Electrocutarea

Tabloul clinic și management-ul de urgență

Autor: Iarovoi Alexandru

Grupa M2123

Catedra Urgențe Medicale

Profesor: Gabriela Lișinschii

 Cuprins

 Generalități:
 Definiție;
 Istoric:
• Origini;
 Cauze, factori și efecte;
 Aspecte medicale:
 Tablou clinic;
• Manifestă ri și simptome;
 Management de urgență;
 Concluzie..
 Bibliografie

2
 Definiție

Conform dicționarului explicativ, electrocutarea reprezintă stră baterea unui organism

viu de că tre un curent electric de intensitate capabil să -i provoace o vă tă mare sau chiar
moartea.

Cuvâ ntul este derivat de la „electro” și „executare”, dar este, de asemenea, folosit pentru
cazurile corespunză toare de moarte accidentală . Cuvâ ntul este folosit, inclusiv, pentru a
descrie leziuni neletale datorate curentului electric.

3
 Istoric

 Termenul „electrocutare” a fost inventat în anul 1889

în SUA chiar înainte de prima utilizare a scaunului
electric și se referea inițial doar la executarea
condamnaților prin șoc electric și nu la morțile
accidentale sau la sinucideri. Cu toate acestea, cuvâ ntul
„electrocutare” a devenit în cele din urmă o descriere a
tuturor circumstanțelor morții sau vă tă mă rii cauzate
de pă trunderea curentului electric în corp.

4
 Origini

 În Olanda, în anul 1746, Andreas Cuneus, asistentul de laborator al lui  Pieter van
Musschenbroek, a primit un șoc electric puternic în timp ce lucra cu o  butelie de
Leyda, aceasta fiind prima rană produsă omului de energia electrică .
 Ră spâ ndirea sistemelor de iluminat stradal bazate pe folosirea curentului electric
(care la acea vreme avea tensiuni mai mari de 3000 volți) după 1880 a determinat
moartea mai multor oameni care au intrat în contact cu aceste linii de înaltă
tensiune, un fenomen nou ciudat care pă rea să omoare instantaneu, fă ră a lă sa
semne pe corpul victimei.
 Ca urmare a experimentului lui Edison in Orange Laboratory s-a trecut la executarea
deținuților condamnați la moarte pe scaunul electric la sfâ rșitul anilor 1890, ca o
metodă oficială de pedeapsa capitală în statul american New York, considerată o
alternativă mai umană la spâ nzurare.
5
 Electrocutarea în context medical

 Pericolul asupra să nă tă ții generat de trecerea prin corp a unui curent electric
depinde de cantitatea de curent și durata de timp în care acesta curge, nu doar de
tensiunea electrică. Cu toate acestea, este necesară o tensiune înaltă pentru a
produce un curent care să afecteze corpul.

 Gravitatea șocului depinde și de faptul dacă este afectat de curent un organ vital.
Moartea poate să apară din orice șoc care are suficientă energie pentru a opri inima.

 Periculozitatea unui curent electric depinde și de

traseul pe care îl traversează în corp, care depinde,
la râ ndul să u, de punctele în care curentul intră și
iese din corp.

6
 Cauze

 Cauza evidentă a electrocută rii este însuși contactul cu sursa de curent. Acest
contact, la râ ndul să u, poate fi:
 direct => sursa de curent vine în contact nemijlocit cu o zonă a corpului
omenesc:
- unipolar => o singură sursă afectează o singură parte a corpului
- bi / multipolar => 2 sau mai multe surse afectează 2 sau mai multe zone
corporale
 indirect => corpul vine în contact cu o sursă de curent prin interpunerea unui
element ce acţionează întâ mplă tor;
- formă particulară => arcul voltaic = contact unipolar indirect prin
intermediul stratului de aer ce separă sursa de curent de corp

7
 Factorii ce favorizează leziunile

A. Factori ce ţin de proprietăţile curentului electric

 Tensiunea:
- joasă < 500 V (efecte generale foarte ↑)
- mijlocie (medie) = 500-5000 V (↓ efectele generale, ↑ efectele locale)
- înaltă > 5000 V (efecte locale foarte ↑ => deces)
astfel:
- cei mai periculoşi sunt curenţii de joasă tensiune : 200-250 V (majoritatea
electrocută rilor)
- pe mă sura ↑ tensiunii (mijlocie, înaltă ) => ↑ procentul de supravieţuire, dar
apar leziuni foarte grave la zona de contact (la nivel local)

8
 Factorii ce favorizează leziunile

 Intensitatea (unul din factorii principali responsabili de efectele letale):

- 20-150 mA => cele mai grave leziuni (majoritatea electrocută rilor letale)
- peste 5-6 A => nu duc imediat la moarte, dar cauzează leziuni foarte grave la
zona de contact

 Tipul curentului (alternativ/continuu)

- curentul alternativ este cel mai periculos, de 3-4 ori mai mortal faţă de
curentul continuu cu aceleaşi caracteristici

9
 Factorii ce favorizează leziunile

B. Factori biologici

- unele ţesuturi (oase, pielea uscată , tendoanele, pă r, unghii) au rezistenţă ↑

- alte ţesuturi (muşchi, viscere, sâ nge, umori) au rezistenţă ↓↓

Rezistenţa globală a corpului în condiţii normale este > 100 000 ohmi
- dată în principal de rezistenţa pielii
=> dacă este uscată este de aprox. 50 000 ohmi
=> dacă este umedă este de aprox. 1 000 ohmi
- periculozitatea curentului în mediul umed (supravieţuire nulă )

10
 Factorii ce favorizează leziunile

C. Circumstanţele de producere a electrocutării

 Suprafața de contact (suprafaţă ↑ => periculozitate ↑)

 Număr de contacte (numă r ↑ => ↑ traiectorii în organism => letalitate ↑)
 Timpul de contact ↑ => risc letal ↑
 Localizarea contactului (mai periculos în zona capului, toracelui, membrelor
superioare)
 Traiectoria curentului electric:
- mai mare => risc ↑ de a întâ lni organe vitale
- mai puţin periculos => contactul picior - sursă

11
 Efectele curentului electric

A. După natura efectului

 Termice:
- arsuri electrice
- marca electrică => cea mai caracteristică leziune din electrocutare
 Mecanice:
- leziuni distructive
 Biochimice:
- fenomene de electroliză cu migră ri ionice şi tulbură ri de permeabilitate
celulară
- edem electrogen
- metalizarea zonei de contact
12
 Efectele curentului electric

B. După natura curentului electric

 Curenți electrici slabi – cauzează deces prin:

- asfixie (contractura tetanică a musculaturii respiratorii)
- fibrilaţie ventriculară (mai rar)
 Curenți electrici medii – cauzează deces prin:
- paralizia centrilor nervoşii superiori
- asfixie
- fibrilaţie ventriculară
 Curenți electrici puternici – determină:
- paralizia centrilor nervoşi superiori

13
 Aspecte medicale

A. Tabloul clinic

 Simptomele principale: - amorțeli sau furnică turi

- pierderea cunostinței - spasme musculare
- probleme cu respirația - durerea de cap
- probleme de vedere sau auz - arsuri
- convulsii - bă tăi neregulate ale inimii

14
 Aspecte medicale

Electrocutarea poate provoca sindromul de compartiment. Acesta apare atunci câ nd

leziunile musculare determină umflarea membrelor. Sindromul de
compartiment constă în compresia nervilor, a vaselor de sâ nge și a musculaturii,
conducâ nd la moartea celulară din cauza lipsei oxigenă rii. Sindromul  de compartiment
s-ar putea să nu fie vizibil imediat, deci este nevoie de observat cu atenție brațele și
picioarele.

15
 Aspecte medicale

 Exemple de manifestări vizibile fizic pe corpul victimei (sechele mai ușoare):

16
 Aspecte medicale

 Exemple de manifestări vizibile fizic pe corpul victimei (sechele mai grave):

17
 Aspecte medicale

B. Management de urgență

 Ce este strict INTERZIS!

- NU atingeți victima cu mâ inile goale
- NU interveniți dacă nu sunteți în siguranță
- NU aduceți în apropierea victimei materiale
electrice conductive:
- obiecte umede
- metale
- inele
- bră ță ri etc.

18
 Management de urgență

 Ce se poate de făcut?

- Se solicită ajutor de urgență (112)

- Dacă este posibil se deconectează sursa de
curent electric
- Dacă este posibil, este recomandabil de folosit
o unealtă fabricată dintr-un material care este
un conductor slab al electricită ții, cum ar fi
lemnul, cauciucul, material uscat, pentru a
îndepă rta victima din zona afectată și de a o
izola, la fel, pe o suprafață care nu conduce
curentul electric
19
 Management de urgență

 După ce persoana este izolată și vă aflați în siguranță:

- Se verifică starea de conștiență (procedura AVPU)

- Dacă victima este inconștientă , se verifică pulsul și respirația, la fel și pupilele, starea
vizibilă a pielii și temperatura corpului dacă se poate resimți ușor
- Dacă este necesar, se execută manevre de resuscitare cardio-respiratorie (procedura
ABC = suport vital bazal), pâ nă ajunge personalul de urgență sau 30 de minute
20
 Management de urgență

- Dacă persoana este conștientă , aceasta

vomită , leșină sau este foarte palidă , se
ridică ușor picioarele, mai sus de nivelul
capului, fiind plasată culcat (dacă este
posibil)
- Se acoperă arsurile doar cu pansamente
sterile!
- Se încă lzește persoane electrocutată

 Dacă persoana se află în stare de conștiență , dar nu poate solicita un ajutor:

- Se va îndepă rta imediat de sursă (se va izola că t de mult este posibil)
- Își va acoperi arsurile cu pansamente sterile
- Se va adresa imediat la doctor!
21
 Concluzie

Electrocutarea este un accident serios. Este

foarte important de oferit ajutor victimei câ t
se poate de rapid și în mă sura posibilită ților.
Pentru a preîntâ mpina aceste situații,
asigurați-vă că dispozitivele electrice sunt
funcționale și corect întreținute, iar
instalația electrică nu prezintă defecțiuni.
Folosiți aparatele numai pentru scopul
pentru care au fost create și numai în
condițiile recomandate de producă tor.

22
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Electrocutare
 https://www.scribd.com/doc/114633578/7-Electrocutare-Toxico
 https://www.csid.ro/sanatate/masuri-de-prim-ajutor/primul-ajutor-in-ca
z-de-electrocutare-18672954/
 https://www.humanitas.net/ro/wiki/prim-ajutor/socul-electric-sau-elect
rocutarea/
 https://aleanto.ro/electrocutarea-cauze-efecte-si-mod-de-actiune/

23