Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Medicină Bălți
Calificare : Asistent medical
Specialitate : Medicina generală

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

MEDICAL IN ELECTROCUTARE.

A realizat eleva grupei AMg-504 Prodan Ana

Profesor: Ciobanu Raisa
Electrocutarea survine atunci când organismul este străbătut de un curent electric. Dar pentru ca deplasarea
continuă a electronilor prin corp să aibă loc, este obligatoriu ca persoana să aibă contact atât cu sursa de curent,
dar şi cu un alt punct care să asigure închiderea circuitului electric. În lipsa închiderii circuitului, atingerea unei
surse de electricitate - firele unei prize, de exemplu - nu va produce nicio vătămare. Dacă am fi suspendaţi în aer
- ţinuţi de un elicopter - şi am atinge o sursă de electricitate, pentru că nu există un circuit complet - vezi
imaginea de mai jos - nu ne vom electrocuta. Acesta este motivul pentru care păsările pot sta pe liniile de înaltă
tensiune fără a risca şocul electric - faptul că ele nu ating şi pământul.

Deşi pământul nu este un bun conducător de electricitate, este suficient de bun cât să permită trecerea unei
cantităţi de energie care să ne producă o vătămare. Folosirea unor papuci ca măsură de protecţie, aşa cum cred
unii, nu reprezintă o soluţie; încălţămintea obişnuită nu este confecţionată pentru a asigura protecţie la şocuri
electrice. În schimb există podele speciale care asigură izolarea de pământ (ori podeaua apartamentului); este
însă nevoie de atenţie şi în acest caz: dacă podeaua este udă ori umedă, este posibil ca protecţia pe care aceasta
o oferă în mod obişnuit să nu mai fie eficientă.

În principiu, această expresie este corectă. Curentul electric este cel care provoacă rănirea organismului. Dar
tensiunea este, de asemenea, importantă! Curentul electric nu poate exista singur: trebuie să existe o anumită
cădere de tensiune pentru a exista o deplasare a electronilor prin corpul victimei. Pentru cei care nu-şi mai
amintesc din vremea şcolii, iată care este relaţia dintre curentul electric, tensiune şi rezistenţă: E=IxR

Se poate înţelege uşor privind această formulă că odată cu creşterea tensiunii, la aceeaşi rezistenţă, va creşte
intensitatea curentului. Corpul omenesc are propria lui rezistenţă, adică se opune, într-o oarecare măsură,
trecerii curentului electric. Cu cât tensiunea este mai mare, cu atât cantitatea de electroni ce străbate organismul
va fi mai mare. Deci, deşi curentul este cel care provoacă vătămarea, tensiunea este şi ea un factor important în
măsurarea impactului pe care contactul cu o sursă de curent îl poate avea asupra organismului.
 Efectele trecerii curentului electric prin organismele vii

Trecerea curentului electric prin corpul omului, care este un conductor electrobiologic,
este insotita de fenomene al caror efecte se manifesta sub forme multiple si complexe.
Efectele curentului electric pot fi:
 termice, manifestate fie prin arsuri ale unor parti ale corpului,
 fie prin incalzirea excesiva a unor organe interne urmata de dereglarea lor
functionala;
 electrochimice constand in descompunerea lichidului organic, inclusiv a sangelui, si
la alternarea compozitiei sale; biologice constand in dereglarea proceselor electrice
interne, caracteristice materiei vii, avand drept rezultat contractia muschilor
parcursi in sens longitudinal de curentul electric cu o anumita panta di/dt.
Actiunea curentului electric poate fi privita sub doua aspecte:
 actiune directa asupra tesuturilor pe care le parcurge;
 actiune reflectata, prin intermediul sistemului nervos central, care afecteaza si
tesuturile neparcurse de curent electric.
 Arsurile

Electricitatea poate arde ţesuturile în

adâncime. Arsura este generată de
disiparea energiei sub formă de
căldură care rezultă în urma opoziţiei
(rezistenţei) organismului la trecerea
curentul prin el.
 Sistemul nervos
Un alt efect al curentului electric
asupra corpului, probabil cel mai
periculos, este cel asupra sistemului
nervos. Dacă printr-un organism trece
un curent electric suficient de mare,
acest curent va suprasolicita sistemul
nervos, prevenind acţionarea
muşchilor prin intermediul
semnalelor normale. Atunci când
muşchii sunt acţionaţi de o sursă
externă de curent, aceştia se vor
contracta involuntar.
 Imposibilitatea eliberării de sub tensiune
Cu toţi ştim că sunt situaţii în care victima electrocutării nu
se poate desprinde de un element aflat în circuitul electric (o
bară, un fir etc.). Impresia este că victima se lipeşte de
elementul aflat sub tensiune. Ce se întâmplă de fapt?
Muşchii antebraţelor responsabili cu contractarea degetelor
sunt mai bine dezvoltaţi decât cei responsabili cu întinderea
lor. Lipsind controlul voluntar asupra muşchilor, din pricina
"luării comenzii" de către curentul electric, muşchii de
„contractare” vor câştiga, iar persoana va fi forţată să
strângă mâna şi să o menţină astfel. În cazul în care
conductorul atinge exact palma mâinii, această strângere va
forţa mâna să prindă strâns firul în mână ducând la o
agravare a situaţiei datorită contactului excelent dintre corp
şi fir prin intermediul mâinii. Victima nu va fi capabilă să
lase firul din mână fără un ajutor extern. Pentru a desprinde
victima de sursa curentul este nevoie de o forţă
considerabilă. Pentru a evita electrocutarea, "salvatorul"
trebuie să folosească un obiect care să nu fie conducător de
electricitate, cum ar fi un lemn uscat.
 Fibrilaţia şi stopul cardiac
Muşchiul ce controlează inima poate fi şi el blocat de efectul curentului electric. Chiar şi
curenţii mult prea slabi pentru a induce în mod normal "lipirea" de elementul aflat sub tensiune
sunt suficienţi pentru a destabiliza buna funcţionare a inimii. Inducerea fibrilaţiei (dispariţia
ritmului normal şi apariţia unei aritmii) face ca actul pompării sângelui spre organele vitale ale
organismului să nu mai fie eficient; există riscul survenirii decesului prin asfixiere ori stop
cardiac.
 Moduri de prevenire
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protetia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
a)acoperiri cu mateiale electroizolante ale partilor active (izolare de potectie) ale instalatiilor
si echipameltelor electrice;
b)inchideri in carcasa sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c)ingradiri
d)protectia prin amplasarea in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
e)scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiuni;
f)utilizarea de dispozitive speciale de legari la pamant si in scurtcircuit;
g)folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h)alimenterea le tensiune foarte joasa(redusa) de protectie;
i)egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a pletformei de lucru
 Primul ajutor pana la sosirea medicului

 Întreruperea sursei de curent electric, fara a atinge victima sau

sursa de curent cu mainile goale; se vor folosi manusi izolante
sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a
indeparta sursa de curent

 Ddaca victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior

tenta resuscitarea cardio-respiratorie, dar numai dupa
intreruperea sursei de curent (altfel exista pericolul de
electrocutare a salvatorului)

 Daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi

asezata in pozitia de siguranta si supravegheata pana la sosirea
echipajului medical.