METODE DE PORNIRE A MOTOARELOR ASINCRONE

MONOFAZATE ȘI TRIFAZATE

2.1 Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit

Pentru ca rotorul să se poată accelera trebuie ca motorul să dezvolte un cuplu mai mare
decât cuplul rezistent produs de mașina de lucru acționată și de frecări. Diferența dintre cuplul
motorului și cuplul rezistent în decursul procesului tranzitoriu de pornire, determină și timpul
total de pornire, care poate influența sensibil productivitatea mașinilor de lucru.
Mărimea curentului de pornire absorbit de la rețeaua de alimentare este limitată de unele
condiții impuse de însăși rețeaua electrică sau de motor. Valoarea instantanee a curentului
statoric poate atinge de 10.14 ori valoarea curentului nominal. Pe măsură ce motorul accelerează
și alunecarea scade, scade și curentul absorbit de la rețea până la limitele impuse de cuplul
rezistent staționar. În cazul unor motoare puternice și al unor rețele slabe, se impune micșorarea
curentului de pornire.
Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie să aibă loc cu respectarea
anumitor factori, printre care, unii legați de cerințele sistemului de acționare electrică, iar alții de
necesitățiile rețelelor de distribuție a energiei electrice. Se preferă o pornire lină, fără șocuri
dinamice periculoase, mai ales a elementelor transmisiei. Curentul de pornire nu trebuie să
conducă la suprasolicitări termice, dăunătoare mai ales izolației înfășurărilor. Cuplul
electromagnetic al motorului este necesar să asigure accelerarea rapidă a sistemului de acționare.

2.1.1 Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie. Conectarea direct de la rețea.

Motoarele asincrone cu rotorul în colivie pot fi puse în funcțiune fără nici un dispozitiv
special, prin simpla aplicare a tensiunii la înfășurarea statorică. Curentul inițial de pornire
coincide cu curentul de scurtcircuit

curent a cărui valoare este de patru până la șapte ori curentul nominal. Z k este impedanța de
scurtcircuit ( s = 1 ).
 Curentul mare preluat de la rețea, deși nu reprezintă un pericol direct pentru motor din
cauza duratei de pornire relative scurte, produce importante căderi de tensiune în rețeaua de
alimentare, căderi care pot deranja alți consumatori și mai ales iluminatul electric din rețelele
mixte de conectare și măsurare.
Pornirea prin cuplarea directă la rețea este rapid și cu șocuri dinamice ridicate în
elementele cinematice ale transmisiei. Din această cauză, motoarele cu rotorul în colivie au
limitate ca valoare atât cuplurile de pornira Mp, cât și cuplurile maxime.
Efectele dezavantajelor arătate mai sus și care însoțesc pornirea sunt limitate prin norme
și standarde. Astfel STAS 1764-70 limitează pentru motoarele cu puteri de la 0,06 kW până la
132 kW curenții de pornire la valori Ip < (4-7,5) In, cuplurile de pornire Mp = (1,2-2,2) Mn și
capacitatea de supraîncărcare Km =(1,9 - 2,4). Aceste valori depind de puterea motorului cât și de
turația lui.
Datorită creșterii puterii rețelelor de alimentare, metoda cuplării directe la rețea a
motorului asincron cu rotorul în colivie a luat o largă răspândire, atât în rețelele de joasă, cât și în
cele cu tensiuni până la 10 kv.
Pentru a răspunde la întrebarea dacă este posibilă sau nu conectarea directă a unui motor,
practica a arătat că pentru o pornire normală trebuie îndeplinită condiția

.
Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare are ca scop reducerea curentului de
pornire. Dar trebuie avut în vedere că prin reducerea tensiunii de alimentare se reduce și cuplul
care este proporțional cu pătratul tensiunii aplicate. Reducerea tensiunii se poate face prin
pornirea motoarelor în stea dacă tensiunea nominală a rețelei este pentru triunghi, prin
introducerea în circuitul de alimentare autotransformator sau a unor impedanțe.
Procedeele de pornire a motoarelor asincrone diferă după tipul constructiv al rotorului: în
scurcircuit sau bobinat. În alegerea unuia sau alteia dintre metodele de pornire, vom avea în
vedere și considerentele de ordin economic.
Pornirea directă a motoarelor în scurtcircuit se întâlnește la acționarea unor mașini unelte
simple: ventilatoare, polizoare. Acest procedeu de pornire conduce la schemele cele mai simple
și mai sigure în exploatare, ele constând în aplicarea simultană în stator a tensiunilor nominale de

2
fază. Curentul de pornire Ip coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea nominală, fiind
relativ ridicat. La motoarele cu colivie simplă, de puteri nominale, până la 100 W, curentului de
pornire, la rotor blocat este de (5÷8) In.

2.1.2 Pornirea directă a unui motor într-un singur sens

În figura de mai jos este redată schema electrică de principiu pentru comanda
automatizată a pornirii directe a unui motor asincron într-un singur sens.

Figura 1 Pornirea directă a unui motor într-un singur sens

Dacă apăsăm pe butonul de pornire b 1, cu întreruptorul a1 închis, contactorul C

actionează; se conectează astfel la rețea înfășurarea statorică a motorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit. Prin închiderea simultană a contactului auxiliar normal deschis c se asigură
alimentarea bobinei contactorului C, precum și automenținerea contactorului C, după încetarea
apăsării butonului b1. Releele electromagnetice e2 de current maximal protejează motorul la
supracurenți moderați, dar de durată. Motorul se oprește după dorință prin acționarea butonului
de oprire b2 , care întrerupe alimentarea bobinei contactorului C.

2.1.3 Pornirea unui motor în ambele sensuri

3
 Pentru pornirea în ambele sensuri, în comparație cu schema de pornire într-un singur
sens, mai apare un contactor pentru celălalt sens de funcționare și o interblocare a contactoarelor,
pentru evitarea unor comenzi greșite care ar putea duce la închiderea simultană contactelor
principala de forta c1 si c2 și deci la scurtcircuitarea rețelei de alimentare. Funcționarea schemei
este asemănătoare cu schema de pornire într-un singur sens cu mențiunea că prin
apăsarea butonului b1 motorul va funcționa într-un sens, iar prin apăsarea butonului b 2 motorul
va funcționa în celălalt sens. Schimbarea funcționării dintr-un sens în altul se poate face după ce
în prealabil motorul a fost oprit prin apăsarea butonului de oprire b 3. Dacă sunt necesare mai
multe de comanda a pornirii și a opririi amplasate în diferite locuri, butoanele de oprire se
conectează în serie, iar butoanele de pornire în paralel.

Figura 1 Pornirea unui motor în ambele sensuri