Definiție:

 Prin electrotraumă se înţeleg modificările

morfofuncţionale din organism sub acţiunea
curentului electric.

 Electrotrauma cu consecinţe letale se

numeşte electrocuţiune.

 Spre deosebire de alţi agenţi fizici, energia

electrică poate acţiona prin intermediul altor
obiecte, care se află sub tensiune sau chiar la o
distanţă anumită de sursa electrică.

1
 Electrocuţia este posibilă atât prin acţiunea curentului electric tehnic,
cât şi a celui atmosferic.

 În practica medico-legală, în majoritatea absolută a cazurilor, se

înregistrează acţiuni ale curentul tehnic în condiţii casnice sau în
mediul industrial.

 Curentul electric tehnic, de obicei acţionează atunci când corpul

atinge doi conductori electrici în care se află o tensiune electrică.

 Gravitatea electrocutării depinde de tensiunea şi frecvenţa energiei

electrice, de durata acţiunii, starea fiziologică a organismului etc.

2
Modalităţi de realizare a contactului cu sursa de curent:
 contact direct->sursa de curent vine în contact nemijlocit cu o
zonă a corpului omenesc:
 unipolar : o singură sursă – o singură parte a corpului
 bi / multipolar : 2 / mai multe surse – 2 / mai multe zone corporale

3
 contact indirect->corpul vine în contact cu o sursă de curent prin
interpunerea unui element ce acţionează întâmplător (ex.jet de apă de la
robinet,duş,jet urinar)

 formă particulară = arcul voltaic

 La cercetarea accidentului şi executarea expertizei medico-legale se

cer luate în consideraţie condiţiile concrete, în care s-a produs
electrocutarea: umiditatea aerului, podelei, hainelor.

 Pielea uscată are o rezistenţă mai mare decât cea umedă.

4
o Curentul electric acţionează asupra organismului local (pe anumite
segmente) şi integral (acţiunea generală).

 În funcţie de timpul de interacţiune cu corpul, moartea se poate instala:

1) momentan, la faţa locului;

2) prolongat, când victima efectuează un anumit timp mişcările voluntare active;
3) întârziat, când starea sănătăţii victimei se ameliorează, însă sfârşitul este letal;
4) tardiv.
 În majoritatea cazurilor moartea survine la faţa locului.

5
 Semnele electrocutarii:
 Semnele locale ale electrocutării sunt:
 marca electrică,
 epidermoliza,
 edemul electrogen,
 metalizarea pielii,
 arsurile pielii,
 necroza ţesuturilor moi şi a oaselor.

 Pentru expertiza medico-legală şi pentru organele de anchetă penală cea

mai mare importanţă o prezintă marca electrică.

 Marca electrică apare în locurile de contact (de intrare şi ieşire) cu sursa

electrică, prezentând un sector al pielii de culoare cenuşie-gălbuie, de
formă rotundă, ovală sau alungită, de consistenţă dură. 6
 Marca electrică:

 La exterior, adesea, se aseamănă cu o bătătură uscată a pielii. La

nivelul mărcii electrice se pot păstra imprimări pe piele ale
conducătorului sau ale altei surse de curent electric de care s-a atins
victima. În unele cazuri se formează mărci electrice atipice, care se
7

aseamănă cu excoriaţii, plăgi contuze.

 edemul electrogen -tumefiere palidă,dură,de întindere variabilă,la zona
de contact;

 metalizarea zonei de contact- efect biochimic al curentului electric:

-incrustarea pe suprafaţa pielii a unor mici particule metalice
provenite din conductor;
-zona metalizată este uscată,rugoasă, rigidă,brun-gălbuie sau
cenuşie-negricioasă;
 arsurile pielii- efect termic al curentului electric;
-frecvent la nivelul membrelor superioare,al capului,mai rar la nivelul
membrelor inferioare;
-macroscopic: • dure,uscate,nesângerânde,culoare cenuşie /
brună ,margini bine delimitate. 8
metalizarea zonei de contact arsurile pielii
 Examinarea la faţa locului în caz de electrocuţiune adesea prezintă unele
dificultăţi. Ele sunt legate de particularităţile electrocutării şi
manifestările care pot simula moartea subită în consecinţa diferitelor boli.

 Ofiţerul de urmărire penală va începe examinarea la faţa locului după

ce un specialist în domeniul electrotehnicii va stabili şi va înlătura sursa
de curent, pentru a evita electrocuţia membrilor echipei operative.
Concomitent acest specialist îi poate ajuta anchetatorului în rezolvarea
altor probleme, inclusiv stabilirii cauzei de producere a electrotraumei.

 De reţinut că, electrocuţia poate fi asociată prin căderea victimei de la o

înălţime (de pe stâlpi, acoperişuri ale clădirilor etc.).

10
 O sarcină de primă importanţă la faţa locului este constatarea morţii. În
lipsa semnelor veridice de moarte se va acorda primul ajutor (respiraţie
artificială, masaj cardiac închis) până la sosirea medicului. Toate
acţiunile se efectuează la faţa locului ţinând cont de pericolul
electrocutării prin obiectele învecinate sau chiar de la cadavru.

 La faţa locului ofiţerul de urmărire penală (procurorul) va stabili:

1. Sursa electrocutării (conductorul electric sau obiectul, parametrii fizici

ai curentului, defectarea şi camuflarea aparatelor electrice etc.).
2. Gradul de deteriorare a bandei izolante, a dispozitivelor izolatoare,
îngrăditurilor, prezenţa semnelor proaspete de reparare a lor etc.

11
3. Condiţiile care au contribuit la electrocutare, în primul rând, gradul de
umiditate a aerului şi obiectelor înconjurătoare, care au devenit
conducătoare de electricitate etc.
4. Caracterul de introducere a victimei în circuitul electric: unipolar, bipolar,
prin contact direct cu sursa electrică sau indirect prin alte obiecte, lichide
etc.
5. Durata contactului şi cât de strâns s-a produs.
6. Schimbarea mobilei în alte locuri ale încăperii în aşa mod ca să camufleze
electrocutarea sau crearea incendiului, ruperea firelor electrice etc.
 La examinarea cadavrului, în afară de date generale, medicul expert
va stabili: poziţia cadavrului, contactului cu firele electrice (obiectul),
cu solul, caracterul îmbrăcămintei, proprietăţile ei ca izolant, leziuni
pe haine şi pe corp etc. 12
 În majoritatea cazurilor electrocuţia reprezintă un accident, mai rar se
înregistrează acte suicidale sau de omucidere.

 La tentativele suicidale prin electrocutare mai frecvent recurg persoanele

care cunosc bine particularităţile acţiunii curentului electric (electricienii,
inginerii). De obicei, din timp se pregătesc diferite instalaţii speciale.

 Cazuri de asasinări prin electrocutare se înregistrează extrem de rar, dar

condiţiile în care se produc cer de la anchetatorul penal o atenţie
deosebită.

 De regulă, persoana vinovată face tot posibilul de a imita un accident sau

de a ascunde toate semnele (urmele) legate de acţiunea curentului
electric. 13
 Fulgeraţia reprezintă descărcarea energiei
electrice naturale la tensiuni foarte mari.

 În calea ei scânteia electrică poate atinge

oameni, animale, pomi, case, creste muntoase
etc. În caz de fulgeraţie omul decedează foarte
repede.

 Dar sunt cunoscute numeroase cazuri în care

victima supravieţuieşte, fără a suporta leziuni
corporale grave.

 Omul poate fi atins de fulgeraţie la aer liber, în

spaţii închise şi în apă. 14
 Pe piele se formează arsuri, adesea poate
fi depistată aşanumita „figură de
fulgeraţie”, în formă de dungi arborate
de o culoare roşie sau roză, care se
păstrează numai până la 24 ore după
producerea ei, apoi devine palidă şi
dispare.

 Rareori prin fulgeraţii se formează plăgi.

15
 Bibliografie
1. https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/7.%20Curs%20de%20ML.pdf

2. https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/12498

3. https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/14469

4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448087/

5. https://
www.msdmanuals.com/professional/injuries-poisoning/electrical-and-lightning-inju
ries/electrical-injuries

16