PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPEȚENTELOR

PROFESIONALE
Nivel 5
CALIFICAREA: TEHNICIAN OPERATOR ROBOȚI
INDUSTRIALI

TEMA PROIECTULUI
STUDIUL TRADUCTOARELOR DE NIVEL

Îndrumător,
Prof. ing. Irina Aura Manolache

Absolvent,
Călin Beatrice Bianca

2024
 CUPRINS
Pagina
Argument 3
Capitolul I 5

Capitolul II 14

Capitolul III 19

Capitolul IV 24

Bibliografie 30
 ARGUMENT
În secolul XXI, tehnica a cuprins, şi în România, o dezvoltare uluitoare. Tot mai
performante, automatizările industriale au devenit un domeniu din ce în ce mai
cunoscut, de mare interes pentru companiile româneşti şi nu numai. Dorinţa de a avea
o productivitate cât mai mare, de a satisface toate cerinţele şi nevoile clienţilor,
majoritatea companiilor au ales să se dezvolte cât mai mult pe partea de automatizare,
punând mare preţ pe echipamentele industriale de automatizare, care asigură o
productivitate sporită, o economie mai mare de energie şi materii prime, un nivel de
calitate sporit, dar şi predictibil în timp, precum şi un grad de repetitivitate al
operaţiunilor imposibil de atins de către operatorii umani.
Automatizarile industriale au rolul de a oferi productivitate maximă, de a uşura şi
de a mări volumul de muncă depus de operatorii umani într-un proces de producţie de
bunuri, putând, de asemenea, eficientiza furnizarea de servicii. Punându-se accent pe
automatizările industriale, se pune accent pe calitate, pe eficienţă, pe tehnologie
informaţională. Astfel, volumul de muncă realizat cu ajutorul echipamentelor, ce includ
diverse sisteme automatizate, este mult mai mare şi mult mai calitativ faţă de cel
realizat de forţa de muncă umană. Cu cât gradul de automatizare este mai ridicat, în
cadrul unei linii de producţie, cu atât productivitatea, calitatea şi economiile realizate
sunt mai mari. În astfel de peisaje, în care rolul principal este jucat de echipamentele
industriale de automatizare, rolul oamenilor este acela de a supraveghea, de a controla
şi a verifica întregul proces realizat cu ajutorul echipamentelor de automatizări
industriale.
Echipamentele utilizate în automatizările industriale sunt extrem de variate, ele
diferind în funcţie de aplicaţia în care sunt utilizate, de scara la care se realizează
procesul, de nivelul de precizie cerut de procesul respectiv.
Oferind un avantaj clar, automatizările au câştigat teren în aproape toate
subramurile industriei, dar nu numai. Automatizarea industrială este văzută, şi
constituie, ca o necesitate pentru existenţă, supravieţuirea şi dezvoltarea oricărei
companii producătoare de calibru ridicat. Reprezentând un domeniu vast, automatizările
reprezintă o ramură complexă a tehnicii, fără de care nu îşi pot continua activitatea
producătorii mari şi mici.

Capitolul I

to, ca senzori de vibrație etc. Cuarțul

Capitolul II

Capitolul III
 Capitolul IV
Norme de protecţie a muncii şi PSI

Curentul electric prezintă următoarele pericole:

- Electrocutările, ca urmare a atingerii de către om (sau oricare altă fiinţă) a unor obiecte
aflate în mod normal sau accidental sub tensiune. Electrocutarea constă în trecerea
curentului electric prin corpul omului. În cazul curentului alternativ, frecvenţa acestuia
poate deregla ritmul cardiac, fenomen numit fibrilaţie şi poate avea efect mortal.
- Arsurile electrice şi metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea arcului electric
cu ochiul liber poate duce la orbire.
- Incendiile, datorită supraîncălzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric.
- Exploziile, datorită supraîncălzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului
electric în medii explozive.
Factorii de care depinde electrocutarea sunt:
- Valoarea intensităţii curentului (funcţie de tensiunea electrică şi rezistenţa electrică).
Limita curenţilor nepericuloşi: 10 [mA] în curent alternativ şi 50 [mA] în curent continuu.
- Tensiunea electrică (poate fi periculoasă peste 24 [V]).
- Frecvenţa curentului. Frecvenţa redusă este mai periculoasă. Curenţii de frecvenţă
foarte înaltă se folosesc în medicină în scopuri terapeutice.
- Durata de acţionare a curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.
- Starea fizică a omului în momentul trecerii curentului prin corp. În general femeile şi
copiii sunt mai sensibili în caz de electrocutare.
- Presiunea de contact. Dacă este mare, scade rezistenţa electrică şi creşte curentul
prin om.
- Suprafaţa de contact. Când este mare, scade rezistenţa electrică, deci creşte curentul
prin om.
- Traseul urmat de curent prin corp. Cel mai periculos traseu este mână-mână. În cazul
în care electrocutarea se produce pe traseul mâna dreaptă-picior, consecinţele sunt mai
puţin grave decât în cazul electrocutării pe traseul mâna stângă - picior, inima fiind mai
puţin afectată. Se recomandă electricienilor să lucreze cu mâna dreaptă.
- Locul din corp în contact cu tensiunea electrică (sensibilitatea nervoasă şi grosimea
pielii).
- Rezistenţa omului la electrocutare depinde de starea stratului de piele. Dacă este
uscată şi intactă, rezistenţa este mai mare.
- Umiditatea măreşte pericolul electrocutării. Creşterea umidităţii determină creşterea
conductivităţii pielii, deci scăderea rezistenţei electrice.
- Temperatura mediului. Dacă este mare, ca urmare a transpiraţiei, scade rezistenta
corpului omenesc.
Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de muncă pot fi foarte
periculoase (umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupă o suprafaţă
mare, etc.), periculoase, sau puţin periculoase (umiditate redusă, pardoseală izolatoare,
absenţa conductoarelor, etc.)
Electrocutările se pot produce ,,prin atingerea directă” sau ,,prin atingerea indirectă”.
Electrocutarea prin atingerea directă se produce când omul atinge un conductor aflat în
mod normal sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice,
etc.
Electrocutarea prin atingere indirectă se produce când omul atinge un conductor care
se află accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei maşini electrice ajunsă sub
tensiune ca urmare a unui defect de izolaţie. Electrocutarea se poate produce şi prin
atingerea simultană a două puncte de pe sol sau pardoseală, aflate la potenţiale
diferite, ca urmare a prezenţei în apropriere a unei prize de pământ sau a unui
conductor căzut la pământ, al unei linii sub tensiune.
Prevenirea atingerilor care pot provoca electrocutarea (sau şocul electric) se realizează
prin măsuri tehnice şi/sau organizatorice. Pentru evitarea electrocutărilor directe se vor
aplica măsuri tehnice şi organizatorice, iar pentru evitarea electrocutărilor prin atingere
indirectă se vor aplica numai măsuri tehnice:

1. MĂSURI TEHNICE
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
c) îngrădiri;
d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime
de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a
se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusă) de protecţie;
i) egalizarea potenţialelor şi izolarea fata de pământ a platformei de lucru.

2. MĂSURI ORGANIZATORICE
a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări etc.)
trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat
şi instruit pentru lucrul respectiv;
b) delimitarea materială a locului de munca (îngrădire);
c) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
d) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
e) organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie
împotriva atingerilor directe
f) Instruirea oamenilor. Legislaţia impune obligativitatea instructajului şi stabileşte
metodologia efectuării lui pentru fiecare loc de muncă.
Prevenirea atingerilor este imperios necesară, deoarece nici un organ de simţ al
omului nu sesizează prezenţa tensiunii electrice. Sunt necesare deci măsuri de
protecţie care în cazul apariţiei unui defect de izolaţie să acţioneze imediat, să reducă
tensiunea de atingere la valori nepericuloase, sau să deconecteze elementul defect.

Alegerea metodelor de protecţie împotriva electrocutărilor:

- Utilizarea tensiunilor reduse.
Exemplu: 24V la prizele din pivniţe, garaje, băi, pentru alimentarea sculelor portabile,
etc.
- Legarea la pământ a carcaselor utilajelor fixe sau mobile.
Exemplu: utilajele dintr-un atelier acţionate electric.
- Legarea la nul a carcaselor utilajelor fixe sau mobile.
Exemplu: prizele din blocurile de locuinţe pentru alimentarea consumatorilor casnici. -
Izolarea suplimentară de protecţie, cu materiale electroizolante. Exemple: carcase
electroizolante, izolarea dublă, izolarea întărită.
- Separarea de protecţie (intercalarea unui transformator de separaţie între utilaj si
reţeaua electrică).
- Izolarea suplimentară aplicată amplasamentului omului.
Exemple: covoraşe de cauciuc, platforme electroizolante .
- Îngrădirea locurilor periculoase şi utilizarea tăbliţelor avertizoare (plăcile avertizoare de
interdicţie, de prevenire, de admitere)
- Egalizarea potenţialelor (efectuarea unor legături prin conductoare a elementelor
metalice din zonă, care accidental ar putea ajunge sub tensiune şi conectarea la
instalaţia de legare la pământ sau nul).
- Deconectarea automată de protecţie a instalaţiei electrice în cazul scăderii rezistenţei
de izolaţie. Acţionarea se face la cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.
Împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, protecţia prin legare la pământ şi
protecţia prin legare la nul se impun ca măsuri prioritare.
Legarea la pământ a instalaţiei de protecţie se realizează prin conductoare legate
electric la priza de pământ, formată din electrozi îngropaţi în pământ.
Protecţia prin legarea la nul se realizează prin legarea obiectelor metalice care pot
ajunge accidental sub tensiune, printr-un conductor de nul de protecţie, la punctul
neutru legat la pământ al reţelelor electrice trifazate (380/220V).
Pentru asigurarea exploatării si intretinerii utilajului in condiţii de securitate a muncii,
personalul care lucrează la montajul, exploatarea si intretinerea acestuia va fi instruit
conform normelor si legilor in vigoare:
- La demontarea, repararea si montarea maşinilor si instalaţiilor de orice natura echipa
va lucra sub conducerea unui maistru sau şef de echipa, instruit asupra normelor de
tehnica securitatii si pregătit asupra operatiilor ce i se incredinteaza.
- Sculele utilizate de echipa de reparatii precum si dispozitivele de ridicare (macarale
tc.) trebuie sa fie in buna stare. Ele vor fi controlate de seful de echipa ori de cate ori au
fost transportate de la un loc la altul.
- Înainte de a începe demontarea unei masini, maistrul sau seful de echipa se va
asigura ca masina respectiva nu poate fi pusa in miscare accidental. In acest scop se
vor scoate sigurantele motoarelor, iar pe întrerupătorul electric principal se va pune o
tabla indicatoare de securitate cu inscriptia “NU CUPLATI, SE LUCREAZA”.
- La masinile care au organe componente ce pot aluneca pe ghidaje verticale, trebuie
luate masuri de sprijinire a acestor organe.
- După terminarea reparatiilor este interzis a se pune masina in functiune înainte de a i
se monta toate dispozitivele de protectie.
- Înainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii se va controla, daca toate
uneltele care au servit la reparatie au fost înlăturate.
- După terminarea reparatiei, masina sau instalatia nu se va da in folosinta decât după
executarea receptiei.
- Bancurile de lucru trebuie sa fie stabile sa aibă dimensiunile corespunzătoare
operatiilor care se executa, inaltimea adecvata pozitiei comode de lucru a muncitorului.
- Distantele minime dintre bancuri, pentru locuri de munca, vor fi aceleasi ca la masinile
unelte.
- In încăperile industriale unde bancurile de lucru sunt situate la distanta mai mica de 2
metri fata de peretii exteriori, amplasarea ferestrelor se va face la o inaltime de minim
1,20 metri fata de pardoseala.
- Locul unde se efectuează retezarea cu dalta trebuie sa fie protejat prin panouri mobile
sau alte masuri, astfel încât aschiile ce se desprind sa nu poată lovi muncitorii ce
lucrează in vecinătate si pe cei care trec prin apropiere.
- La lucrările de ajustaj manual, operatiile respective pot fi începute numai după ce
piesa este bine fixata in dispozitivul de strângere.
- Pentru montajul elementelor a căror greutate unitara depaseste efortul fizic permis
muncitorilor se vor folosi mijloace de ridicare sau mecanizări.
- In cazul montajului pieselor grele si voluminoase care necesita mai mulţi muncitori,
acestia vor lucra in echipa sub comanda unui sef de echipa. Acesta va
repartiza sarcinile fiecărui component al echipei, in functie de calificarea pe care o are,
va stabili procedeele de lucru nepericuloase si va da comenzile de lucru.
- Muncitorii din atelierele de ajustat, lacatuserie si montaj vor purta echipamentul de
protectie si de lucru corespunzătoare operatiilor pe care le executa.
- Uneltele de mana vor fi confectionate din materiale corespunzătoare operatiilor ce se
executa.
- Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei precum si cu dispozitive care sa împiedice functionarea lor
necomandata.
- Daca uneltele de mana cu actionare electrica sau pneumatica sunt dotate cu scule ce
reprezintă pericol de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de fierăstrău, vor fi
protejate împotriva atingerii.
- Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mana actionate electric
vor fi verificate periodic de către personalul de specialitate.
- Cozile si mânerele uneltelor de mana vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensiuni
care sa permită prinderea lor sigura si comoda. In cazul folosirii cozilor si mânerelor din
lemn se va alege lemn de esenta tare, cu fibrele axiale drepte, fara noduri, crăpaturi si
aschii desprinse. Pentru fixarea cozilor si mânerelor in scule se vor folosi pene metalice
corespunzătoare.
- Folosirea uneltelor de mana (ciocan, dalta, dorn etc.) cu suprafete de percutie
deformate, înflorite sau stirbite precum si a uneltelor de mina improvizate este interzisa.
- Uneltele de mana prevăzute cu articulatii ca: foarfece, clesti vor avea o constructie
robusta care sa nu prezinte frecări mari sau joc in articulatii fapt care duce la eforturi
suplimentare pentru actionare.
- Fălcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunzătoare operatiilor de lucru
(plane paralele striate cu muchii de prindere).
- In timpul transportului partile periculoase ale uneltelor de mana cu taisuri, vârfuri vor fi
protejate cu teci sau aparatori adecvate.
- In timpul lucrului cu uneltele de mana la operatii in care se pot produce scântei, aschii
metalice muncitorii vor purta ochelari de protectie iar zona de munca va fi protejata
pentru a împiedica accidentarea personalului din apropiere.
- Este interzis ca in timpul lucrului sa se aseze uneltele pe treptele scărilor mobile,
schele, tablouri. Muncitorul care lucrează la asemenea lucrări este obligat a lăsa sculele
de mana in buzunare speciale sau truse pentru păstrarea uneltelor.
Primul ajutor în caz de electrocutare.
Măsuri generale (prealabile):
- Instruirea întregului personal în vederea acordării primului ajutor adecvat.
- Dotarea cu truse şi mijloace de prim ajutor.
Măsuri specifice în caz de electrocutare:
- Scoaterea cât mai rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului
electric, asigurarea accidentatului împotriva căderii şi dacă este cazul, asigurarea altor
surse pentru iluminat.
La joasă tensiune deconectarea rapidă a instalaţiei se poate face prin acţionarea
aparatelor de deconectare (întrerupătoare, separatoare, contactoare, prize, etc.). În
cazul în care nu există această posibilitate, salvatorul, pentru a nu se electrocuta şi el,
va încerca să intervină fără atingerea directă a celui electrocutat, prin întreruperea căii
de curent. Exemplu: retezarea conductorului cu un topor cu coada de lemn sau cu sculă
cu mâner electroizolant.
Dacă nu are nici această posibilitate, salvatorul poate interveni prin smulgerea celui
electrocutat din circuitul electric. Se vor folosi în acest caz mănuşi electroizolante.
Salvatorul va apuca accidentatul de haine, sau se va posta într-o poziţie izolată faţă de
pământ. Exemplu: pe o scândură sau covoraş de cauciuc.
După scoaterea accidentatului de sub tensiune, în cazul în care respiraţia şi pulsul
acestuia revin la normal, i se va asigura odihna timp la 2-3 ore pană la revenirea
completă.
În situaţia în care nu respiră normal, după desfacerea hainelor la gât, piept şi în zona
abdominală, i se va face respiraţie artificială, printr-una din metodele cunoscute, până la
venirea medicului (salvării). S-au înregistrat cazuri în care electrocutatul a fost salvat
după câteva ore de respiraţie artificială.
Dacă victima nu respiră şi nu are puls, i se va face simultan cu respiraţia artificială (gură
la gură) şi masaj cardiac. În această situaţie este necesară intervenţia a doi salvatori.
Intervenţiile în instalaţiile electrice, inclusiv pentru remedierea defecţiunilor circuitelor de
iluminat şi prize, sau pentru repararea aparatelor electrocasnice, sunt permise numai
electricianului calificat, autorizat şi în perfectă stare de sănătate fizică şi psihică.
În concluzie, datorită gravităţii accidentelor de natură electrică, cea mai importantă
măsură este prevenirea acestora prin asigurarea unui nivel corespunzător al
competenţelor în domeniu.

P.S.I.

- in incinta întreprinderilor folosirea focului deschis este admisa numai in cazuri

deosebite si numai in locuri unde nu exista pericol de incendiu (nu se utilizează,
depozitează, manipulează, prelucrează materiale combustibile cu pericol de incendiu ori
explozie);
- in încăperile secţiilor de laminare este interzisa introducerea sau depozitarea
materialelor combustibile in apropierea liniilor de laminare sau in zona fierăstraielor
unde sunt proiectate particule incandescente.
- in locurile care prezintă pericol de explozie si incendiu sunt interzise:
a) folosirea flăcării deschise pentru iluminat (lumânări, chibrituri, facle) sau alte
asemenea surse;
b) folosirea sculelor, uneltelor din metale feroase care prin lovire pot produce scântei;
c) folosirea de către persoanele care au acces in asemenea locuri a incaltamintei cu
cuie, blacheuri, potcoave executate din materiale care pot provoca scântei prin lovire;
d) lovirea, frecarea intre ele a partilor metalice ale constructiilor sau instalatiilor.
- in încăperile in care se executa curatarea cu lichide inflamabile a masinilor sau a unor
parti din masini si utilaje este interzis lucrul cu foc deschis (sudura, lămpi cu benzina);
- dezghetarea, decongelarea instalatiilor, conductelor, aparatelor de orice fel prin care
circula materiale combustibile sau care au o astfel de pozitie încât in timpul desfasurarii
unei astfel de operatii pot fi incendiate materiale combustibile din jur se face cu ajutorul
jeturilor de abur, apa calda, nisip fierbinte sau alt mijloc care nu prezintă pericol de
incendiu;
- legarea conductoarelor si cablurilor electrice la utilaje si aparate electrice se face
numai cu ajutorul unor capete lipite sau papuci;
- conductoarele si cablurile electrice vor fi protejate împotriva particulelor de metal topit,
ele netrebuind sa treacă prin apropierea surselor de căldura;
- cablurile întinse nu se vor lovi cu corpuri tari se vor lua masuri sa nu cada peste ele
obiecte metalice;
- la sudarea electrica cu arc deschis se vor lua toate masurile ca scânteile sa nu se
imprastie pe materiale combustibile. Distanta pana la care o scânteie poate fi
periculoasa este de 10 metri;
- in încăperile atelierelor de vopsitorie se va afisa vizibil ”FUMATUL INTERZIS”;
- transportul vopselelor si diluantilor se va face numai in recipiente închise si asigurate
contra vărsării;
- in atelierul de montaj de mecanica procesul de vopsire cu pensula este admis cu
condiţia sa se execute intr-un loc izolat, bine ventilat si departe de sursele de aprindere;
- in atelierele mecanice este interzisa amplasarea materialelor combustibile sau a
lichidelor inflamabile in apropierea masinilor care produc scântei prin polizare sau
aşchiere;

Bibliografie:

„Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare

automată” – Florin Mareş ş.a. – Editura Economică Preuniversitaria 2002;

„Echipamente electrice şi electronice pentru automatizări” – C. Penescu ş.a.

– E.D.P. 1978;

„Aparate de măsură şi control. Automatizarea producţiei”- E.D.P. 1993.