CUPRINS

Noțiuni generale...……………………………………………………………………………………………………………………1

Electrocutare………………………………………………………………………………………………………………………….2
aspecte medicale in cazul electrocutarii……………………………………………………………………….2
Primul ajutor in caz de electrocutare………………………………………………………………………………………3
Pentru separarea celui accidentat:………………………………………………………………………………………….4
Masuri de protectie impotriva pericolului de electrocutare…………………………………………………….5
masurile de protectie pentru atingerea indirecta………………………………………………………6
Echipamente de protectie împotriva electrocutării de înaltă tensiune…………………………………….7
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………8
 Noțiuni generale
Instructiunea proprie de securitatea muncii este o reglementare interna care cuprinde prevederi
minimale obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati dintr-o unitate economica.
Respectarea continutului acestei instructiuni nu absolva persoanele juridice si persoanele fizice,
implicate in procesul de munca, de raspunderile, conform legislatiei in vigoare, pentru lipsa de prevedere si
asigurare a oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a
activitatii respective.
 Structura instructiunii proprii de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica pentru orice
proces de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul instructiunii proprii, vizand global desfasurarea
uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor
de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, executant-sarcina de munca-
mijloace de productie-mediu de munca, proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect
de reglementare.

 Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru instalatiile electrice in exploatare trebuie aplicate
corelat si cu alte instructiuni, proprii celorlalte activitati conexe, impuse de tehnologie.
Este necesar ca la aplicarea prezentei instructiuni proprii sa se tina seama si de standardele nationale de
securitate a muncii si celelalte cerinte minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor, cuprinse
in legislatia in vigoare, obligatorii ca documente complementare.
 Principiile de securitate stabilite prin instructiunile proprii de securitate a muncii pentru instalatiile
electrice in exploatare trebuie preluate in toate instructiunile, elaborate de executantii de
documentatii si lucrari in aceste instalatii.

1
 Electrocutare
Principalul efect al trecerii curentului electric prin corpul omenesc este electrocutarea. Trecerea
curentului electric prin corpul omenesc se datorează atingerii accidentale a elementelor rețelei
electrice aflate sub tensiune, mașini electrice, sau dispozitive și aparate aflate de asemenea sub
tensiune.
Tipuri de atingeri :

 Atingere directă:
atingerea unor elemente conductoare ale instalațiilor electrice active;

 Atingere indirectă:
atingerea elementelor care nu fac parte din circuitele electrice active dar au fost puse accindental
sub tensiune datorită unor defecte ale izolației sau conductoarelor instalației electrice.
Gravitatea electrocutărilor depinde de mai mulți factori:
 traseul curentului prin corpul omenesc;
 frecvența curentului (50 – 60 Hz c.a.), curenții de înaltă frecvență sunt periculoși numai datorită
arsurilor pe care le provoacă;
 rezistența pielii;
 factorii de mediu;
 starea psihică a omului;
 sex, vârsta – copii și femeile sunt mai afectați;

Aspecte medicale in cazul electrocutării:

Pericolul asupra sănătății generat de trecerea prin corp a unui curent electric depinde de cantitatea
de curent și durata de timp în care acesta curge, nu doar de tensiunea electrică. Cu toate acestea, este
necesară o tensiune înaltă pentru a produce un curent care să afecteze corpul. Acest lucru se datorează
rezistenței relativ ridicate a pielii, atunci când este uscată, necesitând trecerea unui curent cu o tensiune
înaltă.
Gravitatea șocului depinde și de faptul dacă este afectat de curent un organ vital. Moartea poate să
apară din orice șoc care are suficientă energie pentru a opri inima.
Curenții alternativi de 30 mA sau curentul continuu de 300-500 mA aplicat pe suprafața corpului poate
provoca fibrilație. Curenții puternici (> 1 A) cauzează deteriorări permanente prin arsuri și leziuni celulare.
Tensiunea necesară pentru a crea un curent periculos pentru corp variază foarte mult în funcție de
rezistența pielii; pielea umedă, transpirată sau găurită poate permite curgerea unui curent mai puternic.
Periculozitatea unui curent electric depinde de traseul pe care îl traversează în corp, care depinde, la
rândul său, de punctele în care curentul intră și iese din corp. Traseul curentului trebuie să includă, de
obicei, fie inima, fie creierul pentru a produce moartea.

2
Primul ajutor in caz de electrocutare
Simptomele în caz de electrocutare depind de mai multe aspecte, cum ar fi
tipul și puterea voltajului (curent alternativ sau direct, respectiv voltajul sursei
și rezistența țesuturilor implicate), durata de timp în care persoana afectată s-a
aflat în contact cu sursa de curent, modul în care a trecut electricitatea prin corp, starea generală de
sănătate, etc.
Astfel, pot apărea următoarele simptome:

 leșin;
 spasme musculare;
 dureri musculare și contracții; arsuri;
 convulsii;
 dureri de cap;
 amorțeală;
 senzație de înțepături;
 dificultăți de respirație;
 puls neregulat;
 stop cardiac.

 In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea instalatiei si

eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul
electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de
cadere.

3
  In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate masuri pentru a avea
alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.)
fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel
accidentat.
Distanțe minime de vecinătate (apropiere) la manevre în instalații electrice interioare sau exterioare:
 1 - 20 kV ……………………0,8 m
 35 - 60 kV…………………. 1,0 m
 110 kV………………………. 1,5 m
 220 kV………………………. 2,4 m
 400 kV ……………………….3,7 m
 750 kV ………………………..6,25 m
La instalațiile electrice de joasă tensiune (inclusiv LEA JT) distanța de vecinătate nu se normează, dar este
interzisă atingerea directă a părților aflate sub tensiune ale acestora.

Pentru separarea celui accidentat:

Separarea de partile conducatoare de curent sau a conductei electrice de aceasta, trebuie sa
se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si
uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede; pentru ca accidentatul sa
fie separat repede de partile conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata
si este departata de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice
inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine.

Acordarea prim ajutor in in ăltime LEA 0.4kV

De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua masurile
necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt
bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura
mainile cu o haina uscata; in cazul cand nu are asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor
de cauciuc electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
4
 La inalta tensiune, pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile conducatoare de
curent, cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si sa
actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare.
Pe liniile electrice de transport, cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din
metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole, trebuie sa se recurga la
scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la
pamant In acest caz, trebuie luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda
ajutorul.
 dacă nu este posibil, se va acționa direct asupra victimei utilizând mijloace electroizolante;

 se anunță imediat medicul;

 se așează accidentatul într-o poziție comodă, sau pe spate, în funcție de starea fiziologică;

 i se eliberează căile respiratorii dacă respiră greu sau deloc;

 i se face masaj cardiac și se aplică o metodă de respirație artificială;

 respirația artificială se continuă oricât timp este nevoie, iar eventualul deces poate fi confirmat numai de
medicul specialist.

În funcție de rapiditatea cu care se intervine, depinde salvarea vieții accidentatului.

Masuri de protectie impotriva pericolului de

electrocutare
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa (atingerea directa a cablurilor ne
izolate, a bornelor sau a altor piese conductoare, care in mod normal se afla sub tensiune) trebuie sa se
aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiricu invelisuri exterioare;
c) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
d) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua
lucrari si verificarea lipsei de tentiune;
e) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;
f) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
g) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
h) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
5
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, racordari, etc.) trebuie sa se faca
numaide personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
c) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
d) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerilor directe

Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie :

O masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara,
care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale.

Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe caelalta. In locurile
putin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri de
protectie, considerata principala.

Masurile de protectie pentru atingerea indirecta pot fi:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate; b) legarea la nulul de protectie;

c) legarea la pamant; d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului atuncea cand se fabrica;

e) izolarea amplasamentului; f) separarea de protectie;

g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;

h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

ATENTIE! Legat la pământ 6

 Echipamente de protectie împotriva
electrocutării de înaltă tensiune

Echipament de protectie de înaltă tensiune 110/220 kV (cu protectia împotriva arc electric)

 Manusi de protectie electroizolante din latex natural ( CLASA 3)

 Cizme electroizolante de inalta tensiune electroizolante (CLASA 3)
 Combiezon de inalta tensiune electroizolante ( CLASA 3)
 Tijă de acţionare izolatoare, telescopic de înaltă tensiune CLASA (3)
CLASA 3= rezistivitate până 250kV

7
 Bibliografie
1. „Electrocute” din Merriam-Webster Dictionary of the English Language, 2009
2.Vasile Tutovan, Electricitate și magnetism, vol. I, Editura Tehnică, 1984
3. Randall E. Stross, Vrăjitorul din Menlo Park: Cum Thomas Alva Edison a
inventat lumea modernă, Crown/Arhetype - 2007, pagina 171-173
4.https://www.libertatea.ro/lifestyle/primul-ajutor-in-caz-de-electrocutare-
4300118
5.https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-111
6.Valeriu Novacu, Electrodinamica, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1966
7.Mircea Oncescu, Mărimi și unități în fizică, vol. I, Editura Tehnică, București,
1955