n serviciul S3 este dependent de durata conectrii.
Valorile curentilor de suprasarcina si a tensiunii de restabilire in functie de
categoria de utilizare pentru serviciul S2 (scurta durata ) sunt redate in figura 9.9

Figura 9.9 Curentii categoriilor de utilizare in serviciul S2

Pentru serviciul S3 (intermitent periodic) curentii in functie de categoria

de utilizare sunt prezentati in diagramele din figura 9.10

Figura 9.10 Curentii categoriilor de utilizare in serviciul S3

311

Contactoarelor ce cupleaza consumatori de ca monofazat le corespund

urmatoarele categorii de utilizare.
Categoria Supra
sarcin
de
utilizare
AC-5
a
3In
b
1,5In
AC-6
a *
b *
AC-7

Ur/Un

Cos

Durata
trecerii
curentului
0,05

Nr.
cicluri
pe or
CEI 9474-1/1990
CEI 9474-1/1990
*
*

1,05

0,45

1,05

*
*

*
*

1,05

0,8

0,05

1,05

0,05

1,05

0,05

1,05

0,05

0,05
*
*

1,5In
b

Utilizare
Comanda lmpilor cu descrcare
Comanda
lmpilor
cu
incandescenta
Comanda transformatoarelor
Comanda
bateriilor
de
condensatoare
Sarcini mici inductive pentru
aparate casnice
Motoare pentru aparate casnice

8In
AC-8

a
6In
b
6In

Comanda
motoarelor
cu
compresor pentru frigider cu
rearmare manuala dup declanare
Comanda
motoarelor
cu
compresor pentru frigider cu
rearmare
automata
dup
declanare

*- valori precizate de CEI 947-4-1/1990

Ur- Tensiunea de restabilire la frecventa industriala
Un- Tensiunea nominala

b. Alegerea tipului de contactor

Cunoscnd categoria de utilizare a contactorului funcie de tipul
consumatorului se poate alege contactorul. Alegerea acestuia implic:
alegerea curentului maxim suportat de aparat
ceea ce implic
determinarea prin calcul funcie de puterea consumatorului a curentului suportat
de caile de curent. Funcie de valoarea acestui curent se alege valoarea
curentului nominal al contactorului ce trebuie s fie superioar celei din calcul.
Curentul nominal al contactorului reprezint valoarea efectiv a curentului
suportat de aparat timp de 8h fr ca nclzirea cailor de curent s depeasc
limita admis.
Valorile uzuale ale curentiilor nominali ai contactoarelor (STAS 4479-61)
2
3
4
(5)
6
(8)
10
(12)
16 (20)
25
32
40 (50) 63
80
100 (125) 160 200
250
315 400 (500) 630 (800)
1000 (1250) 1600 2000 (2500) 3150 A
Valorile cursive sunt cele uzuale pan acum n construcia contactoarelor
din ara noastr; cele n parantez nu sunt recomandate de standardele noastre.

312

Pentru a tine seama de condiiile reale de utilizare (serviciul de

functionare) a contactoarelor este necesara definirea curentului nominal termic
(pentru funcionarea in regim permanent) si a curentului nominal de utilizare
(indicat de productor n funcie de frecventa de acionare, regimul de lucru sau
tipul de protecie). Acest curent de utilizare intervine n stabilirea capacitii
nominale de nchidere i de rupere a contactorului.
Frecvena de acionare fc reprezint numrul maxim de acionri pe care
contactorul le poate executa pe or (prin acionare nelegandu-se o inchidere i
o deschidere) sau numrul de cicluri de manevr suportate de caile de curent fara
distrugerea electrica a contactelor
Durata relativa de conectare DC este raportul (exprimat in procente)
dintre timpul de lucru (timpul n care aparatul este sub curent) i durata total a
ciclului de acionareAceasta durata este egal cu suma timpului de lucru si a
timpului de repaus. Valorile standardizate ale frecvenei nominale de acionare
si ale duratei relative de conectare sunt indicate in tabelul urmator in care se
poate citi timpul de lucru in secunde, la diferite durate relative de conectare.
Timpul de lucru se determina ca durata a ciclului inmultita cu durata
relativa de conectare. Spre exemplificare pentru clasa 0 durata ciclului este
3600
Tc =
= 600s la o durata relativa de conectare de 100%. Timpul de lucru
6
1
3600
este t f = Tc =
= fc =
= 600 s. La o durata relativa de conectare de 15%
fc
6
15
se obtine t f =
Tc = 90 s .
100
Durata de
Frecventa de actionare fc
conectare
Clasa
0
I
II
III IV
V
DC
Cicluri 6
30 150 600 1200 3000
pe ora
15%
90 18 3,6 0,9 0,45 0,18
25%
150 30
6
1,5 0,75 0,3
40%
240 48 9,6 2,4 1,2 0,48
60%
360 72 14,4 3,6 1,8 0,72
100%
600 120 24
6
3
1,2
Din acest tabel rezulta ca cel mai mic timp de lucru este de 0,18 s.
Spre exemplificare sa determinam caracteristicile unui contactor pentru
pornirea unui motor trifazat cu rotor in scurtcircuit cu datele :
Un = 380 V ; Pn = 5.5 kW ; cos = 0.8 ; = 0.85 ;durata pornirii: 3 sec ;
factor de incarcare DC=40%.
Mod de utilizare :

313

A. 16 ore/zi ; 150 conectari/h ; 230 zile/an ;o revizie /an.

B. 16 ore/zi ; 1200 conectari/h ; 200.000 manevre fara revizie.
Regim de functionare pentru modul A
Alegerea implica:
Definirea categoriei de utilizare a aparatului :
3600
-durata ciclului : Tc =
= 24 sec .
150
- pentru durata conectarii DC = 40%, timpul conectarii este :
T DC
tf = c
= 24 0.4 = 9,6 sec .
100
Intrucat durata conectarii de 9,6 secunde este superioara timpului de pornire a
motorului de 3 secunde, curentul decuplat de contactor este curentul nominal al
consumatorului.Din acest motiv se alege un contactor dimensionat pentru AC3.
Calculul curentului intrerupt de aparat :
Pn
= 12.5 A
3 U n cos
I c = I n = 12.5 A

- curentul nominal al motorului nominal

-curent intrerupt de aparat:

In =

Calculul numrului de manevre

N = 150 16 230 = 0,55 10 6 conectari .
Curentului maxim suportat de aparat trebuie sa fie mai mare decat curentul
intrerupt si se alege un TCA-32 in AC3 cu Ie = 32 A, 3 milioane de conectari
Regim de functionare corespunzator modului B
Definirea categoriei de utilizare a aparatului: la o cadenta de 1200 conectari
pe ora, durata ciclului si a conectarii este :
3600
= 3 sec; . t f = 3 0.4 = 1.2 sec
1200
Durata conectarii de 1.2 secunde este inferioara timpului de pornire a
motorului de 3 secunde , curentul deconectat de aparat este mai mare decat
curentul de mers normal
Tc =

Calculul curentului intrerupt de aparat :

- curentul nominal al motorului nominal
-Curentul ntrerupt

In =

Pn
= 12.5 A
3 U n cos

I c = 6 I n = 6 12.5 = 75 A

Curentului maxim suportat de aparat trebuie sa fie mai mare decat curentul
intrerupt , motiv pentru care se poate alege un contactor de 32A in regimul
AC4 sau se poate alege si un contactor in AC1 dimensionat la un curent mai

314

mare de 75A, solutie care nu-i agreata din punct de vedere tehnic(gabarit mare)
si economic(pret mult mai mare).
Puterea nominal pentru pornirea motoarelor reprezint puterea unui
motor alimentat de contactor la tensiunea nominal . La contactoarele folosite
pentru comanda motoarelor, uzinele productoare indica de obicei n locul
curentului de utilizare, puterea maxim a motorului care poate fi comandat de
contactorul respectiv, la diferite tensiuni de serviciu.
Tensiunea nominala Un: pentru care este construit contactorul, la care se
dimensioneaza si se verifica izolatia aparatului, distantele de strapungere si de
conturnare, cum si capacitatea sa de rupere. Tensiunile nominale ale
contactoarelor (STAS 553-67):
110
24
48
sau
Un[V] c.c.
125
48
110
Un[V] c.a.
24
(42)
sau
127
*) Pentru instalatii de tractiune de 750 V.

220
sau
250
220

440

800*)
(750)

380

660
(500)

1200
1000

Tensiunea de serviciu U: este tensiunea circuitului in care este

utilizat contactorul si care este mai mica sau cel mult egala cu tensiunea
nominala.
Tensiunea de comanda Uc : este tensiunea de alimentarea

infasurariielectromagnetului
de
actionare
(in
cazul
contactoarelor
electromagnetice) si a bobinei electrovalvei (in cazul contactoarelor
electropneumatice). In functie de alimentarea bobinei, Uc=U, daca bobina este
U
daca bobina este legata intre faza si nul. In
alimentata intre faze si U c =
3
cazul cand bobina ste conectata la o sursa exterioara, tensiunea de comanda este
egala cu tensiunea sursei.Tensiunile nominale ale bobinelor (STAS 4479-61)
c.c.

12

24

48

60

110

220

440

600

Uc[V]

(750)
c.a.

Uc[V]

800

12

24

36

48

(42)

110
sau
127

315

220

380

660
(500)

9.1.4 Tipuri constructive

Constructorii de aparate -firmele romneti- in acord cu recomandrile
CEI produc contactoare cu urmtoarele valori ale curenilor nominali: 10, 32, 63,
125, 250, 400 A.
Firma Moeller produce contactoare in AC3 din seria DILM la 380V cu
urmtoarele valori ale curenilor nominali pana la :
15,5A -pentru curenti ai consumatorilor cuprinsi intre 7 si 15,5 A
sau puteri nominale intre 3-7,5kW;
32A -pentru curenti ai consumatorilor cuprinsi intre 18 - 32A sau
puteri nominale intre 7,5 15 kW;
65A-pentru curenti ai consumatorilor cuprinsi intre 40-65A sau
puteri nominale intre 18,5 30 kW;
150 A -pentru curenti ai consumatorilor cuprinsi intre 80-150A sau
puteri nominale intre 37 75 kW;
250 A- pentru curenti ai consumatorilor de 185,225 sau 250A sau
puteri nominale de 90,110,132kW;
700A pentru curenti ai consumatorilor de 400,500 sau 700A sau
puteri nominale de 160,200,250kW;
1000A pentru curenti ai consumatorilor mai mari de 800A

a.pana la 150A
b.pana la 1000A
Figura 9.10 Contactoare Moeller

9.2. CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC DE CC

9.2.1 Principul de functionare

Contactorul de c.c. se mai numete i ruptor. Acesta poate fi monopolar

RMC sau bipolar RBC n funcie de numrul cilor de curent ntrerupte. Schia
unui contactor de c.c. este redat n figura 9.11 :

316

1 contact fix; 2 contact mobil; 3 circuit magnetic de suflaj; 4 spir de suflaj; 5 pol
magnetic; 6 resort contacte; 7 camera de stingere; 8 ramp; 9 plac refractar din
ceramic; 10 ramp; 11 dispozitiv de acionare.
Fig.9.11 . Contactor de curent continuu RMC

Arcul este introdus n camera de stingere i alungit sub aciunea forei de

interaciune dintre un cmp magnetic i curentul electric din coloana de arc,
principiu ce poart denumirea de suflaj magnetic. Extragerea cldurii din
coloana arcului se face prin contactul acesteia cu pereii reci din camera de
stingere (principiu denumit de ion, deoarece o mare cantitate de cldur din
coloana arcului este absorbit de pereii reci ai camerei de stingere).
Pentru a prelua energia din coloana arcului camerele de stingere pot fi
nguste cu fant dreapt sau ondulat i camerele de stingere cu perei
transversali din material izolant refractar (9.12 a, b, c). Arcul este suflat
de pe contacte spre pereii camerei de stingere cu ajutorul unui electromagnet
de suflaj realizandu-se alungirea coloanei de arc, deplasarea rapid a arcului
prin aerul rece i frecarea arcului de pereii reci ce duc in final la stingerea
arcului

a). cu fant dreapt

b). cu fant ondulat

Fig.9.12 . Camere de stingere pentru c.c.

317

c). cu plci izolante

9.2.2 Alegerea contactoarelor de cc

Alegerea contactoarelor de cc este similara alegerii contactoarelor de ca
singura diferenta fiind categoria de utilizare. Contactoarele electromagnetice de
cc sunt clasificate internaional (CEI 158/1) dup categoria de utilizare,notata
DC 1 5 , astfel :

Curentul
Continuu

Simbolul
DC1
DC2
DC3
DC4
DC5

Aplicaii caracteristice
Sarcini neinductive sau puin inductive, cum sunt
cuptoarele cu rezisten ce au constanta de timp
L/R1ms.
Demarajul motorului derivaie, ntreruperea motorului
derivaie lansat
Demarajul motorului derivaie, mers prin impulsuri,
inversare de mers
Demarajul motorului serie, ntreruperea motorului serie
lansat
Demarajul motorului serie, mers prin impulsuri,
inversare de mers

Fiecarei categorii de utilizare ii corespund condiii de conectare si deconectare

corespunztoare functionarii normale si ocazionale redate in tabelele urmatoare
Funcionare normal
Categoria
DC1
DC2
DC3
DC4
DC5

DC1
DC2
DC3
DC4
DC5

I
In
2,5 I
2,5 I
15 I
15 I

Conectare
U
Un
U
U
U
U

I
4I
4I
4I
4I

Conectare
U
1,1 U
1,1 U
1,1 U
1,1 U

T[ms]
I
1
In
2
2I
2
2,5 I
7,5
I
7,5
2,5 I
Funcionare ocazional
T[ms]
2,5
2,5
15
15

I
4I
4I
4I
4I

Deconectare
Ur
T[ms]
Un
1
0,10 U
7,5
U
2
0,30 U
10
U
7,5
Deconectare
U
T[ms]
1,1 U
2,5
1,1 U
2,5
1,1 U
15
1,1 U
15

Tuturor contactoarelor indiferent sunt de ca sau cc li se mai definesc:

Durata de viata mecanica definit de numrul de cicluri de manevr

318

suportate de caile de curent fara distrugerea mecanic a contactelor se mai

numeste si rezistena la uzur indic durata de via a contactoarelor. Numrul
de acionri n gol (fr curent) pe care contactorul le poate suporta fara
defectri, fiind acionat cu dispozitivul su propriu de acionare, reprezint
rezistena sa la uzur mecanic. Numarul de acionri sub sarcin, pe care
contactorul le poate suporta fr defectri i fr schimbarea pieselor de contact,
reprezint rezistena sa la uzur electric (durata de serviciu a pieselor de
contact).
Conform normelor internaionale C.E.I. 158-1, contactoare se pot ncadra,
din punctul de vedere al rezistenei la uzur mecanic, n patru clase, carora le
corespunde numrul de acionri(conform tabel)
Rezistena la uzur electric reprezint cel puin un procent de 5-10% din
rezistena la uzur mecanic, conform indicaiilor din tabelul urmator
Rezistenta la uzura mecanica (RUM) si rezistenta la uzura electrica
(RUE) a contactoarelor de c.a. (AC) si a celor de c.c. (DC)

Clasa RUM mii RUE (%) fata de RUM si mii actionari

actionari AC-1-2 si DC-1 AC-3-4 si DC-2-5
25
I
250
10%
120
II
1200
500
250
III
5000
10%
5%
1000
500
IV
10000
Capacitatea de inchidere nominal se poate defini pe baza curentului pe
care contactorul l poate nchide de un anumit numr de ori, far producerea
sudurii contactelor, pentru anumite valori ale tensiunii, ale factorului de putere
sau ale constantei de timp a circuitului.
Capacitatea de rupere nominala se poate defini pe baza curentului pe care
contactorul l poate ntrerupe de un anumit numr de ori, fr o uzur exagerat
a contactelor sau fr producerea unui arc electric puternic, pentru anumite
valori ale tensiunii de restabilire, ale factorului de putere sau ale constantei de
timp a circuitului.
Valorile respective sunt prevzute n normele diferitelor tari cum si n
normele internaionale.
Consumul bobinei contactoarelor electromagnetice, exprimat in VA, in
funcionare de regim si la anclansare, prezint de multe ori importan pentru
proiectantul instalaiei, in vederea dimensionrii conductorilor si a surselor de
alimentare.
9.2.3 Tipuri constructive
n fig.9.13 este reprezentat un contactor electromagnetic de c.c., de 3000
V i 40 A, fabricaie Electroaparataj, folosit n echipamentul electric al
vagoanelor de cltori.

319

Fig.9.13 . Contactor monopolar de c.c., 3000 V, 40 A

Acesta este un contactor de c.c. care asigur o deschidere mare a

contactelor la un ntrefier relativ mic, deoarece raza contactelor principale 2 este
de trei ori mai mare dect raza clapetei electromagnetelor 9. Contactele
principale 1 i 2 sunt din cupru, realiznd micarea necesar de rostogolire i de
frecare, iar contactele auxiliare (1-ND, 1-NI) sunt din argint. Stingerea este
realizat cu ajutorul unui puternic electromagnet de suflaj 3 ce impinge arcul
ntr-o camer ngust i nalt 5, n care arcul se rcete puternic i se divide n
patru pri, datorit electrozilor 7 fixai n partea inferioar a celor trei perei
ceramici intermediari 6.
n fig.9.14 este reprezentat un contactor de c.c. de 150 A, fabricaie
Electroaparataj, folosit n echipamentul electric al locomotivei Diesel electrice.
Electromagnetul este de tip clapet; armatura mobil (clapeta) acioneaz un ax
ptrat izolat 6 pe care sunt fixate contactele mobile 2 legate electric prin trese
flexibile de bornele de ieire 5. Toate piesele fixe sunt solidarizate pe o bar de
susinere 8, care se fiexaz pe panou n dou puncte cu ajutorul unor elemente
elastice. Sunt de remarcat dou particulariti ale acestei construcii: n primul
rnd, ea nu are caracteristicile unei construcii specifice pentru c.c. (pentru
comparaie v. fig.9.13), neexistnd o diferen sensibil ntre raza contactului i
raza electromagnetului, caractenstic contactoarelor de c.c, iar o a doua
particularitate const n faptul c palierele axului principal fac parte din circuitul
magnetic, care se nclude prin ele i prin bara de susinere.
Stingerea este asigurat de un electromagnet de suflaj 3 i de o camer de
stingere larg cu perei ceramici 9. Se remarc rezistena economizoare 7
conectat printr-unul din contactele auxiliare.

320

Fig.9.14 Contactor de c.c. 150 A pentru locomotive

9.3. RELEE SI DECLANSATOARE

n instalaiile electrice pot surveni diferite feluri de deranjamente n urma

crora locul avariat trebuie imediat izolat de restul ntregului sistem prin
sistarea alimentarii cu energie a locului defect, urmnd ca ntreaga instalaie s
fie protejat mpotriva deranjamentului, precum si a extinderii lui. Operaiile de
izolare a locului avariat se realizeaz prin intermediul instalaiilor de protecie .
n compoziia unei instalaii de protecie intr urmtoarele categorii de
aparate:
a)dispozitivele de msurare, care msoar mrimea supravegheat o
compar cu valoarea reglat si emite semnalul diferen. Asemenea aparate
sunt releele de protecie.
b)Dispozitivele de executie (elemente de execuie) - care primesc semnalul
dat de dispozitivele de msurare si, ca urmare, ntrerup circuitul energiei spre
instalaia protejat. Dispozitivele de execuie sunt, de fapt, aparatele de
comutaie (ntreruptoare contactoare ).
Releele de protecie se clasific n relee propriu-zise si declanatoare (n
cazul - foarte des ntlnit - n care mrimea de intrare este electrica, releul se
numete releu electric). Releul electric propriu-zis este element component sau
anex a aparatului de comutare; el este un organ sensibil la un curent anormal,
fiind format dintr-un senzor si un sistem de contacte auxiliare instalate n
circuite secundare (de comand), cu ajutorul crora se transmite un impuls
electric n vederea deschiderii aparatului. Declanatorul este element
component al ntreruptorului; el este un organ sensibil la un curent anormal,

321

fiind format dintr-un senzor si un sistem mecanic care transmite un impuls

mecanic unui mecanism, n scopul deschiderii aparatului. Pentru a se face mai
bine distincia ntre releu si declanator, n fig.9.15 s-au desenat alturi schema
unui ntreruptor automat si schema unui contactor cu relee termice. n figura
9.15.a elementele 1 reprezint un declanator, pentru ca prin intermediul
legturii reprezentate ntrerupt, ele determin deblocarea resoartelor montate n
dispozitivul de zvorre , ceea ce conduce la deschiderea contactelor
ntreruptorului. Elementele 5 din fig. 9.15.b corespund definiiei unui releu,
pentru c ele determin deschiderea contactului 6,contact instalat n circuitul de
alimentare a bobinei contactorului, prin aceasta, se deblocheaz resoartele care
deschid contactele principale ale contactorului.
ntru-ct n principiu, funcionarea releelor si a declanatoarelor este
identic, iar pe de alt parte nu exist un termen care s le exprime pe
amndou, n continuare releu va fi utilizat pentru a desemna si noiunea de
declanator.

1-declansator (de exemplu termic); M-dispozitiv de blocare (zvorre); 3-contactele

principale ale ntreruptorului; 4-mecanismul de acionare al ntreruptorului; 5-bloc de relee
(termice); 6-contact actionat de releu; 7-bobina (electromagnetul) contactorul; 8-contactele
principale ale contactorului; Q-ntreruptor; K-contactor; Ft -aparat de protectie
Fig 9.15 Compararea aciunii unui declanator cu aciunea unui releu

9.3.1 Declanatorul combinat al ntreruptorului compact

ntreruptoarele compacte sunt echipate cu un declanator termic si
electromagnetic (figura 9.16). n zona declanatorului calea de curent 1 ia
forma literei U . n paralel cu calea de curent i suprapus peste aceasta este
aezat lama bimetal 2 ,care se nclzete ,deoarece conductorul caii de curent
sub form de U are aria seciunii transversale uor diminuat. Armtura fix 3 a
declanatorului electromagnetic , sub forma literei L , se afl plasat sub calea
de curent, in timp ce armtura mobil 4 se afl deasupra , pe clapeta 6, care
poate oscila n jurul axului 7. n cazul scurtcircuitelor acioneaz declanatorul
electromagnetic prin fora dezvoltat intre calea de curent i armtura mobil 4.
La apariia unei suprasarcini, lama bimetal se curbeaz, iar vrful piesei de
reglaj 5 mpinge clapeta 6. Axul 7 comand declanarea ntreruptorului

322

1-cale curent
2-bimetal
3-armatura fixa
4-armatura mobila
5-piesa reglaj
6-clapeta
7-ax

Figura 9.16 Declanatorul combinat i caracteristica de protecie pentru USOL- 250

9.3.2 Declanatorul electronic

Intrerupatoarele automate Schneider- Masterpact M08 pana la M63 sunt
echipate cu unitati de control electronice cu microprocesor, care asigura
indeplinirea functiilor de baza ale aparatului.
Caracteristicile de protectie realizate cu declansatoarele electronice(figura 9.17)
pot fi :
instantanee
protectie la distributie
protectie selectiva
protectie universala

a.instantanee

b.la distributie

c.selectiva

d.universala

Figura 9.17 Caracteristici de protectie

323

Practic pe panoul frontal al unitatii de control se regleaza conform

caracteristicii din figura 9.18 pragurile de declansare si timpii de actionare

Figura 9.18. Reglajul caracteristicilor de protectie

In functie de tipul caracteristicii de protectie realizate sunt diferente intre

unitatile de control STR ale firmei Schneider , diferente redate in figura 9.19

Figura 9.19 Unitati de control electronic de tip STR

324

9.3.3 Relee
a. Clasificarea releelor
Releul este un dipozitiv care poate realiza un contact - pe cale mecanic, n
cazul comutatiei cu contacte sau pe cale electronic, n cazul comutatiei statice
- ce poate fi nchis sau deschis n mod brusc de un semnal de comand.
Funcionarea releelor se bazeaz doar pe dou stri distincte: nchis deschis, releul aflndu-se ntr-o stare sau alta, dup valoarea semnalului de
comand.
Releul nu este un dispozitiv analogic (sau cu funcionare continu),
deoarece mrimea de ieire nu variaz n mod continuu (analog) cu mrimea de
intrare; releul este un dispozitiv discret, ntruct funcioneaz pe baza ciclului
nchis - deschis (da - nu) si avnd deci caracter numeric (digital, cifric sau cu
funcionare discontinu). Cele dou stri distincte sunt una de funcionare si
alta de repaus.
Releul are un singur canal de intrare (comand) si oricte canale de ieire
(rspuns), pe care se transmite ns un singur semnal de ieire la toate
semnalele de intrare (comand) care depesc valoarea numit de prag
(valoare minim sau maxim a semnalului de intrare la care funcioneaz
releul).
Releul se compune din trei elemente funcionale distincte care se pot urmri
si pe schema bloc din fig. 9.20.
a) elementul sensibil (de control) S - primete semnalul de intrare
(parametru x) si l transform ntr-o mrime fizic necesar funcionarii
releului.
b) elementul comparator C - compar mrimea transformat (tradus) de
elementul sensibil, cu mrimea de referin (etalon) si la o anumit valoare a
mrimii transformate transmite aciunea nspre elementul executor - n urma
comenzii primite actioneaz asupra semnalului de iesire (parametru y).
c) element de execuie (contacte)

C
Fr

Fa
S

E
y

a - elemente principale ale unui releu;

b - elementele unui releu electromagnetic;
S - element sensibil; E - element de execuie; C - element comparator; X - semnal de
intrare; Y-semnal de ieire.
Figura 9.20 Schema bloc a unui releu:

325

n instalaiile electrice, mrimile care pot determina producerea de avarii

sunt temperatura ridicat si efectul mecanic exagerat de mare. n prezent, tehnica
nu dispune de mijloace suficient de precise pentru a msura direct si eficient
temperatura si efortul mecanic; de aceea, n locul acestor mrimi, n instalaiile
electrice, se supravegheaz intensitatea curentului si tensiunea reelei de
alimentare sau alte mrimi direct legate de acestea (puterea, frecventa). Cnd
aceste mrimi depesc limitele tehnico-economice de realizare a releelor (si
declanatoarelor), elementele sensibile (senzorii) primesc informaiile necesare
(mrimile de intrare) prin intermediul convertoarelor numite reductoare de
curent, sunturi, reductoare de tensiune.
Marea diversitate de relee impune o clasificare dup o serie de criterii de
funcionale:
1. Dup principiul de funcionare a elementelor sensibile, se deosebesc
urmtoarele relee:
a)electromagnetice (neutre);
b)electromagnetice polarizate ;
c)magnetoelectrice;
d)electrodinamice;
e)de inducie;
f)magnetice;
g)electrotermice
2.Dup principiul de funcionare a elementelorde executie , distingem:
a) relee cu contacte;
b) relee fr contacte (variatie brusc a inductivittii, capacittii
electrice, bazate pe amplificatoare electrice, electromagnetice relee magnetice si electronice).
3.Dup caracterul parametrilor de intrare, deosebim relee de:
a) curent;
b) tensiune;
c) putere;
d) frecventa;
e) timp.
Aceste relee acioneaz fie la depirea unei anumite valori (relee
maximale), fie sub o anumit valoare (relee minimale), fie la diferene de valori
(relee difereniale).
4.Dup modul de legare a elementului sensibil, avem relee:
a) primare - conectate direct n circuitul de comand (intrare);
b) secundare - conectate prin intermediul convertoarelor;
c) intermediare - acionate prin intermediul elementelor de
execuie ale altor relee, avnd destinaia amplificrii
semnalului i distribuirii lui pe mai multe canale.
5.Dup modul de acionare asupra obiectului comandat, distingem relee:
a) cu aciune direct;

326

b) cu aciune indirect (prin intermediul altor aparate).

6.Dup destinaie, deosebim relee:
a) de protecie a sistemelor energetice (mai ales relee secundare
cu aciune indirect - parcurse de cureni mici de ordinul
amperului);
b) de comand a acionrilor electrice (mai ales relee primare cu
aciune direct si indirect - parcurse de cureni de ordinul
zecilor de amperi);
c) de automatizri si telecomunicaii (primare sau secundare, cu
aciune direct - valoarea curenilor de intrare si ieire sub un
amper).
n figura 9.21 se prezint modul de conectare a unui releu electromagnetic
de curent maxim RC cu aciune indirect pentru declanarea unui ntreruptor de
nalt tensiune.

4
7

a - releu primar ; b releu secundar ; 1 - ntreruptor de putere ; 2- releu de curent maxim ; 3zvor ; 4-releu intermediar ; 5- bobin de declanare ; 6- surs de curent operativ ; 7transformator de curent ; 8- releu maximal de curent ;
Fig.9.21 Modul de conectare al unui releu de curent(RC) cu aciune indirect

b. Caracteristicile i parametrii principali ai releelor

1.Caracteristica intrare-ieire , reprezint legtura , cu caracter discontinuu ,

ntre mrimea de intrare x i mrimea de ieire y , (fig.9.22).

327

Xa parametru de acionare ; Xr - parametru de revenire ; Xf valoarea de funcionare

continu a mrimii de intrare ; Ymin - mrimea de ieire pentru repaos Ymax - mrimea de
ieire pentru acionare
Fig.9.22 Caracteristica intrare- ieire (static) a unui releu (cu contacte)

De la zero la Xa , mrimea de ieire y rmne nul sau n cazul releelor

fr contacte , este egal cu Ymin .n momentul cnd mrimea de intrare atinge
valoarea Xa , mrimea de ieire y variaz brusc , fcnd un salt pn la valoarea
Ymax i rmne constant chiar dac n continuare X crete. n procesul de
micorare a mrimii de intrare pn la Xr , mrimea de ieire y rmne
constant i numai la Xr variaz brusc pn la valoarea zero (sau pn la Ymin la
releele fr contacte)
2. Parametrul de acionare Xa , mrimea de intrare de valoare Xa , la care
se produce acionarea releului.
3. Parametrul de revenire Xr , mrimea de intrare de valoare Xr , la care
releul ncepe s revin la starea iniial.
Pentru o funcionare continu sigur a releului trebuie ca parametrul de intrare s
aib valoarea Xf >Xa , unde Xf valoarea de funcionare continu a mrimii de
intrare.
4. Factor de revenire definit de raportul Kr = Xr / Xa
Pentru releele maximale Kr <1 (variaz ntre 0,2 i 0,99) ,iar pentru releele
minimale Kr >1. Cu ct Kr va avea o valoare mai apropiat de unitate cu att
releul este mai sensibil.
5. Factor de siguran la acionare :
Ka = Xa / Xf
Parametrului de acionare Xa i corespunde o putere de acionare (care pune n
micare elementul executor) iar parametrului de ieire Ymax i corespunde o
putere de comand (pentru care elementul executor are stabilitatea necesar).
6. Factor de comand :
Kc =Pc / Pa
Exemplu : la un releu electromagnetic : Pa =10-10 [W] ; Pc =10-10 [W] ; Kc
=5-10.
Observaie : aria cuprins ntre curbele de acionare i revenire a caracteristicii y
= f(x), din fig. 9.22 , reprezint pierderile corespunztoare magnetice, electrice,
mecanice i frecrii uscate a echipajului mobil.

328

7. Durata de acionare : ta timpul ce se scurge din momentul apariiei

semnalului de intrare care acioneaz asupra elementului sensibil , pn n
momentul acionrii complete a releului. Funcie de valoarea lui ta releele se
mpart n :
a) relee ultrarapide (fr inerie) ta < 0,001 [s]
- ta < 0,05 [s]
b) relee rapide
- ta = 0,05 0,15 [s]
c) relee normale
- ta = 0,15 1 [s]
d) relee lente
[s]
e) relee de timp (cu temporizare) ta > 1
Toate releele cu contacte se caracterizeaz prin faptul c energia primit
de elementul sensibil se transform n energie mecanic necesar micrii
echipajului mobil , pe baza acestui transfer de energie se mai traseaz alte
caracteristici : Fa =f () i Fr = f() fora de atracie i fora rezistent funcie de
cursa echipajului mobil.
9.3.4 Tipuri reprezentative de relee
a Relee electromagnetice
a.1 Constructia releelor
Releele electromagnetice au ca organ principal un mecanism
electromagnetic (electromagnet cu armtur mobil) care cumuleaz funcia de
element sensibil si element comparator.Caracteristicile stabilite la
electromagneii de curent continuu si curent alternativ sunt valabile, dup caz,
si la releele electromagnetice.
Releele electromagnetice sunt constituite dintr-un electromagnet a crui
nfurare este parcurs de curentul electric corespunztor circuitului protejat.
Cnd curentul depete valoarea pentru care a fost reglat, adic atunci cnd
fora electromagnetic dezvoltat depaseste fora resortului de reglaj 9 (figura
9.23), armtura liber va fi atras i va aciona asupra unui zvor sau contact
mobil aflat n circuitul de comand al bobinei de acionare. Aciunea lui fiind
instantanee, el este foarte potrivit pentru protecia la scurtcircuit.

Figura 9.23 Schita si caracteristica releului de curent

329

a.2 Caracteristica timp-curent

Temporizarea releelor electromagnetice (acionarea ntrziat) se obine
prin mrirea duratei necesare de
cretere a forei de atracie a
electromagnetului pn la valoarea forei rezistente sau/si prin mrirea duratei
de micare a echipajului mobil al releului; acest lucru se poate realiza prin
mrirea constantei de timp a circuitului electric a bobinei de excitaie si prin
amortizoare ataate echipajului mobil.
O caracteristic principal a releelor electromagnetice este caracteristica
temporal - durata de acionare a releului la nchidere si deschidere.
Releele cu aciune temporizat au diferite caracteristici temporale, funcie
de mrimea de intrare (curent, tensiune, putere, etc.).
Caracteristicile temporale tipice ale releelor electromagnetice de curent
temporizate, pot fi (figura 9.24):
a) dependente - timpul de actionare al releului se micsoreaz pe masur ce
curentul din nfsurarea releului creste;
b) independente - timpul de actionare nu depinde practic de valoarea
curentului din nfsurarea releului;
c) limitat - dependente - partea initial a curbei este dependent, iar
ncepnd de la o anumit valoare a curentului, caracteristica devine
independent;
d) mixte - pn la o anumit valoare a curentului curba este limitat dependent, iar pentru valorile curentului I>Ik (la scurtcircuit), releul
actioneaz fr temporizare (instantaneu).

a) -dependent;

b) -independent

c) -limitat - dependent;
d) -mixt
Figura 9.24 Caracteristicile temporale tipice ale releelor electromagnetice de curent
temporizate:

330

a.3 Tipuri de relee electromagnetice

Releu maximal de curent. Releul (figura 9.25.a)la sesizarea depirii unui
curent stabilit, acioneaz direct asupra unui ntreruptor automat trifazat. Dac
intensitatea curentului I din circuitul protejat depete o anumit valoare limit,
electromagnetul 1 al releului maximal nvinge fora rezistent a arcului 2 i
atrage armtura mobil 3, rotind astfel zvorul 4 n jurul axului 5; n felul acesta
zvorul elibereaz prghia 6, care permite arcului de declanare 7 s deschid
contactele 8 ale ntreruptorului automat.

a.releu maximal de curent

b.releu cu reglajul curentului de declanare

c.releu de tensiune
Figura 9.25 Relee electromagnetice

Releele electromagnetice de protecie la scurtcircuit si reglajul curentului de

declanare sunt formate (fig. 9.25.b) dintr-un miez feromagnetic 1, prevzut cu o
nfurare realizat cu cteva spire din conductor de diametru mare. n cazul de
fa, curentul prin nfurare este egal cu curentul prin circuitul protejat. Dac
curenii de sarcin sunt mari, nfurarea releului se alimenteaz prin intermediul
unui transformator de curent. Atunci cnd curentul prin circuit depete o
anumita valoare, armtura mobil 2 este atras de miez si contactul de comanda
3 se deschide. In situaia normala, armtura 2 este meninut de resortul 4 la
distanta de miez. Prin ajustarea acestei distane, cu ajutorul prghiei 5 se
realizeaz reglajul curentului de declanare a releului de protecie.
n figura 9.25.c se reprezint, principial, modul de aciune al unui releu
minimal de tensiune, cu aciunea direct asupra unui ntreruptor automat
trifazat. Se observ c bobina electromagnetului 1 este legat la tensiunea ntre

331

faze i menine atras armtura mobil 3 att timp ct tensiunea ntre faze nu
scade sub o anumit valoare limit. Dac tensiunea reelei scade sub (40 50)%
din tensiunea nominal, fora de atracie a electromagnetului scade i arcul poate
deplasa armtura mobil 3, deschizndu-se astfel contactele ntreruptorului 8.
a.4 Simbolizarea releului de curent
In conformitate cu recomandarile CEI litera reper de identificare a
categoriei elementului de circuit este F- releul are functia de protectie- iar
simbolul atasat este al unei bobine ce-n interior are litera I > (releu maximal de
curent). Similar se simbolizeaza si releul de minima tensiune prin litera U<.

a.actionareinstantanee b actionare temporizata

Figura 9.26 Simbolizare releu maximal de curent

b.Relee termice
In instalaiile electrice una din masurile care pot determina producerea de
avarii este temperatura ridicata; dar n tehnica actuala nu se dispune de
mijloace suficient de precise pentru a masur direct si eficient temperatura.
Pentru protecia electromotoarelor si mai ales a motoarelor asincrone este
indicat a se utiliza un dispozitiv de protecie sensibil la nclzire, bazat pe
controlul direct al temperaturii; se folosesc astfel termocuple, microbimetale,
termistoare, plasate n punctele critice ale masinii protejate (iar aparatele
construite cu un astfel de element sensibil se numesc termostate).
La unitile mari, generatoare sincrone din centralele electrice si motoare
sincrone de mare putere, aceasta soluie presupune plasarea acestor traductoare
de temperatura la uzinarea mainii.

La unitile mici utilizarea imaginii termice este interesant din punct de

vedere teoretic si consta n a reproduce pe o rezistent, temperatura mainii.
Rezistent este parcursa fie de curentul mainii, fie de un curent proporional
cu curentul acesteia.
Metoda imaginii termice nu este utilizata la maini cu porniri si opriri
repetate si la maini cu viteza variabila, deoarece rcirea unei maini depinde
de viteza s, cunoscnd ca n majoritatea cazurilor ventilatorul este direct plasat
pe axul mainii. Aceasta modelare a ventilaiei este greu de reprodus pe
imaginea termic.
Utilizarea lamelei bimetal, ca soluie de compromis pentru protecia
instalaiilor mpotriva suprasarcinilor, este de larga rspndire. Cu bimetale se
echipeaz declanatoarele termice ale ntreruptoarelor de protecie de joasa
tensiune si releele termice ale contactoarelor. Prin folosirea bimetalului nu se

332

msoar direct temperatura obiectului protejat, ci efectul termic asupra

bimetalului, efect produs de curentul controlat.
b.1 Principiul de functionare a mecanismului bimetalic
Elementul bimetalic este o lamele conductoare compus din dou straturi
de metale diferite intim unite pe toata suprafaa de contact (placate), prin sudura
sau lipire, metalele avnd coeficienii de dilatare liniara 1 si 2 diferii. Stratul
metalic cu mai mare se numete strat (material) activ - componenta
termoactiva - si este un aliaj de Ni-Fe-Ce-Mn-Cr; stratul metalic cu mic se
numete strat (material) pasiv - componenta termoinerta - si este un aliaj de tip
invar Ni-Fe36.( Fe-Ni (36/64) invar)
Presupunem ca la temperatura de 0 lamela bimetalica este rectilinie de lungime
l0 si asupra ei nu actioneaz nici o forta exterioara sau interioara
Spirala

Forma U

f
O

Figura 9.26 Variante constructive de lamela bimetal

La temperatura mai mare lamela bimetalica, cu starturile strans legate intre ele,
se curbeaz dup un arc de cerc - datorita forelor interne dependente de
temperatura. expresia sgetii termice: fiind
C (l 2 + f2 )
l2
=k
(9.1)
f =
2h
h
Astfel, bimetalul are proprietatea de a-si schimba forma n mod automat
funcie de valoarea temperaturii materialului lamelei; parametrul de intrare este
temperatura, iar parametrul de iesire este curbarea lamelei.
Fata de alte dispozitive bazate pe dilatare, bimetalul are avantajul ca
sageata care se obtine la capatul lamelei bimetalice este cu mult mai mare dact
cea obtinuta prin simpla dilatare termic.
n esena, la nivelul bimetalului se poate obtine cea mai simpla transfomare
de energie termic n energie mecanic, cu multiple aplicaii n tehnica
moderna Pentru a determina forta de actionare a lamelei se face analogia intre

333

forta mecanica F ce produce , pentru lamela de lungime l, latime b si grosime h,

incastrata la o extremitate, sageata mecanic :
F l 3 4F l 3
bh 3
fm =
=
cu I =
(9.2)
3E I bh 3 E
12
Deoarece deformarea mecanic si cea termic se considera fenomene
lineare, sageata rezultata f devine:
f = f f m
Se poate alege forta mecanic F n mod potrivit pentru ca sageata rezultata
s fie: f=0; acestea echvaleaza cu aplicarea din exterior la capatul liber al
lamelei, n sens invers, a fortei F care s produc lamelei neexcitate sageata fm
Egaland relatiile se obtine aceasta forta:
bh 2 E k
F0 =
(9.3)
4l
b.2 Caracteristica timp-curent a lamelei bimetal
Cu ajutorul lamelei se realizeaz o caracteristica dependenta a unui releu
sau a unui declansator; lama bimetal poate ajunge la o supratemperatura si
deci la o sageata f la diverse valori ale timpului, n functie de intensitatea
curentului care parcurge lama bimetal.
Intrucat sageata atinsa de ctre bimetal depinde liniar de temperatura,
inseamna ca variatia n timp a sgetii este descrisa de ctre ecuatiile incalzirii .
Astfel n regim de lunga durat, n cazul incalzirii pure(din stare rece)
sageata bimetalului variaz n timp conform relatiei:
t

kl 2
T

f =
max 1 e
(9.4)

Dac tinem cont ca rezistivitatea nu depinde de tempetatura, atunci:

I 2 A P0
(9.5)
max 0 max = p
=
l p S

unde: P0=RI2
R - rezistent bimetalului sau a elementului incalzitor
I - intensitatea curentului
S - suprafata de schimb de cadura cu mediul ambiant a bimetalului sau
elementului incalzitor
- coeficientul de transmisie globala prin convectie si radiatie
Atunci relatia (9.4) poate fi scrisa sub forma:
1
t
(9.6)
= ln
2
T
I
1 R
I
unde:

334

Shf

IR =

(9.7)
kl 2 R
Dac , f este sageata pe care bimetalul trebuie s o ating pentru a actiona,
IR va fi acea intensitate a curentului, care va determina declansarea intr-un timp
infinit de lung. Cu alte cuvinte, IR este curentul minim care provoaca
declansarea releului termic sau curentul maxim care nu provoaca aceasta
declansare.
Valoarea IR se regleaza prin modificarea sgetii: IR - se numeste valoarea
reglata a curentului releului termic.
Caracteristica:
I
t
(9.8)
= f
T
IR
corespunztoare relatiei (9.6) - se numeste caracteristica generalizata a
releului termic.
Dac suprasarcina apare dup un regim permanent, temperatura initial
fiind diferita de zero - regim de stare cald - relatia care descrie cresterea
temperaturii n timp este:
t

0 = ( 0 max 0 ) 1 e
(9.9)

Din relatia (9.1) in care se inlocuieste supratemperatura prin cea data de

relatia (9.9), cu notatia:
S 0
(9.10)
I0 =
R
n cazul n care incalzirea bimetalului se porneste din starea cald a
acestuia, temporizarea la actionare se determina din relatia:
2

I I0

I
I
t
= ln R 2 R
T
I
1
IR

(9.11)

unde raportul:
2

I0
kl 2 0
=
(9.12)
f
h
IR
reprezint de fapt raportul dintre sageata initial a bimetalului (la
temperatura 0) si sageata la actionarea f.
Timpul de declansare are expresia:

335

1
t d = T ln

0 max

1 d
0 max

(9.13)

Este evident ca, pentru aceeasi valoare a raportului I/IR, temporizarea la

actionare a releului termic este cu att mai mic, ca ct temperatura initial deci raportul I0/IR - este mai are.
Normele interne si internationale fac deosebire intre conditiile impuse
caracteristiclor releelor termice din starea rece si celor din starea cald; aceste
conditii sunt date n tabela la ma=20(0C); ncrcare simetric tripolar
temporizare
stare initial
Motor cu pornire
I/IR
1,05
>2h
rece
1,02
<2h
cald
1,5
<2min
cald
6,0
<2s
rece
normal
<5s
rece
grea
Este evident ca motoarele care au conditii de pornire grele vor trebui s
suporte mai mult timp supracurentul de pornire fr ca releele termice s le
deconecteze. De aceea, caracteristica lor trebuie s se gseasc deasupra
caracteristicii motoarelor cu conditii de pornire normale, mai cu seama n
zonele curentilor de pornire (cca 6In al motorului).
n ceea ce priveste modul de nclzire al bimetalelor, practica cunoaste
urmtoarele variante
- incalzirea direct - benzile bimetalice sunt intercalate n circuit si vor fi
strabatute de intreg curentul sau de o parte a acestuia;
- nclzire indirect - benzile bimetalice se nfsoar n rezistente electrice
de nclzire, de la care caldura se propaga prin conductie; n alte cazuri, benzle
se incalzesc prein radiatia unor rezistente invecinate, parcurse de curentii
supravegheati;
- nclzire semidirecta (mixta) - benzle bimetalice vor fi nclzite partial
prin curentul care le strabate si partial prin efectul incalzitor al unei rezistente
conectate n serie sau n paralel;
- nclzire prin reductor de curent - reductoarele utilizate pot fi:
reductoare care transforma liniar supracurenti de pn la circa 6 ori
mai mari decat curentul nominal;

336

 reductoare care transforma liniar curentii de intensitate pn la

valoarea nominala; pentru curentii mai mari miezul magnetic al
reductorului se satureaza si curentul secundar rezulta mai mic decat
cel care s-ar calcula cu raportul de transformare. De aceea, benzle
bimetalice montate n secundarele reductoarelor cu saturatie
magnetica vor fi solicitate si nclzite n mai mic masur de ctre
supracurentii primari.
Indirecta

Directa

Ich
Ich

Figura 9.27 nclzirea lamelei

b.3 Tipuri de relee termice

n figura 9.28.a se reprezint principial, modul de aciune al unui releu
termic cu aciune direct, asupra unui ntreruptor automat trifazat. Elementul
esenial a releului termic este o lamela bimetalic. Bimetalul este format din
doua foite sudate, din metale cu coeficieni de dilatare foarte diferii. Prin
nclzire bimetalul se ncovoie nspre metalul cu coeficientul de dilatare mai
mic. Pe fiecare faz se monteaz n serie cte un releu termic 1, care comand
deschiderea contactelor 8 atunci cnd suprasarcina depete o anumit durat,
suficient pentru ca elementele de nclzire ale releului termic s degaje o
cantitate de cldur care s produc dilatarea lamelelor bimetalice i dezvorrea
ntreruptorului prin prghia 3.

a.cu actiune directa

b.cu actiune libera
Figura 9.28 Relee termice

n figura 9.28.b este prezentat un tip caracteristic de releu termic tripolar

cu actiune libera. Lamela bimetalic L acioneaz prin intermediul tijei izolante
comune T, asupra prghiei B, care elibereaz colarul C, provocnd astfel
deschiderea contactelor K din circuitul de comand (contactele K se intercaleaz

337

n serie cu bobina unui contactor care comand deschiderea contactelor

principale de for). Reglajul se face prin deplasarea articulaiei A, modificand
astfel distana dintre captul tijei T i prghia B. Se observ c acest tip de releu
are declanare liber, adic, la apsarea pe butonul O, contactele K sunt
meninute deschise n tot cursul operaiei de deszvorre. Dac condiiile de
declanare exist nc, prghia B este nclinat iar colarul C nu poate reveni n
poziia iniial, nepermind nchiderea contactelor K, nchiderea contactelor se
face prin apsarea pe butonul I
In figura 9.29b este prezentat schema de principiu a unui ntreruptor
automat prevzut cu un releu termic trifazat cu nclzire direct si actiune
indirecta, pentru protecia la suprasarcin a instalaiei si protectie antibifazica.
n cazul unei suprasarcini de durat, bimetalele 3, datorit curentului de sarcin
care trece prin acestea se dilat i prin ncovoiere acioneaz asupra tijei 4 din
material izolator. Micarea se transmite prin prghie la contactul de comand.
Astfel se va deschide contactul normal nchis a-b, ntrerupnd alimentarea cu
tensiune a bobinei ntreruptorului automat i deci scoaterea de sub tensiune a
instalaie prin deschiderea contactelor normal deschise K, respectiv nchide
contactul electric a-c, care semnalizeaz defect n instalaie. Reglarea curentului
la care s declaneze releul termic se face prin ajustarea distantei ntre
bimetalele 3 si piesa 4. Releul termic lucreaz att la apariia de suprasarcin pe
toate cele trei faze ct i numai pe una sau pe doua faze.

a. Constructia releului TSA

b. Schema de conectare
Figura 9.29 Releu termic antibifazic

n figura 9.29.a este artat un releu termic din seria TSA. Releele din
aceast serie sunt folosite pentru cureni cuprini ntre 0,4 i 400A. Releul se
compune din cutia 1 i capacul 2 din materiale izolante termorezistente care
protejeaz cele trei bimetale 3, unul pentru fiecare faz. Aceste bimetale
acioneaz prin intermediul prghiei din textolit 4 asupra lamelei elastice 5, iar
aceasta asupra lamelei elastice 6 ce conine contactul mobil 7.Pentru rearmare se
apas asupra tijei din material plastic 8. Prin rotirea urubului cu excentric 9 se
regleaz , n intervalul (0,6 .. 1 ) Ir valoarea curentului pentru care releul va
aciona.Gama de releele termice fabricate in tara nostra este descrisa in tabbelul
de mai jos :

338

Tip

TSA10

Curent
10
nominal
Gama de 0,4 11
reglaj

TSA32

TSAW

16

32

400630
400

0,4 16

0,4 32

80 400 315 630

TSA16

TSAW
PG630
630

630
63 630

Scara curenilor de reglaj Ir; 0,40,550,7511,31,82,43,34,568

111620253240506380100125160200250320400500580
630700800 A
Reglajul proteciei la releul termic se face n limita : IRT = ( 0,67 1)Ir
Standardele n vigoare impun urmtoarele condiii releelor termice destinate
proteciei motoarelor electrice:
s nu declaneze n timp de dou ore la un curent egal cu 1,05 I motor;
s declaneze n timp de dou ore la un curent egal cu 1,2 I motor;
s declaneze la un curent egal cu 6 I motor, ntr-un timp > 2secunde.
Principalul dezavantaj al releelor termice este ineria mare, motiv pentru
care nu pot fi utilizate n cazul proteciei la suprasarcin de scurt durat
(scurtcircuit).De aceea ele se cupleaz n majoritatea cazurilor fie cu relee
electromagnetice, fie cu sigurane fuzibile.
Cele dou tipuri de relee se regleaz astfel:
- releul termic pentru curentul nominal al motorului, ineria lui fiind
mare, el nu va aciona la curentul de pornire (6 .. 8 ori I n )
- releul electromagnetic pentru cureni mai mari dect cei de pornire
( I sc ).Prin cuplarea celor dou relee se realizeaz o protecie deplin
b.4 Simbolizarea releului termic
In conformitate cu recomandarile CEI litera reper de identificare a
categoriei elementului de circuit este F- releul are functia de protectie-.Simbolul
atasat in circuitul de forta este de efect termic iar in circuitul de comanda de
contact normal inchis ce se deschide sub efect termic

Figura 9.30 Simbolizarea releului

c Releu diferential (releu de curent rezidual RCD) - detecteaza

curentul care se scurge la pamnt si foloseste acest curent pentru a actiona un
mecanismul de deconectare a circuitului defect. Principiul de functionare al unui

339

releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor de linie si neutru printrun miez magnetic toroidal(figura 9.31). Un curent de sarcina normal va produce
n miezul magnetic fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Daca exista
o punere la pamnt, curentul prin conductorul de linie este mai mare dect cel ce
se ntoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare.
Apare astfel un flux rezultant care induce un current ntr-o nfasurare montata pe
acelasi miez magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului
de deconectare a circuitului. Curentul de comanda este de 10, 30, 100, 300, 500
mA, timpul de deconectare este instantaneu sau selectiv, cu ntrzieri de 40-300
ms.

Figura 9.31 Releu de curent rezidual

d Relee de timp .Aceste relee determin un semnal n circuitul de ieire dup un

anumit interval de timp din momentul aplicrii sau ntreruperii tensiunii din circuitul lor
de intrare.
Se deosebesc relee de timp cu temporizare la acionare, care determin un
semnal n circuitul de ieire dup un anumit interval de timp (reglabil), din momentul
aplicrii semnalului de intrare i relee de timp cu temporizare la revenire, care
determin un semnal n circuitul de ieire dup un anumit interval de timp din
momentul ntreruperii semnalului de intrare. Aceste relee se folosesc n automatizri i
n sistemele energetice, unde realizeaz temporizarea necesar unei protecii selective.
Sunt excitate n general de relee de curent sau tensiune i transmit un semnal unui releu
intermediar.
Modul de reprezentare n schemele electrice ale acestor relee este prezentat n
figura 9.32. Astfel, n figura a) este reprezentat un releu de timp cu temporizare la
acionare avnd un contact normal deschis (13-14) ce se nchide dup un anumit timp
din momentul aplicrii semnalului de intrare la bornele (1-2) si un contact normal
inchis ce se deschide dupa acelasi interval de timp; n figura b) un releu de timp cu
temporizare la revenire avnd un contact normal nchis (11-12) care se deschide
instantaneu la aplicarea tensiunii la bornele (1-2)si revine temporizat la anularea

340

alimentarii bobinei si un un contact normal deschis (13-14) ce se inchide instantaneu si

deschide temporizat.

a. cu temporizare la actionare
b. cu temporizare la revenire
Figura 9.32 Relee de timp

Dup principiul de funcionare al ansamblului de temporizare releele de timp pot fi cu :

temporizare electromagnetic, cnd se folosete un electromagnet ce acioneaz
un mecanism de ceasornic cu roi dinate;
temporizare prin relee de inducie, datorit caracteristicii temporale dependente a
acestor relee;
temporizare electric, prin folosirea unor circuite R,C;
temporizare electronic, prin utilizarea elementelor semiconductoare, diode i
tranzistoare;
temporizare electrotermic, prin utilizarea efectului de deformare n timp a
termobimetalelor;
temporizare realizat prin motoare sincrone ;
temporizare pneumatic.
9.4 APARATE PENTRU ACTIONAREA MAINILOR
ELECTRICE

Aceste aparate servesc la echiparea instalaiilor de automatizare cu

comand secvenial. Aparatele se construiesc ntr-o mare varietate de
tipodimensiuni. Ele sunt prevzute a funciona in curent continuu, n curent
alternativ sau att n curent continuu, ct i alternativ. Aceste aparate se
caracterizeaz printr-un mare numr de manevre mecanice i electrice.
9.4.1 Butoane de comand
Butoanele de comand se utilizeaz n instalaiile electrice pentru comanda
aparatelor de acionare (fig.9.33). Funcie de modul de acionare ,n schema
electric, butonul se reprezint printr-un contact normal deschis sau nchis
cruia i se ataeaz funciile de:
- acionare normal prin apsare simbolul [- -\
- funcia de revenire prin simbolul n care unul din vrfurile
triunghiului indic sensul revenirii.

341

Butoanele sunt colorate, aceste culori avnd un urmatoarele coduri: 1

rou, 2 portocaliu, 3 galben, 4 verde, 5 albastru, 6 transparent, 7 alb, 8
gri, 9 negru.Prescripii pentru culoarea butoanelor
- rou oprire sau scoatere de sub tensiune
- galben intervenie
- verde pornire, punere sub tensiune
- albastru orice semnificaie neacoperit de cele de mai sus
- alb, negru, gri fr semnificaie.

1 buton ciuperc ; 2 buton cu lact i cheie de blocare ; 3 buton cu lamp de

semnalizare i transformator de alimentare a lmpii ; 4 buton dublu de acionare ; 5 buton
selector ; 6 buton de comand
Figura 9.33 Tipuri de butoane de comand

Butoanele de comand sunt acionate numai manual. Ele au o singur

poziie stabil, la care revin ndat ce butonul nu mai este acionat; de aceea, prin
butoanele de comand se dau numai comenzi de scurt durat. Acelai buton de
comand poate fi ns prevzut cu mai multe contacte, astfel nct, printr-o
singur apsare, s comande mai multe circuite, pe unele nchizndu-le i pe
altele deschizndu-le. Butoanele sunt prevzute cu unul sau mai multe grupuri
de contacte normal-nchise Bornele butoanelor sunt marcate cu numere cu so
(ncepnd cu cifra 2) pentru contactele normal deschise i cu numere fr so
pentru contactele normal nchise.
9.4.2 Lmpi de semnalizare
Lampile sunt montate pe panouri i pupitre de comand si se utilizeaz pentru
semnalizarea luminoas a poziiei de funcionare a aparatelor de comand,
pentru a indica situaiile normale sau anormale din instalaia supravegheat
(fig.9.34 b).Spre exemplificare in figura 9.34a este redat un intrerupator automat
ce alimenteaza un consumator iar in figura 9.34 b s-a reprezentat circuitul de
semnalizare al starii intreruptorului. Lampa E1 senmalizeaza cuplarea
intrerupatorului, E2 decuplarea acestuia , E3 deconectarea intrerupatorului la
suprasarcina iar E4 deconectarea la scurtcircuit.

342

a.Intrerupator

b.Circuitul de semnalizare
Figura 9.34 Utilizarea lampilor de semnalizare

Lampile de semnalizare se execut n mai multe variante constructive

:lmpi normale, lmpi de control, casete de semnalizare. Elementele constructive
ale unei lampi sunt redate in figura 9.35. Casetele de semnalizare sunt tot lmpi
de semnalizare, avnd cutia de dimensiuni mai mari i o plac frontal din sticl
opac pe care se pot aplica anumite inscripii, n scopul de a uura supravegherea
regimului de funcionare a instalaiei.

1
3

2
a

4 5

7 8

Figura 9.35 Lmpi si casete de semnalizare

343

9.4.3 Chei de comand

Cheile de comand sunt aparate care servesc numai la conectarea
circuitelor de comand. Cheile de comand au curentul nominal mic (26 A) i
puterea de rupere micorat corespunztor, astfel nct nu pot servi direct ca
aparate de conectare a unor circuite de putere, ci numai ca aparate de conectare a
circuitelor de comand, ndeplinind aceeai funcie ca butoanele de comand.
Cheile de comand se mai aseamn cu butoanele de comand i prin faptul c i
n acest caz comanda se execut voit, de ctre un operator.

O alt deosebire fa de butoanele de comand, este aceea c n timp ce

butoanele de comand stabilesc de obicei un singur circuit, cheile de comand
pot nchide concomitent mai multe circuite (de comand, de semnalizare, de
zvorre etc.).
9.4.4 Microntreruptoare
Microntreruptoarele (fig. 9.36) reprezint aparate miniaturale de comand
cu acionare instantanee caracterizate printr-o mare capacitate de comutare,
realizat ntr-un gabarit redus.
Microntreruptoarele se utilizeaz la automatizarea organelor mobile ale
mainilor-unelte, lucrnd n spaii cu umiditate sporit i praf. Aparatele pot fi
acionate prin cam sau patin. nchiderea sau deschiderea contactului se
realizeaz printr-un mecanism cu lamel arcuitoare.
1 contacte mobile de argint;
2 buton de acionare;
3 resort de oel inoxidabil;
4 borne de racord la circuitul exterior;
5 sanie mobil pentru bascularea mecanismului de contact.

Figura 9.36. Microntreruptor

9.4.5 Limitatoare de curs

Limitatoarele de curs (fig. 9.37) sunt aparate de conectare care ntrerup
sau stabilesc circuite sub aciunea unui element mecanic al instalaiei, aflat n
micare.
Astfel, n instalaiile cu piese n micare, acionate electric, cum sunt :
maini unelte, poduri rulante, ascensoare, instalai de ridicat, maini de
ambalat etc. , apare n mod frecvent necesitatea fie de a ntrerupe automat
acionarea ntregii instalaii, cnd cursa organelor n micare a depit zona de
deplasare permis, fie de a comanda o anumit succesiune de operaii, n funcie
de poziia unor piese n micare.

344

De exemplu :
7 la podurile rulante este necesar
s se opreasc automat acionarea
podului, n cazul n care, din cauza
unui defect sau din neatenia
manipulantului, podul se apropie
prea mult de marginea cii de
rulare, riscnd s loveasc anumite
obiecte aflate n acea zon ;
7
la ascensoare este, de
asemenea, necesar s se opreasc
automat motorul de antrenare a
cabinei, atunci cnd, datorit unui
defect de instalaie, cabina urc
depind ua ultimului etaj sau
coboar sub nivelul celei mai de
Figura 9.37 . Limitatoare
jos ui ;
7 la maini unelte de tipul rabotezelor este necesar s se comande automat la
captul fiecrei curse, inversarea sensului de mers al mesei port cuit.
9.4.6 Aparate de reglare
Din categoria aparatelor de reglare i pornire, destinate reglrii unor

parametric de funcionare (tensiune, curent, vitez) i pornirii motoarelor

electrice fac parte:
reostatele de reglare
reostatele de pornire
reostatele de pornire i reglare
Reostatele de reglare sunt montate n serie cu nfurarea de excitaie i
regleaz fie tensiunea de la bornele generatorului, fie intensitatea curentului de
excitaie care duce la variaia turaiei motoarelor de c.c.. n cazul motoarelor
trifazate asincrone cu rotorul bobinat, reostatele de reglare a turaiei sunt
montate n circuitul rotorului i au ca principal scop pornirea motorului.
Reostatele de pornire sunt montate fie n serie cu nfurarea rotorului
(pentru pornirea motorului de c.c.), fie n circuitul rotorului, la periile care calc
pe inele, n cazul motorului asincron trifazat cu rotorul bobinat.
Reostatele de pornire i reglare , utilizate la motoarele de c.c., asigur
prin aceeai construcie att pornirea ct i reglarea turaiei. Exist reostate de
pornire i reglare utilizate fie n circuitul nfurrii rotorului, la motoarele
asincrone trifazate cu rotorul bobinat, fie n circuitul statorului, la motoarele
asincrone trifazate cu rotorul n scurtcircuit, care ns au o utilizare practic mai
restrns.

345

Dup materialul folosit pentru construcia elementelor rezistive, reostatele

pot fi:
reostate metalice, la care elementele rezistive sunt din srm de fier
zincat, nichelin sau font;
reostate cu lichid, la care se folosete o soluie de 10 15 % sod
dizolvat n ap;
Dup modul de rcire, reostatele pot fi rcite n aer sau n ulei Dup
modul de construcie al dispozitivului care comut elementele rezistive,
deosebim: reostate cu cursor, reostate cu ploturi i reostate cu controller
(utilizate pentru pornirea motoarelor cu peste 20 de porniri pe or).
9.4.7 Automate programabile
Automatul programabil (PLC) este un aparat electronic care controleaz
regimurile de funcionare ale masinilor si proceselor. PLC-ul recepioneaz
semnale prin intermediul intrrilor sale, le prelucreaz dup un program si
transmite semnale la iesirile sale.
Programul se realizeaz cu ajutorul unui software de programare; prin
program se pot comanda intrrile si iesirile dup dorin, se pot msura timpi si
efectua operaii de calcul
Caracteristicile principale ale unui automat programabil sunt numrul
maxim de intrri/iesiri, capacitatea memoriei si viteza de calcul.
Automatele programabile pot fi :
compacte (figura 9.38 a) pot fi echipate cu numeroase elemente cum sunt
de exemplu poteniometre de setare valori impuse, intrri/iesiri analogice sau
extinderea memoriei Automatele programabile compacte sunt definite prin
urmtoarele caracteristici de sistem : programare cu acelasi pachet software,
posibiliti de extindere locale si la distan, interfa integrat pentru
comunicaie, blocuri terminale detasabile, cu suruburi, gabarit compact
modular(figura9.38b). Automatele programabile modulare ofer
urmtoarele caracteristici deosebite: vitez mare de procesare, construcie
modular, numeroase opiuni de legare n reea, memorie cu capacitate
ridicat

a. compacte
b. modulare
Figura 9.38 Automate programabile

346

Un automat programabil, PLC este de fapt un minicalculator industrial

specializat pentru tratarea problemelor de logic secvenial i combinaional.
ntr-o form general poate fi considerat ca un echipament care permite legturi
logice ntre un numr mare de intrri i ieiri. Funcional acest echipament
simuleaz structuri logice cu relee sau cu pori integrate, substituind configuraia
cablat printr-o structur elastic, modificabil prin programare.
Un PLC este format din doua elemente:
Unitatea centrala de procesare (CPU)
Intrari-iesiri (I/O)
Unitatea centrala de procesare (CPU) este partea ce primeste, decodeaza,
stocheaza si proceseaza informatia. De asemenea executa programul
implementat din memoria PLC-ului. In esenta CPU este creierul PLC-ului fiind
alcatuit din trei parti:
Procesor-este partea ce codeaza, decodeaza si proceseaza datele
Memorie sectiunea in care se stocheaza controlul programului si datele
echipamentului conectat la PLC
Alimentarea- ce asigura tensiunea si curentul pentru a opera .

Figura 9.39 Unitatea centrala a PLC-ului

Intrari-iesiri (I/O) reprezinta bratele PLC-ului prin care executa

comenzile stocate in memorie. Au rolul de a conecta PLC-ul cu echipamentele
exterioare Intrarile alimenteaza cu semnale sau date PLC-ul iar iesirile preiau
semnalele sau datele si le transmite echipamentului pe care-l controleaza PLCul(figura 9.40). Utilizatorul are posibilitatea sa defineasca orice interdependenta
logica intre intrari, iesiri, timere, precum si sa execute comenzi sau sa transmita
informatii de la, sau catre un computer conectat la interfata seriala RS232.

347

Figura 9.40 Intrari/Iesiri PLC

Doua tipuri de intrari/iesiri pot fi utilizate:

discrete -ce au doua stari 0 si 1 in transmiterea primirea informatiilor
catre PLC in special de stari de tip on-off
analogice ce au o un infinit numar de stari si nu pot fi de tip on-off

Figura 9.40 Intrari/Iesiri discrete vs. analogice

Gestionarea resurselor PLC-ului se face prin intermediul unui "program".

Un program este o secventa ordonata de "instructiuni" , care codifica
anumite operatii de executat asupra resurselor sistemului. Setul de instructiuni
este astfel conceput incat sa asigure controlul deplin asupra resurselor
enumerate mai sus. Majoritatea PLC-urilor ofera diferite categorii de instructiuni
dar toate utilizeaza, pentru intrari /iesiri, doua tipuri de baza de instructiuni si
anume:
contacte - sunt instructiuni care se refera la conditii ale intrarilor pentru
programul de control al PLC-ului si reprezinta alimentarea cu informatii a
PLC-ului. Contactele in codul procesorului
monitorizeaza starea
intrarilor (figura 9.41.a)
bobine - sunt instructiuni care se refera la iesirile programul de control al
PLC-ului. Fata de contacte aceste instructiuni monitorizeaza echipamentul
comandat spunand PLC-ului ce sa faca in programul de control. Bobinele
in codul procesorului monitorizeaza starea iesirilor(figura 9.41b)

a. contacte

b. bobine
Figura 9.41 Instructiuni

348

Practic PLC scaneaza starea intrarilor executa programul din CPU- si

schimba starea iesirilor conform figurii 9.42
Programarea automatului se face extrem de
simplu, cu ajutorul unui computer, pe linia seriala
RS232. Odata memorat, programul se pastreaza in
memorie un timp nedefinit de lung. Memoria de
program este de etip EEPROM poate fi stearsa si
rescrisa de circa 100.000 de ori.
Programarea consta in scrierea unei secvente
de instructiuni plecand de la o diagrama de faza,
un graf de stare, ecuatii booleene etc. Unele
automate permit utilizarea limbajelor grafice,
utilizand pe un monitor circuitul implementat.
Conform prescriptiilor CEI- 1131-3 sunt
recunoscute urmatoarele limbaje standardizate :
- IL (instruction list);
-ST (structured text), limbaj de nivel
inalt bazat pe Pascal;
-LD -Ladder Diagram
-FBL(function blok language), limbaj bazat
pe elemente logice;
-SCF(sequential function chart), pentru
Figura 9.42
programarea pasi de secventa;
Primele doua sunt limbaje text, celelalte sunt limbaje grafice.
Echivalenta dintre simbolurile logice, tabela de adevar si limbajul Ladder
de programare al PLC-urilor este [9] redata in tabelul de mai jos
Avantajele utilizrii automatelor programabile apar cu uurin la o analiz
comparativ a unui sistem automat clasic cu un sistem automat numeric
Fiabilitate ridicat: fiabilitatea componentelor de tip industrial utilizate n
realizarea hardware a sistemului este o garanie pentru fiabilitatea acestuia. Pe de
alt parte ns nlocuirea logicii cablate, folosit la realizarea sistemelor
clasice,cu logic implementat software conduce la simplificarea i reducerea
numrului de legturi fizice lucru ce evident are consecine pozitive asupra
fiabilitii n funcionare.
Automatizarea funcionrii, funcie specific sistemelor automate numerice,
permite darea unor semnalizri la detectarea defectelor interne i scurtarea
duratelor ct echipamentul ar putea fi indisponibil.
Comunicaia la distan: este de asemenea o funcie specific sistemelor
numerice cu toate avantajele ce decurg din aceasta: urmrirea unor procese
aflate la distan, descentralizarea funciilor de automatizare, nregistrarea
automat a evoluiei proceselor, etc.
Testarea i punerea n funciune: a sistemelor moderne de automatizare este
facilitat pe de o parte de similitudinea noilor sisteme comparativ cu cele clasice

349

n partea de interfa cu procesul, iar pe de alt parte de interfeele om-main

care ofer rapid informaii despre funcionare dar i posibilitatea forrii unor
variabile pentru a simula anumite situaii de funcionare.

Flexibilitatea sistemelor moderne: sub aspectul modificrilor care pot apare

n timp este un alt avantaj care se datoreaz pe de o parte posibilitii de a defini
componente software adecvate noilor cerine aprute iar pe de alta modulelor
hardware ce permit preluarea n cadrul aceluiai sistem de noi componente ale
procesului tehnic controlat.
Flexibilitatea sistemelor moderne, uurina parametrizrii i a punerii n
funciune, preluarea mrimilor din procesul tehnologic fr risip de resurse,
fiabilitatea sistemului de-a lungul anilor de funcionare conduc mpreun la
reducerea costurilor.

350