Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

UNITATEA DE INVATARE APLICATIA 1-SALA DE LABORATOR

P012

PROTECTIA MUNCII IN LABORATORUL P012

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 1 sunt:

La sfarsitul acestor lucrari studentul va fi familiarizat cu regimurile de
functionare ale transformatorului electric monofazat.
Va intelege si va lucra cu marimile caracteristice transformatorului;

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla vizionare.Daca
sunt elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta,
daca sunt relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Probleme de siguranţă şi protecţia muncii în laborator

Protecţia muncii este ansamblul măsurilor de securitate, sănătate şi igienă a muncii ce are ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii de lucru, reducerea efortului fizic, asigurarea unor condiţii
speciale pentru cei ce lucrează în condiţii grele şi foarte grele, în vederea prevenirii accidentelor de
muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.
Exploatarea instalaţiilor electrice de putere pune în faţa utilizatorului o serie de probleme de
siguranţă, atât în privinţa protecţiei personale şi a celorlalţi utilizatori, cât şi a minimizării riscului
de producere a unor avarii accidentale în instalaţie.
În laboratorul în care se va desfăşura activitatea, utilizăm instalaţii electrice la parametri
(tensiune, intensitatea curentului, frecvenţă) care, în lipsa unei protecţii adecvate, constituie factori
de risc pentru sănătate. Astfel, contactul direct al corpului cu părţi ale echipamentului aflate sub
tensiune expune organismul la o gamă de efecte de electrocutare, dependente atât de nivelul tensiunii,
cât şi de condiţia organismului (starea fizică, de sănătate, localizarea zonei de electrocontact, gradul
de izolare electrică a organismului, etc.). Atingerea unor părţi ale echipamentului în funcţiune, chiar
izolate electric, poate expune organismul la arsuri sau traumatisme. Expunerea utilizatorului la
câmpurile electrice şi magnetice generate de echipamentul electric este de asemenea un factor de
risc pentru sănătate.
Pe toată durata desfăşurării activităţii în laborator, trebuiesc respectate de către toţi studenţii
indicaţiile de lucru stabilite în cadrul fiecărei lucrări de laborator.
Studenţii trebuie să folosească efectiv şi corect echipamentul de protecţie şi să folosească
utilajele, aparatele, sculele şi instalaţiile în concordanţă cu destinaţia lor şi de asemenea, să cunoască
măsurile de prim ajutor ce trebuie acordate în caz de accidentare.
Nu se va lucra la instalaţii şi aparate ce prezintă lipsuri sau defecte de natură să pericliteze
integritatea corporală sau viaţa celui ce lucrează sau a celor din jur.
În continuare se vor prezenta câteva detalii despre sursele de pericol asociate funcţionării
echipamentului din laboratorul de maşini electrice şi măsurile de protecţie necesare.

Protecţia contra tensiunilor accidentale de contact

Efectele fiziologice directe, datorate contactului organismului omenesc cu obiecte aflate

sub tensiune, se pot clasifica în două categorii: şocurile electrice şi electrotraumatismele.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Şocurile electrice reprezintă acţiunea curentului asupra sistemului nervos şi organelor interne
şi au drept manifestări concrete: zguduiri şi contracţii musculare, mai mult sau mai puţin dureroase,
pierdere temporară a auzului şi vocii, pierderea cunoştinţei, oprirea sau dereglarea ritmului cardiac,
oprirea sau dereglarea ritmului respirator. Pierderea vieţii poate să apară fie direct în timpul
electrocutării, fie ca urmare a întârzierii acordării primului ajutor medical.
Electrotraumatismele sunt efecte superficiale (la nivelul ţesutului cutanat), manifestate prin
arsuri, „ metalizarea” pielii, apariţia unor umflături la suprafaţa pielii.
Amploarea efectului fiziologic depinde de curentul electric ce străbate organismul, în acord cu
legea lui Ohm: I = U/R, unde U este diferenţa de potenţial aplicată zonei din organism supusă
electrocutării, iar R este rezistenţa electrică echivalentă a acesteia.
Nu numai intensitatea curentului electric este importantă, dar şi frecvenţa acestuia, durata aplicării
şi traseul prin corpul omenesc.
Curentul continuu este mai puţin periculos decât cel alternativ, iar frecvenţele cele mai
periculoase sunt între (40…60) Hz. Dacă în c.c., un curent având intensitatea de până la 50 mA este
considerat nepericulos (este suportat uşor de organism şi nu produce efecte fiziologice ireversibile),
în c.a. la frecvenţa industrială de 50 Hz, limita aceasta coboară la 10 mA, în timp ce valori de peste
100 mA se consideră că pot avea efecte mortale.
În Fig. 1 este reprezentată o schemă a gradului de percepere a efectelor curenţilor alternativi de
frecvenţă industrială la trecerea prin organismul uman pe traseul cel mai periculos, de la o mână la
alta, afectând zona inimii.
Intervalele relativ largi ale categoriilor de efecte prezentate în Fig. 1 sunt stabilite statistic şi se
datorează variaţiei rezistenţei electrice a organismului de la un individ la altul, în funcţie de starea
de sănătate şi de odihnă a organismului, de talia individului, de prezenţa umezelii şi a murdăriei pe
pielea mâinilor, de prezenţa zgârieturilor, arsurilor sau rănilor pe piele, etc.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Figura 1. Gradul de percepere a curentului alternativ la frecvenţa industrială

Rezistenţa electrică depinde şi de traseul pe care se închide curentul, (vezi tabelul 1 pentru
câteva date tipice), fiind formată de fapt dintr-un circuit de rezistenţe de diferite valori, pentru
diversele proprietăţi conductoare şi dimensiuni ale zonelor din organism. Pielea are cele mai
favorabile proprietăţi electroizolante şi dielectrice dintre toate organele; astfel, la frecvenţa
industrială, rezistivitatea electrică a pielii este de aproximativ 1 Ω m, iar permitivitatea electrică
relativă de ordinul 106. Aceasta face ca la o rezistenţă electrică totală a organismului de (40…100)
kΩ, în cazul străpungerii stratului de piele (la tensiuni de peste 100 V), rezistenţa să scadă la
(0,6…0,8) kΩ, ducând la creşterea bruscă a intensităţii curentului prin corp. Îmbrăcămintea de
protecţie (mănuşi, încălţăminte de cauciuc) sporeşte considerabil rezistenţa electrică echivalentă.
Rezistenţa electrică standard a organismului omenesc, în apropierea sistemelor de protecţie a
echipamentelor electrice, are valoarea de 1 kΩ.
Durata expunerii la electrocutare are de asemenea un mare rol în gravitatea efectelor. De
exemplu, în cazul celui mai periculos efect: oprirea bătăilor inimii, s-a constatat că pe durata de cca.
o sec a unui ciclu complet de funcţionare, există un interval de 0,1 sec. în care inima este deosebit
de sensibilă la acţiunea curentului electric. În afara acestui interval, efectelor sunt nepericuloase,
chiar la curenţi ridicaţi (până la 10 A), în timp ce în intevalul critic de 0,1 sec. pot provoca paralizia
inimii chiar şi curenţi de (15…20) mA. Luând în considerare cele mai defavorabile condiţii
(rezistenţe minime ale organismului) probabilităţi ridicate de perturbare a funcţionării sistemului
cardiovascular şi respirator, s-au stabilit limite superioare pentru valorile tensiunilor periculoase
(Tabelul 2).
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Tabelul 1. Proprietăţi electroconductoare ale pielii.

Tipul expunerii Rezistenţa electrică [kΩ]
Piele uscată Piele umedă
Atingerea conductorului cu degetul 40….1000 4…15
Conductorul prins cu mâna 15….50 3….6
Atingerea conductorului cu palma 3….8 1….2
Conductor prins cu mâna având mănuşă de >20000 -
cauciuc

Tabelul 2. Niveluri de tensiuni periculoase

Valoarea Durata aplicării Observaţii
65 V c.a. < 3 sec. Valorile sunt valabile pentru
110 V c.c. < 3 sec. încăperi uscate, încălzite, cu
40 V c.a. > 3 sec. pardoseală nemetalică şi fără
65 V c.c. > 3 sec. construcţii metalice în apropierea
instalaţiei electrice (locuinţă,
birou, laborator)

Dacă se lucrează cu instalaţii ce utilizează valori mai ridicate de tensiune sunt necesare măsuri
speciale de protecţie:
- izolarea conductoarelor de legătură, a capetelor bornelor, a părţilor active (aflate sub
tensiune, a aparaturii de comutaţie, reglaj şi măsură; atingerea numai a părţilor izolate;
- legarea la pământ a carcaselor metalice ale echipamentelor cu prize de rezistenţă maximă
de 4 Ω;
- acoperirea pardoselilor în zonele de lucru cu covoare de cauciuc şi purtarea de încălţăminte
cu tălpi de cauciuc;
- efectuarea încercărilor experimentale cu montaje verificate şi din punct de vedere al
protecţiei la electrocutare şi evitarea modificărilor ce implică legături electrice în montaje
aflate sub tensiune;
- semnalizarea corespunzătoare a instalaţiilor defecte sau aflate în reparaţii şi verificarea
înainte de folosire a aparaturii şi a instalaţiilor din punct de vedere al integrităţii protecţiei.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

În cazul nefericit al producerii unui accident de electrocutare, este foarte importantă acordarea
primului ajutor, care constă în:
∗ izolarea accidentatului de sursa de tensiune prin întreruperea tensiunii sau îndepărtarea
persoanei accidentate cu grija de a nu o atinge direct pe piele, ci prin tragerea de haine,
sau cu altă metodă de asigurare a izolaţiei electrice;
∗ transportarea persoanei într-un loc izolat electric, pe cât posibil încălzit şi aşezarea în
poziţia culcat cu capul puţin aplecat pentru a preveni sufocarea; aplicarea de măsuri
de prim ajutor dacă este cazul (masaj cardiac, respiraţie artificială);
∗ anunţarea personalului medical calificat, anunţarea şefului de laborator.
Este important ca primul ajutor să fie acordat cât mai repede şi cu maximă responsabilitate,
deoarece şansele de supravieţuire sau de însănătoşire în cazul unui accident grav, scad foarte rapid.
Astfel, dacă nu se iau măsuri de prim ajutor, după 4 minute de la producerea accidentului şansele de
supravieţuire se înjumătăţesc. Personalul tehnic al laboratoarelor electrice are şi calificarea acordării
primului ajutor, pe lângă obligativitatea verificării şi întreţinerii echipamentului de lucru.

Protecţia contra expunerii la accidente termice sau mecanice.

Aparatura electrică în funcţiune transformă produsul intern de energie activă în căldură care se
evacuează spre exterior fie direct, prin răcire naturală sau forţată, fie prin intermediul unui circuit
de răcire cu agent termic reciclabil. De asemenea, în timpul funcţionării maşinilor rotative există
piese în mişcare.
Maşinile şi transformatoarele utilizare în laborator au carcase de protecţie care izolează atât
zonele încălzite, cât şi părţile mobile; cuplajele între axurile maşinilor au de asemenea prevăzută
apărătoare şi în general sunt izolate cu apărătoare zonele unde poate să apară desprinderea
accidentală a unor piese în timpul funcţionării. În rest, nu se recomandă atingerea nici unui element
a instalaţiei în timpul funcţionării, decât în măsură acest lucru este impus de metodologia încercării
experimentale respective şi face după luarea tuturor măsurilor de siguranţă.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare aplicatii nr.1

Ati luat la cunostinta despre protectia vietii in laborator?

Care sunt cele mai importante masuri?

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la întrebările din

testul de autoevaluare nr.1

1.Semnati in tabelul elaborate de cadrul didactic prezent la instructaj

Bibliografie
Ciucur V, Nedelcu E, Indrumar de laborator “Masini electrice”,
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura
Printech, Bucuresti, 2000;
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia
UPB, 1989;
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;