Masini si actionari electrice

Unitatea de învăţare nr. 12

Pornirea motoarelor asincrone

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 12

12.1 Pornirea motoarelor asincrone
12.2 Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie
12.3 Pornirea metodelor cu rotor bobinat
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 12
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 12
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 12

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 12 sunt:

Înţelegerea noţiunilor de functionarea a motorului asincron in regim de
motor
Sublinierea aspectelor practice ale pornirilor masinii asincrone

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla vizionare.Daca
sunt elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta,
daca sunt relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

1
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

12.1 Pornirea motoarelor asincrone

La alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone trebuie să se ia în
consideraţie atât cerinţele sistemului de acţionare, atât şi cele ale reţelelor de distribuţie a
energiei electrice. De asemenea, trebuie să se ţină seama de pierderile de energie în timpul
procesului de pornire şi de costurile aparatajului aferent.
Astfel, cuplul de pornire al motorului trebuie să fie mai mare decât cuplul static al
mecanismului de antrenat, iar în timpul pornirii să se asigure accelerarea rapidă a
mecanismului antrenat, însă fără şocuri dinamice, periculoase mai ales pentru elementele
transmisiei. Pe de altă parte, curentul de pornire nu trebuie să conducă la căderi de tensiune
importante în reţea., care să perturbe funcţionarea celorlalte receptoare conectate la aceeaşi
reţea. Totodată, curenţii de pornire – pe durata procesului tranzitoriu de accelerare – nu trebuie
să producă încălziri peste limitele admise de clasa de izolaţie a înfăşurărilor rotorului.
Metodele de pornire ale motorului asincron depind de tipul constructiv al rotorului, de
particularităţile acţionării şi de parametrii reţelei de alimentare.

12.2 Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie

 Conectarea directă la reţea este în general admisă pentru rotoare de puteri

relativ reduse sau chiar pentru puteri mai mari, dacă reţeaua de alimentare este suficient de
puternică. Practica a arătat că pornirea directă este posibilă dacă este îndeplinită condiţia:

Ip 3 puterea instalată
≤ + (12.1.)
In 4
4 x puterea motorului

Curentul iniţial la pornirea directă a motoarelor cu rotorul în colivie coincide practic

cu curentul de scurtcircuit, a cărui valoare este I k = (4 ÷ 7 ) ⋅ I n . Aceasta înseamnă că pentru o

putere instalată de 1000 kW, luând în consideraţie limita superioară a curentului de pornire,
este admisă conectarea directă la reţea a motoarelor cu puteri sub 25 kW.
La pornirea directă curentul mare absorbit din reţea nu prezintă în primul rând un
pericol direct pentru motor din cauza duratei de pornire relativ scurte, dar poate produce
importante căderi de tensiune în reţeaua de alimentare, căderi care pot deranja alţi
consumatori şi mai ales iluminatul electric din reţelele mixte, unde puterea reţelei este mică.
Totodată sunt solicitate şi aparatele electrice de conectare şi măsurare.

2
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Pornirea prin conectare directă la reţea este rapidă şi implică şocuri dinamice
ridicate în elementele cinematice ale transmisiei. Din această cauză, motoarele cu rotorul în
colivie au prevăzute prin standarde atât limite inferioare cât şi superioare pentru valorile
cuplurilor de pornire, Mp şi ale cuplurilor maxime, Mm. Astfel STAS 1764 limitează pentru
motoarele cu puteri de la 0,06 până la 132 kW curenţi de pornire la valori Ip = (4-7,5)In, iar
pentru cuplurile de pornire indică valori Mp = (1,2-2,2) Mn, prevăzând toleranţe +/- la aceste
cifre. Capacitatea de supraîncărcare în valori, în funcţie de puterea şi turaţia motorului,
cuprinse în intervalul km = (1,9-2,4).
Odată cu creşterea puterii reţelelor de alimentare, metoda conectării directă la reţea
a luat o largă răspândire, atât în reţelele de joasă tensiune, cât mai ales în cele cu tensiuni de
6 şi 10 kV.

 Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare urmăreşte reducerea

curentului de pornire, dar se reduce, în acelaşi timp şi în mod simţitor, cuplul de pornire care
este proporţional cu pătratul tensiunii. Reducerea tensiunii de alimentare se poate executa prin
trei procedee:
• Conectarea stea-triunghi a înfăşurării statorice;
• Alimentarea prin autotransformator;
• Înscrierea unor impedanţe în circuitul statorului.

Pornirea stea-triunghi se poate aplica numai la motoarele care au scoase la cutia de

borne toate cele şase capete ale înfăşurărilor de fază şi la care tensiunea reţelei de alimentare
corespunde funcţionării motorului cu înfăşurarea statorului conectată în triunghi.
Schema de principiu pentru pornirea stea-triunghi este reprezentată în figura 12.1. La
pornire, înfăşurarea statorică se conectează în stea prin închiderea comutatorului k pe poziţia
1 şi curentul iniţial de pornire are valoarea:
U1
I pY = (12.2.)
3Z k
în care U1 este tensiunea de linie, U1/ 3 este tensiunea de fază, iar Zk impedanţa unei faze la
scurtcircuit, când turaţia n = 0. După ce rotorul a accelerat şi turaţia s-a stabilit se trece
comutatorul k pe poziţia 2, realizându-se schimbarea conexiunii înfăşurării din stea în triunghi.

3
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Fig. 12.1

Dacă pornirea s-ar fi efectuat direct prin conectarea motorului cu înfăşurarea statorică
în triunghi, aşa cum funcţionează normal, atunci curentul absorbit din reţea ar fi avut valoarea:

3U1
I P∆ = (12.3.)
Zk
cu semnificaţiile de mai sus pentru U1 şi Zk. Deci, în cazul pornirii stea-triunghi, curentul iniţial
I p∆
de pornire este I pY = , adică de trei ori mai mic decât în cazul conectării directe pe
3
conexiunea triunghi. În schimb şi cuplul de pornire va fi de trei ori mai mic, fiindcă şi tensiunea
aplicată este 3 ori mai mică.

În figura 12.2, a şi b, este arătată variaţia cuplului electromagnetic şi a curentului de pornire

la conectare stea-triunghi a rotorului asincron.

4
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Fig. 12.2, a şi b

Pornirea prin autotransformator se utilizează mai ales la motoarele asincrone de puteri mari.
Schema de principiu a pornirii cu autotransformator este reprezentată în figura 12.3.

Fig. 12.3.
La pornire se închide mai întâi întrerupătorul k1, apoi k2, alimentând motorul cu o
tensiune redusă. După accelerarea rotorului, în cazul autotransformatorului cu o singură
treaptă cum este cel din figură, se deschide întrerupătorul k1, porţiunea din înfăşurarea
autotransformatorului rămasă în circuit, lucrând ca o bobină de reactanţă înseriată cu
înfăşurarea statorului. În sfârşit, prin închiderea înfăşurătorului k3 motorul este pus la
tensiunea nominală de funcţionare (autotransformatorul, cu k1 deschis, nu mai poate fi
parcurs de curent şi deci în el nu se mai produc pierderi).
Dacă se notează cu ka raportul de transformare al autotransformatorului, atunci la
pornire curentul şi cuplul se micşorează de ka ori.
Pornirea cu bobine de reactanţă introduse în circuitul statorului se aplică mai rar. Schema de
principiu este reprezentată în figura 12.4.. După pornire, bobina de reactanţă trifazată, este

5
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

scurtcircuitată. Pentru a limita de k ori curentul de pornire, trebuie redusă în acelaşi raport
tensiunea de fază. În această situaţie cuplul de pornire, proporţional cu pătratul tensiunii scade
de k2 ori.

Fig. 12.4.
Mai general, se poate face sublinierea că toate metodele de pornire indirectă a
motorului asincron prezintă inconvenientul reducerii cuplului de pornire (reducere mai puţin
accentuată în cazul autotransformatorului.
Din această cauză metodele indirecte nu se utilizează dacă este necesară pornirea în
plină sarcină, sau dacă la pornire trebuie învins un cuplu rezistent mai ridicat decât cel în
funcţionarea normală, cum este cazul marilor de ciment.

12.3 Pornirea metodelor cu rotor bobinat

Conform celor arătate anteriorprin introducerea unor rezistenţe suplimentare în circuitul
rotoric alunecarea sm creşte, Mm nu se modifică, iar cuplul de pornire Mp poate creşte până la
valoarea maximă dacă sm = 1. Evident curentul I’’2 scade şi prin urmare şi curentul I1 absorbit
din reţea se micşorează.
Pornirea rotoarelor cu rotor bobinat se bazează pe aceste proprietăţi, rezistenţa
suplimentară fiind un reostat cu mai multe trepte. Schema de principiu este redată în figura
12.5, iar caracteristicile de pornire pentru un reostat cu patru trepte sunt reprezentate în figura
12.6.

6
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Fig. 12.5 Fig. 12.6.

Se impune ca procesul de pornire să se desfăşoare între două valori ale cuplului, mai
mari decât cuplul nominal Mn; în general aceste limite sunt Mp min = (1,1 –1,3) Mn, iar
MP max = (1,5-2) Mn.
Pornirea are loc pe o caracteristică M = f (s) artificială, când în serie cu înfăşurarea
rotorică este introdusă întreaga rezistenţă RP4 a reostatului de pornire şi când la s = 1
corespunde Mp max (punctul A). Din punctul A rotorul accelerează până în punctul B când, la
stingerea cuplului MP min, se scurtcircuitează o treaptă a reostatului de pornire, valoarea
rezistenţei acestuia scăzând de la RP4 la RP3. În acest moment punctul de funcţionare trece în
C pe caracteristica artificială corespunzătoare rezistenţei RP3 şi motorul accelerează până în
punctul D, corespunzător lui Mp min pe această caracteristică. Mai departe trecerea pe celelalte
caracteristici artificiale corespunzătoare rezistenţelor R p2 şi Rp1 se face în mod asemănător,
până se ajunge pe caracteristica naturală în I şi punctul de funcţionare se stabileşte în final în
J, la valoarea cuplului de lucru, de exemplu egal cu cel nominal Mn.
Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat se poate face manual cu ajutorul unor
controlere sau automat prin scurtcircuitarea treptelor reostatului de pornire cu ajutorul unor
contactoare comandate de relee de timp sau de curent.
Reostatele de pornire sunt construite cu rezistenţe metalice răcite în aer sau în ulei sau
sub formă de rezistenţe lichide formate din plăci metalice care se introduc mai mult sau mai
puţin într-o baie cu apă.
În principiu valoarea curentului de pornire se poate reduce şi prin înserierea în circuitul
rotorului a unei reactanţe. Dar în acest caz scade alunecarea critică şi cuplul maxim,
înrăutăţindu-se şi condiţiile de pornire.

7
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Motoarele asincrone cu rotorul bobinat prezintă avantajul că pot fi pornite cu orice

valoare a cuplului până la cuplul maxim şi cu curenţii de pornire moderaţi, ceea ce justifică
utilizarea lor în anumite acţionări (instalaţii de ridicat şi transportat, de exemplu chiar dacă sunt
mai scumpe şi mai pretenţioase în exploatare decât cele cu rotorul în colivie.

De reţinut!
Dintre cele trei regimuri stabile de funcţionare ale maşinii
asincrone, definite anterior, cel de motor reprezintă regimul de bază,
maşina asincronă fiind fabricată în serii foarte mari pentru a funcţiona
ca motor asincron. Celelalte două regimuri intervin în situaţii speciale şi
vor fi analizate ulterior.
La alegerea procedeelor de pornire a motoarelor asincrone
trebuie să se ia în consideraţie atât cerinţele sistemului de acţionare,
atât şi cele ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice.
Cuplul de pornire al motorului trebuie să fie mai mare decât
cuplul static al mecanismului de antrenat, iar în timpul pornirii să se
asigure accelerarea rapidă a mecanismului antrenat, însă fără şocuri
dinamice, periculoase mai ales pentru elementele transmisiei.
Curentul de pornire nu trebuie să conducă la căderi de
tensiune importante în reţea., care să perturbe funcţionarea celorlalte
receptoare conectate la aceeaşi reţea. Totodată, curenţii de pornire –
pe durata procesului tranzitoriu de accelerare – nu trebuie să producă
încălziri peste limitele admise de clasa de izolaţie a înfăşurărilor
rotorului.

8
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Test de autoevaluare 12

1. Un motor asincron cu rotorul în colivie se poate porni :

a. cu reostat în circuitul rotoric
b. cu frecvenţa mărită
c. prin cuplare directă

2. Pornirea cu comutator stea-triunghi se foloseşte la pornirea

motoarelor asincrone trifazate :
a. cu rotorul bobinat
b. cu rotorul in colivie
c. cu rotorul bobinat şi in colivie

3. Pornirea cu comutator stea -triunghi se foloseşte numai la

motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit care au :
a. rotorul cu bare înalte
b. rotorul cu dublă colivie
c. conexiunea de funcţionare triunghi

4. Un motor asincron cu rotorul bobinat se poate porni prin .

a. cuplare directă la reţea
b. reostat de pornire în circuitul rotorului
c. prin autotransformator

5. La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se

compune din:
a) numai câmpul învârtitor propriu al indusului;
b) numai câmpul învârtitor inductor al statorului;
c) câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor
inductor;

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 12

1. Schema de principiu a pornirii cu autotransformator este

reprezentată în figura:

9
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Explicati metoda de pornire a motorului asincron.

2. Schema de principiu pentru pornirea unui motor asincron cu rotorul

bobinat este redată în figura a, iar caracteristicile de pornire pentru un
reostat cu patru trepte sunt reprezentate în figura b.

Explicati metoda de pornire a motorului asincron cu rotorul bobinat.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

1.c.
2.b.
3.c.
4.b.
5.c.

10
Masini si actionari electrice
 Masini si actionari electrice

Bibliografie
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB,
1989.
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura Printech,
Bucuresti, 2000

11
Masini si actionari electrice