Sunteți pe pagina 1din 7

8.1.3. Actionarea contactorului. Contactorul cu relee.

Contactorul electromagnetic poate fi actionat cu electromagnet de current alternative sau cu electromagnet de current continuu. In acest ultim caz sursa de current continuu poate fi un redresor, care face parte din echipamentul contactorului. In fig. 8.7 este prezentata schema electrica de actionare a contactorului cu ajutorul butoanelor de comanda BP-inchidere : BO-deschidere. Executia bobinei electromagnetului BE se face in current alternativ. Mentinerea excitatiei dupa actionarea butonului de inchidere BP se realizeaza cu ajutorul contactului de automentinere (retinere) 4. Pe caile principale de current 1,2 si 3 se inseriaza releele de protective . La depasirea de durata a curentului reglat, conform caracteristicii de protective a elementului bimetal, contactul 8 este deschis, iar bobina BE pierde alimentarea,urmarea fiind intrerupereaautomata a curentului principal. Contactele auxiliare 5,6 si 7 servesc la semnalizarea si blocaj in schemele de actionare. La actionarea cu electromagnet de current continuu este posibil sa se dimensioneze economic bobina electromagnetului. In adevar, pozitia inchis a contactorului, circuitul magnetic al electromagnetului este saturat iar forta dezvoltata de electromagneteste mult superioara cele necesare asigurari presiunii pe contacte. In consecinta curentul poate fi diminuat in pozitia inchis a contactorului asa cum se indica in figura.8.8. In schema din figura 8.8a prin deschiderea contactului auxiliar , normal inchis, se intercaleaza in serie cu bobina de rezistenta R o rezistenta exterioara . Intensitatea curentului de excitatie a electromagnetului scade asa cum se poate vedea in diagramele din figura 8.8b. Pe acest principiu se poate dimensiona bobina la un current echivalent mai mic decat curentul I = U/R. Alimentarea din reteaua de current alternative cu redresor a electromagnetului ofera avantajul reducerii curentului cu ajutorul rezistentei. Schema de principiu a actionarii cu alimentare din reteaua de curent alternative si rederesor poate fi urmarita in figura 8.9 . Butoanele de inchidere si deschidere sunt plasate pe partea de curent alternative.

8.1.4. Clase de de contactoare si regimuri de functionare Clasificarea contactoarelor se poate face dupa urmatoarele criteria: 1. Felul curentului si natura sarcinii: current continuu sau current alternative : sarcina rezistiva, inductive etc.

2. Clasa de uzura, care necesita cunoasterea numarului n de manevre intr-o ora si durata relative de conectare. Trebuie mentionat faptul ca pe durata trecerii curentului, intensitatea acestuia nu ramane constanta. In majoritatea cazurilor practice, curentul de intrerupere difera de cel de conectare. In tabelul 8.1 se indica clasificarea dupa natura sarcinii. In tabelele 8.2 si 8.3 se indica conditiile de conectare si deconectare a contactoarelor de curent alternativ si continuu in functie de natura sarcinii. Astfel se poate constata ca un contactor din categoria asigura in conditii normale conectarea unui curent de 6 la tensiunea de restabilire 0,17 . Valoare redusa a tensiuni de restabilire se datoreaza faptului ca motorul asincron se intrerupe avand rotorul lansat si determina o solicitare dielectrica redusa a contactorului si o incalzire redusa a contactelor In tabelul 8.4. se indica clasele de uzura actuale ale contactoarelor de curent alternative si curent continuu in functie de numarul de manevre pe ora, de durata relative de conectare. Se poate vedea ca anumite contactoare permit un numar insemnat (600.000) cicluri in sarcina.

8.1.5. Gradul de utilizare a unui contactor este definit de raportul dintre curentul de exploatare si curentul nominal al contactorului, deci k= . Prin curent de exploatare se intelege intensitatea nominal a curentului (de cele mai multe ori un motor electric), iar prin curent nominal al contactorului se intelege intensitatea curentului pentru care in regim permanent nu se depaseste limita de incalzire a cailor de curent. In continuare se va da un exemplu de calcul al gradului de utilizare a unui contactor folosit la deconectarea unui motor asincron cu colivie lansat. Date: Numarul de porniri pe ora: n = 300 Durata relative de conectare = 40 % Conditii de pornire : Durata demarajului = 1 s Curentul de demaraj = 5 Durata circuitului T = 12 s Durata de lucru = T = 120,4 = 4,8 s Se compune din durata = 1 s la curentul = 5 si durata = 3,8 sec la curentul .

Se considera constanta de timp la incalzire a polului contactorului relative mare in raport cu durata T a unui ciclu ceea ce inseamna ca efectul termic al curentuli variabil echivaleaza cu efectul termic al curentului nominal pe durata T, adica. R( )=R T Cu datele problemei (5 ) 1 + 3,8 = De unde : K= =

12

Daca se considera si incalzirea suplimentara a ccontactului datorita arcului electric care apare la deconectare, de ca re nu s-a tinut seama anterior (avand in vedere ca deconectarea are loc cu motorul lansat cand tensiunea de restabilire este de 0,17 ) dar de care trebuie sa se tina seama la deconectarea motoarelor asincrone frinate prin contracurent ( cand tensiunea de restabilire este ) rezulta ca energia dezvoltata in arc contribuie la incalzirea contactorului. In ipoteza ca stingerea arcului electric se produce intr-o semiperioada aceasta energie este Pentru un arc electric racit u=

si are o valoare practic constanta iar,

t=0,01 s Se obtine asadar . Numai o parte a acestei energii, variabila cu intensitatea curentului, este transmisa contactelor, restul disipandu-se in camera de staingere. De acest faptse va tine cont printr-un coefficient m. Efectul termic al arcului electric poate fi echivalat cu cel al curentului nominal pe durata , adica: =R (8.5) Daca aparatul nu este parcurs de curentul nominal ci ce un curent I rezulta ca efectul termic al arcului electric va fi proportional cu I/ . (8.6) Daca 125 A, k = 0,625, R 10 : = 250 V, m = 0,645 rezulta , adica la deconectare energia primita de contacte de la arcul electric este echivalenta cu cea dezvoltata prin efect Joule-Lenz in contactul de rezistenta R la trecerea curentului timp de 4 s.

Tabel 8.1. Clasificarea contactelor dupa natura sarcinii. Curentul Alternativ Simbolul Aplicatii Caracteristice Sarcini neinductivesau putin inductive Demarajul motoarelor cu inele, franare prin contracurent Demarajul motorului asincron cu colivie, intreruperea motorului lansat De marajul motorului asincron cu colivie, mers prin impulsuri pentru curse mici, inversarea sensului de rotatie in mers Sarcini neinductive sau pentru inductive cum sunt cuptoarele cu rezistenta Demarajul motoreului derivatie, intreruperea motorului derivatie lansat Demarajul motorului derivatie, mers prin impulsuri, inversarea sensuluide rotatie in mers Demarajul motorului serie, intreruperea motoruluiserie lansat Demarajul motorului serie, mers prin impulsuri, inversarea sensului de rotatie in mers

Continuu

8.2 Contacte statice Imbunatatirea parametrilor dispozitivelor semiconductoare, mai ales a celor cu siliciu, ofera posibilitatea realizarii unor traductoare statice fara elemente mecanice, in miscare, fara arc electric. In present se fabrica tiristoare cu tensiunea inversa de 3,5 kV si curent nominal de 400 A. In cele ce urmeaza se vor analiza cateva scheme de contactoare statice cu tiristoare. Tabelul 8.2. Conditi de conectare si deconectare corespunzatoare diferitelor categorii de utilizare a contactoarelor de curent alternative. Functionare normala Categoria I 2,5 6 6 Conectare U Conectare U Deconectare cos I 0,95 0,65 2,5 0,35 0,35 6 Functionare ocazionala cos I cos 0,95 0,65 0,35 0,35 cos -

0,17

Deconectare -

I -

4 10

1,1 1,1 1,1

0,65 0,35 0,35

4 -6 10

1,1 1,1 1,1

0,65 0,35 0,35

Unde: curent nominal de utilizare tensiune nominal de utilizare U tensiunea inainte de inchidere I curentul conectat tensiunea de restabilire

Tabelul 8.3. Conditi de conectare si deconectare corespunzatoare diferitelor categorii de utilizare a contactelor de curent continuu. Functionare normala Categoria Conectare Deconectare I U T (ms) I T (ms) 1 1 2 7,5 2 2 7,5 10 7,5 7,5 Functionare ocazionala I U T (ms) I T (ms) 2,5 2,5 2,5 2,5 15 15 15 15 T = L/R Constanta de timp

Tabelul .8.4. Clasele de uzura a contactoarelor. Clasa de uzura Numar manevre/ore Durata relative de conectare 100 % Curentul nominal termic Numar de mii de manevre inainte de revizia parti mecanice, fara sarcina Numar de mii de cicluri in c.a. sarcina inainte de inlocuirea contactelor c.c. I II n<30 60 III 30<n<150 60 IV 150<n<600 40 V 600<n<120 0 40

Sub Peste 1250 1250 30 15

Sub 500 140

500- Peste 1250 1250 120 6

Sub 500- Peste 500 1250 1250 1250 600 300

Sub 500- Sub 500 1250 500 5000 2500 10.0 00

5001250 5000

2,5

40

20

10

140

70

35

300

140

600

300

2,5

60

30

15

200

100

50

400

2000 600

400