Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CPB 1903.23
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Elaborat Prisacari Elena Lit. Coala Coli
Verificat Nagoilic Ruslan DAREA DE SEAM LA 24
PRACTICA DE INSTRUIRE DE
ELECTROMONTARE Gr.E-310
1.Noiuni generale despre tehnica securitii
Curentul i tensiunea nu manifest factori externi ce pot fi sesizai de organele de sim ale
omului, de aceea organele de sim nu percep pericol posibil la deservirea instalaiilor electrice.
Curentul electric atac pe neateptate la atingerea prilor conductoare de curent a instalaiilor
electrice.Cel mai periculos se socoate unirea cu dou faze, deoarece la corp se aplic tensiunea
liniar i prin el trece un curent mare.Mai puin periculos se socoate unirea cu o singur faz.n locul
de unire a conductoarelor rupte de pmnt,deoarece pmintul are rezisten diferit ,ntre picioarele
omului apare tensiune de pas.Tensiunea de pas se numete tensiunea ntre dou puncte a
circuituilui,aflate una de alta la distana de un pas.Din zona tensiunii de pas trebuie de ie it pe un
picior sau pasuri foarte mici.
Coala
Darea de seam 1
Mod Coala Nr.document Semnat Data
3.culoarea buzelor (roz sau albastr).
4.pulsul (este present sau lipsete).
5.pupilele ochilor ( nguste sau largi).
Avnd unele deprinderi, stpnirea de sine, acordnd primul ajutor n primul minut determinm starea
victimei, i hotrm n ce msur i n ce ordine vom acorda primul ajutor. Dac ajutorul este acordat
de o singur persoan ea se aeaz ntr-o parte a victimei i aplecndu-se face dou respiraii
energice dup metoda gur-in-gur sau gur-n-nas apoi se ridic rmnnd n aceeai parte a
victimei. Palma uneia dintre mini o punne pe partea posterioar a cutiei toracice, iar degetele le
ridic puin, palma celei lalte mini o pune de asupra primei de-a curmeziul i apas ajutnd cu
corpul, n timpul apsrii minele trebuie s fie drepte i apsarea s fie cu izbituri repezi ca cutia
toracic s fie apsat cu 4-5 cm. Durata apsrii nu mai mare de 0,5 sec , n pauz minele de pe
piept nu se iau. Dac ajutorul este acordat de o singur persoan la fiecare dou insuflri trebuie s
fac 15 apsri pe cutia toracic timp de un minut este necesar de fcut 60 de apsri i 15 insuflri
astfel efectund 75 de manipulaii timp de un minut.
5.Lipirea metalelor
Lipirea este procedeul prin care se obine o mbinare fix a dou sau mai multe piese metalice cu
Coala
Darea de seam 2
Mod Coala Nr.document Semnat Data
ajutorul unui metal sau aliaj care trebuie s aib o bun aderen fa de metal de baz i o
rezisten mecanic suficient pentru a rezista la solicitrile la care este supus mbinarea n
exploatare. n timpul lipirii metalul topit umple retul executat a celor dou piese. Metalul de ados
trebuie s aib o temperatur de topire mai mic dect metalul de baz care nu se topete n timpul
lipirii.
Dup rezistena necesar la locul de lipit i dup temperatur la care lucreaz piesa n exploatare se
deosebesc dou moduri de lipire:
1. -lipirea moale la care aliajul se topete sub 400C
2. -lipirea tare la care temperatura de topire este peste 400C
Sursa de cldur este:
lipirea moale (ciocan de lipit sau arztor cu gaze);
lipirea tare (arztor cu gaze,cuptorul i baia de lipit).
Lipirea moale se utilizeaz la piesele care nu sunt supuse la solicitri i presiuni mari,iar lipirea
tare la piesele care sunt supuse la solicitri nalte i presiuni mari.
Coala
Darea de seam 3
Mod Coala Nr.document Semnat Data
-Cantitatea fondatului i aliajului pus n locul lipirii se determin pe cale experimental.
-Timpul lipirii nu mai mult de 5-6 sec.
9.Aliaje de lipit
Aliajul de lipit este un aliaj utilizat la asamblarea prin lipire a pieselor de cupru, alam, oel, plumb
etcAliajul de lipit se poate topi electric sau cu flacr de gaz sau benzin. Lipirea se face cu ajutorul
ciocanului sau pistolului de lipit, prin turnare sau imersiune n baie de aliaj topit. Piesele ce urmeaz
a fi lipite, se cur mecanic sau chimic, se decapeaz cu borax, colofoniu sau past decapant,
pentru dizolvarea i ndeprtarea oxizilor n scopul obinerii unei aderene bune, se cositoresc
separat i, apoi, se lipesc, n electrotehnic se folosesc aliaje de lipit cu coninut mare de staniu, care
asigur o bun fluiditate, proprieti electrice i mecanice bune. n calitate de aliaj de lipit se folosesc
diferite metale i topituri.
10.Fondaii.Colofoniul
Fondaii snt substane chimice sau soluii care contribuie la unirea uniform dur a aliajelor
de lipit cu metalul. Procesul fondrii include umetarea. Umetarea reprezint nlturarea oxizilor i
impuritilor, aprarea locului de lipire i a aloajului de oxidare. Cu fondaii se acoper locul lipirii
pentru nlturarea stratului de oxizi i protejarea acestor suprafee n timpul lipirii. Adeziunea
fondatului ctre metalul de baz trebuie s fie mai slab, dect adeziunea aliajului. Rmiile de
fondat trebuie s ias la suprafaa aliajului atunci cnd aliajul intr n contact cu metalul de baz. Nici
fondatul,nici produsele sale nu trebuie s degaje gaze neplcute sau otrvitoare. Fondaiile se se
nltur de pe suprafaa lipirii cu ajutorul spiritului tehnic.
Colofoniul (numit i sacz) este o substan solid sfrmicioas cu luciu sticlos, de culoare
galben cu variante brun negricioase sau rocate. Se obine din rina coniferelor prin distilare ca
produs ce rmne dup evaporarea terebentinei, o substan volatil. Colofoniul se compune din
acizi organici, n special acid abietic.n electronic se folosete ca dezoxidant la cositorit, acizii
organici din compoziie la temperaturi ridicate reducnd sau ndeprtnd complet stratul de oxid de
pe suprafaa metalelor, lucru care faciliteaz cositoritul i asigur o lipitur solid.
Coala
Darea de seam 4
Mod Coala Nr.document Semnat Data
11.Clasificarea ncperilor dup gradul de primejdie
Dup gradul de primejdie ncperie se impart n trei tipuri:
1. -ncperi puin periculoase --- snt acele ncperi n care nu se lipsesc factori sau condiii
deosebit de primejdioase.
2. -ncperi periculoase --- snt acele ncperi n care exist una din urmatoarele condiii:
1.umiditate;
2.praf electroconductor;
3. temperatur ridicat;
4.posibilitatea atingerii cu pri aflate sub tensiune.
3. -ncperi foarte primejdioase --- snt acele ncperi n care exist dou sau mai multe
condiii de primejdie ridicat.
13.Tensiunea de pas
n locul atingerii a conductorului (rupt) cu pmntul din cauza rezistenei diferite ntre picioarele
omului apare tensiunea de pas.Se numete tensiune de pas,tensiunea dintre dou puncte a
circuitului aflndu-se unul de altul la distan de un pas pe n acelai timp st omul.Din zona tensiunii
de pas trebuie de ieit pe un picior sau fr s luai picioarele de pe pmnt.Cu ct R este mai mare
cu att U este mai mare!
2.A II grup se atribuie persoanelor care au staj minim de lucru n instalaiile electrice.Pentru
personalul care nu au studii speciale,dar care a trecut cursuri special 2 luni i cu studii medii o lun.
Participanii colilor profesionale ce dispun de aceast grup snt obligai s cunoasc:
-date elementare despre instalaie
-o nchipuire clar despre pericolul curentului electric
-cunoaterea msurilor principale de precauie n timpul lucrului n instalaiile electrice
-deprinderi practice de acordare a-I ajutor
3.A III grup se atribuie personalului electrotehnic care au staj minim de lucru n instalaiile electrice
de grupa II.
Coala
Darea de seam 5
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Personalul electrotehnic (10luni); personalul electrotehnic care nu are studii medii, dar care au trecut
studii speciale 4 luni; care nu are studii medii, dar care a trecut studii speciale 3 luni; studii medii
speciale si tehnica.
Personalul acestei grupe trebuie sa cunoasc:
-sa fie cunoscut in amenajare si deservirea instalatiilor electrice;
-o inchipuire clara despre curentul electric;
-cunoasterea TS;
-cunoasterea regulilor de acces la lucrarile in instalatiile electrice pina la 1000V;
-cunoasterea regulilor speciale tehnicii securitatii pe acele lucrari care intra in obligatiunea persoanei
respective;
-cunoasterea practica de acordare a primului ajutor victimei.
4.A parta grup se atribuie persoanelor care au staj minim de lucru in grupa a treia; pentru
persoanelecare nu au staj mediu, dar care au trecut cursuri speciale; care nu au studii medii dar care
au trecut cursuri speciale 8 luni; care au studii medii si care au trecut cursuri speciale 3 luni; care au
studii medii si complete tehnice 2 luni.
Persoanele ce poseda aceast grup trebuie sa cunoasc:
-sa aiba cunostinte electrotehnice in volumul scolii profesionale;
-o inchipuire clara despre pericolul curentului electric;
-cunoasterea completa a regulilor securitatii in vigoare;
-cunoasterea in asa masura ca sa se poata descurca usor care elemente trebuie deconectate in
lucru;
-putinta de organizare a securitatii lucratorilor in iscusinta de supravegherea personalului la
instalatiile pina la 1000V;
-cunoasterea regulilor de acordare a primului ajutor si aplicarea lor in practica;
-cunoasterea schemelor si dispozitivelor de pe sectorul sau.
5.A cincea grup se atribuie personalului electric care au staj minim de lucru in grupa a parta. Pentru
persoanele care nu au studii medii si nu au trecut studii speciale 42 luni; care au studii medii si au
trecut studii speciale 42 luni; care au studii medii si au trecut studii speciale 12 luni; care au studii
tehnice superioare 3 luni.
Persoanele ce poseda aceast grup trebuie sa cunoasc:
-schemele si dispozitivele de pe sectorul sau, cunoasterea regulilor si a RIE;
-inchipuirea despre ceea ce e nevoie despre cerintele unuia sau altui punct;
-putinta de organizare a securitatii lucrului si iscusinta de supraveghere dupa personal in orice
instalatie electrica;
-cunoasterea regulilor de acordare a primului ajutor si aplicarea lor in practica;
putinta de a invata personalul altor grupe regulilor TS si de acordare a primului ajutor victimei.
Coala
Darea de seam 6
Mod Coala Nr.document Semnat Data
16.Metodele de protecie n instalaii electrice
-legarea cu pamintul;
-legarea cu firul nul;
-deconectarea de protectie.
Legarea cu pamintul se numste legarea primediata a dispozitivului si a partilor instalatiei
electrice care nu se alfa sub tensiune.
La conectarea tensiunii de faza la corpul instalatiei prin el sau prin om va trece un current de marime
mica, deoarece miinile si piciorele se ating de punctele circuitului aproape cu acelasi potential.
Rezistenta dispozitivului de legare cu pamintul in instalatiile pina la 1000V nu trebuie sa fie mai mare
de 4 Ohm.
Legarea cu firul nul se numeste legare premediata cu firul nul sau cu firul de protectie cu sursa
de energie electrica: o neutrala legata cu pamintul a sursei de energie electrica si a elementelor
aflate normale sub tensiune, care in procesul lucrului pot sa nimereasca sub tensiune.
Deconectarea de protectie se numeste sistemul de protectie care asigura deconectarea
automata a instalatiei la aparitia primejdiei de atac a omului de catre curent electric ce deconectarea
temporala completa de la momentul aparitiei a primului scurt circuit nu mai mult de 0.2sec.
Coala
7
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Darea de seam
Alegerea mijloacelor de protectie este reglementata in RIE pentru fiecare fel de lucrari. Toate
mijloacele de protectie trebuie sa fie industriale, sa aiba tampila.
Coala
Darea de seam 8
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Codificarea cablurilor electrice respecta aceleasi reguli numai ca, in plus, se specifica numarul de
conductoare continute de cablu (ex: CYY 3x2,5 ; CYABY 4x4).
Materiale conductoare- cel mai folosit material conductor este cuprul,datorit rezistivitii reduse
i proprietilor mecanice. Un alt material folosit este aluminiul, care este mai ieftin, ns are
proprieti mecanice mai proaste dect cuprul (supus unei presiuni de contact se deformeaz n
timp) i are ~63% din conductivitatea electric a cuprului.Cuprul are cea mai mic rezistivitate
electric dup argint. Iniial cuprul prezint impuriti de nichel, zinc, fier sau plumb, ns prin
prelucrare electrolitic rezult o puritate de 99.95%. Cuprul rezultat se numete cupru
electrolitic.Seciunile standard de conductori electrici sunt: 0,35mm 2, 0,5mm2, 0,75mm2, 1mm2,
1,5mm2, 2,5mm2, 4mm2, 6mm2, 10mm2, 16mm2, 25mm2, 35mm2, 50mm2, 70mm2, 95mm2, 120mm2,
150mm2, 185mm2.
22.Materiale electroizolante
Materialele electroizolante se utilizeaz la izolarea cilor de curent intre ele si fat de
pmnt(masa).
De asemenea se mai folosesc la dielectric in condensatoare .
Comportarea unui dielectric cnd este pus intr-un camp electric:
-fenomenul de conducie
-fenomenul de polarizare
Fenomenul de conducie const in apariia unui mic curent de conducie,dovedind ca rezistena
este mare,dar nu infinit.
Fenomenul de polarizare se produce diferit in funcie de tipul dielectricului(polar,sau nepolar).
Materialele polare au sarcini pozitive, si negative grupate in dipoli,iar materialele nepolare nu
conin dipoli deoarece centrul sarcinilor negative coincide cu cel al sarcinilor pozitive.
Dielectricii polari respectivi nepolari,prin plasare intr-un cmp electric,sufer o transformare prin
deplasarea dipolilor respective deplasarea centrelor de actiune a sarcinilor pozitive si negative.
Micarea sarcinilor determin un curent de polarizare care incalzete dielectricul in cmpuri de inalt
frecven determinnd pierderi.
Proprieti electrice ale materialelor electroizolante:
1) Rezistivitatea de volum si de suprafa
Un dielectric solicitat de un camp(diferenta de potential)poate conduce curentul electric fie prin
suprafaa sa,fie prin interior.Asta inseamn ca se pot forma 2 ci de curent fie pe suprafaa, fie prin
interior.
2) Rezistivitatea dielectric capacitatea unui conductor
Permitivitatea dielectrica intervine in formula capacitatii care se formeaza prin plasarea
dielectricului in camp.
3) Rigiditatea dielectric
Rigiditatea dielectrica sau campul de strapungere reprezinta tensiunea la care se strapunge 1 cm
grosime din dielectric.
4) Tangenta unghiului de pierderi
In cazul in care un dielectric nu are pierderi(dielectric ideal)puterea pierduta este egala cu 0.In
realitatea un dielectric prezinta pierderi prin incalzire datorita deplasarii sarcinilor(dipolilor)in cazul
aplicarii unui camp alternativ(mai ales dac este de inalt frecven).
Coala
Darea de seam 9
Mod Coala Nr.document Semnat Data
23.Sigurane fuzibile
n mod normal, amperajul unui conductor reprezint o limit a circuitului electric ce nu trebuie
depit intenionat. Siguranele fuzibile sunt proiectate tocmai pentru a aciona n cazul unor astfel
de supra-cureni. O siguran fuzibil nu este altceva dect un fir conductor scurt, proiectat astfel
nct, n situaia unui curent excesiv, acesta s se separe prin topire, deschiznd circuitul.
Simbolul siguranei fuzibile pe care l vom folosi, este cel n form de S, precum n figura de mai
sus.n mod normal, firul conductor este acoperit de un nveli protector pentru minimizarea
pericolelor arcului electric n cazul deschiderii brute a circuitului. n cazul siguranelor din locuin
clasice, liele sunt protejate de un patron din ceramic. Siguranele fuzibile folosite n cazul
autoturismelor sunt transparente, astfel nct elementul fuzibil poate fi observat direct.
Deoarece siguranele fuzibile sunt proiectate pentru a se defecta n cazul n care limita maxim
de curent din circuit este depit, este ideal ca acestea s poat fi ndeprtate i nlocuite cu
uurin din circuit. Acest lucru nseamn c siguranele fuzibile vor fi introduse ntr-o cutie de
sigurane i nu vor fi lipite sau prinse direct pe circuit.
Coala
Darea de seam 10
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Apariia arcului electric
Totui, trebuie luat n considerare i situaia n care
o siguran fuzibil se topete (sare): capetele libere
ale firului conductor vor fi separate n acest caz de un
spaiu liber i o diferena de potenial (tensiune) ntre
acestea. Dac firul nu este destul de lung, ntr-un circuit
de tensiune nalt, este posibil ionizarea aerului dintre
capete i re-nchidere circuitului prin acest mediu.
Atunci cnd sigurana se arde, ntreaga cdere de tensiune a sursei de alimentare se va regsi pe
aceasta, iar curentul din circuit va fi zero.n cazul n care
cderea de tensiune la bornele unei sigurane fuzibile topite
este suficient de mare, este posibil apariia arcului electric
ce duce la apariia unui curent n circuit, lucru pe care nu-l
dorim.Prin urmare, siguranele fuzibile sunt catalogate att
n funcie de curentul de deschidere ct i n funcie de
tensiunea de strpungere a dielectricului existent ntre cele
dou capete dup arderea acesteia.
O aplicaie clasic a siguranelor fuzibile lente este n cazul proteciei motoarelor electrice, unde
curenii de pornire pot ajunge pn la valori de zece ori mai mari dect curenii normali de
funcionare. Dac ar fi s folosim cele rapide, nu am putea porni motorul n primul rnd, deoarece
curenii de pornire foarte mari ar duce la distrugerea imediat a siguranei fuzibile. n cazul
siguranelor lente, elementul fuzibil este astfel proiectat nct s prezinte o mas mai mare (dar nu i
amperaj mai mare) dect o sigurana rapid, ceea ce nseamn c nclzirea acestuia va dura un
timp mai ndelungat, ajungnd pn la urm la aceeai temperatur, indiferent de valoarea
curentului.
Pe de alt parte, exist sigurane fuzibile semiconductoare, proiectate pentru o deschidere extrem
de rapid n cazul apariiei unei situaii de supra-curent. Dispozitivele semiconductoare, precum
tranzistorii, tind s fie foarte sensibile la supra-cureni, prin urmare, n cazul acestora este nevoie de
dispozitive de o protecie rapid n circuitele de putere mare.
Coala
Darea de seam 11
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Introducerea corect n circuit a siguranelor fuzibile
Siguranele fuzibile trebuie poziionate pe faza circuitului,
n cazul circuitelor cu mpmntare. Scopul este oprirea
curentului prin sarcini n cazul n care sigurana se deschide.
Putem face o comparaie ntre cele dou figuri de mai jos,
pentru a vedea diferena dintre utilizarea unei sigurane pe
faz i utilizarea aceleai sigurane pe neutru.
Observaii
Cu toate c protecia la supra-curent a circuitelor poate oferi ntr-o oarecare msur o anumit
siguran la electrocutare n anumite condiii, trebuie neles faptul c aceste dispozitive nu sunt
concepute n acest scop. Nici siguranele fuzibile i nici ntreruptoarele automate nu au fost
proiectate cu scopul deschiderii n cazul electrocutrii persoanei care atinge circuitul, ci, sunt
proiectate pentru deschiderea n cazul supra-nclzirii conductorilor circuitului. Dispozitivele de
protecie la supra-curent, protejeaz n principal conductorii de la distrugerea prin supra-nclzire i a
pericolelor asociate cu conductori foarte ncini, i n alt doilea rnd, protejeaz anumite
echipamente precum sarcini i generatoare.
Din moment ce valorile curenilor necesari pentru electrocutare sunt mult mai mici dect curenii
normali a sarcinilor din circuit, o condiie de supra-curent nu indic neaprat un pericol de
electrocutare, ci aceasta poate aprea chiar i atunci cnd circuitul funcioneaz la parametrii
normali. Desigur, exist dispozitive special concepute pentru protecia la electrocutare (detectoare de
cureni de defect), dar aceste dispozitive sunt utilizate stric pentru acel scop i nu au nicio legtur
cu protecia conductorilor la supra-nclzire.
24.ntreruptoare automate
Pentru protejarea circuitelor de forta de scurt circuit si supraincarcari in ultimii ani se folosesc pe
scara larga intrerupatoarele automate. Ele au avantaj considerabil fata de siguranta datorita unor
caracteristici mai bine de protectie si posibilitatea lor de a fi folosite de repetate ori dupa
deconectare. Contactele intrerupatoarelor automate se inchid cu ajutorul dispozitivului de actionare
manual sau mecanic. Deconectarea contactelor se petrece automat la incarcarea starii retelei in
legatura cu supraincarcarea, scurt circuit, disparitia sau caderea peste masura a tensiunii.
Mecanismul cu ajutorul caruia se indeplineste conectarea retelei se numeste dispozitiv de decuplare.
Mai larg sunt raspindite tipurile A-3100, -50, -1000, -63, -25. Automatele de tipul A-3161,
3162, 3163 la 50A, mono-bi-trifazate au dispozitive termice de decuplare 15, 20, 30, 50A.
Automatele de tipul A-3100 sunt mono-trifazate la curenti de 100A (dispozitive de decuplare 15,
20, 30, 40, 50, 60, 80, 100A) de 200A (dispozitive de decuplare 250, 300, 400, 500, 600A).
Dispozitivele de decuplare la aceste automate pot fi de urmatoarele feluri: electromagnetice, termice
si combinate. Dispozitivul de decuplare termic prezinta o placuta bimetalica cu duferite coeficiente de
indoire. La o marire oarecare a curentului placuta se incalzeste si indoindu-se deconecteaza circuitul.
Dispozitivul electromagnetic prezinta o bobina cu miaz rotor si dispozitiv de arc. Cele mai rentabile
care indeplinesc protectii de supraincarcare ajutorul dispozitivului electromagnetic de decuplare la
curentul de (8-10%) Inom, dispozitiv electromagnetic de decuplare preactioneaza practic imediat, iar
cel termic cu atit mai repede cu cit va fi mai mare curentul.
Coala
Darea de seam 12
Mod Coala Nr.document Semnat Data
In industrie: -50 la Inom 50A, Unom 380V alternativ si 220V continuu. Pentru pornirea si protectia
motoarelor asincrone se recomanda de a folosi intrerupatoare ci Iizol = 10 Inom.
AE-2000 la Inom = 70, 25, 63, 100A pentruu instalatiile in retele electrice si U 500V alternative si
220V continuu cu dispositive combinate de decuplare la Idecupl = 12 Inom 20%.
25.ntreruptoare cu prghie
1.Intreruptoarele-prghie sunt aparate de joas tensiune caracterizate prin faptul c inchiderea i
deschiderea circuitului se realizeaz cu ajutorul unui contact mobil in forma de bra de prghie.Ele
servesc pentru conectarea la reea si intreruperea manual a circuitelor de lumin i fora de joas
tensiune, att in curent continuu, ct i in curent alternativ, la consumatori de importan redus.
2. TIPURI CONSTRUCTIVE
Tipuri constructive de intreruptoare-prghie se pot clasifica dup mai multe criterii.Dup numrul
cilor de curent acionate de acelai mner, se deosebesc:
- intreruptoare monopolare, folosite indeosebi in circuite de putere mic:
- intreruptoare bipolare, folosite indeosebi la circuitele de curent continuu sau la circuitele monofazate
de curent alternativ;
- intreruptoare tripolare, folosite in retelele trifazate de curent alternativ, indeosebi pentru comanda
manuala a motoarelor electrice.
Dupa modul de intrerupere se deosebesc:
- intreruptoare cu cutit de intrerupere brusca;
- intreruptoare fara cutit de intrerupere brusca.
Dupa modul de acionare se deosebesc:
- intreruptoare cu maneta de actionare directa (plasata central sau lateral);
- intreruptoare cu actionare printr-un sistem de prghii.
3. MODUL DE FUNIONARE
Intreruptoarele-prghie realizeaz intreruperea curentului si stingerea arcului electric de intrerupere
prin efectul de suflaj magnetic in aer liber. Lungimea si racirea arcului se obtin prin efectul de bucl al
circuitului de curent in intreruptor, dar sunt ajutate, in mare masur, si de ridicarea in sus a aerului
cald.
Coala
Darea de seam 13
Mod Coala Nr.document Semnat Data
De aceea, intreruptoarele-prghie se monteaz de obicei pe perei verticali, cu contactele de
deschidere in sus, asa cum este aratat in figur.
Din punct de vedere al rolului lor si al modului de funcionare, ele se caracterizeaz prin urmatoarele:
- sunt constructive ca aparate de interior, iar atunci cand se folosesc in exterior (indeosebi pe antiere),
trebuie sa se ia masuri de inchidere cu capace de protectie;
2.Clasificare
Rleele electromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.
Coala
Darea de seam 14
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Dup principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc:
-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)
-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)
-relee magnetoelectrice
-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)
-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)
Dup felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc:
-relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita
valoare maxima, dinainte stabilita;
-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita
valoare minima, dinainte satabilita;
-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare
(de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale;
-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi
aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.
Un sistem de protecie prin relee este alctuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor
destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instalaii la apariia unui defect sau regim
anormal de funcionare periculos pentru instalaie, sau cel puin s semnaleze aceasta.
Relee termice-sunt aparate destinate proteciei mpotriva suprasarcinilor de durat. Principiul lor
de funcionare se bazeaz pe proprietatea bimetalelor de a se deforma atunci cnd temperatura
acestora se modifica (in figura de mai jos). Bimetalul este o band realizat din 2 plci metalice
mbinate prin sudare, lipire sau nituire. Cele 2 bimetale au coeficieni de dilatare termic diferii. La
nclzire bimetalul se curbeaz si ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei protejate. Intreruperea
se realizeaz prin cuplarea releului termic cu un echipament de ntrerupere - de exemplu, un
contactor. Astfel, releul termic ntrerupe circuitul bobinei contacorului (sau al altui echipament de
ntrerupere) care la rndul su ntrerupe circuitul de alimentare a receptorului pe care l protejeaz, in
acest fel bimetalul releului termic ntrerupe cureni de valoare mic, ce trec prin bobina
echipamentului de ntrerupere.
nclzirea bimetalului se face treptat, n timp, n funcie de sarcina si suprasarcina circuitului
supravegheat. Pentru ca deprtarea contactului mobil, de cel fix (in figur) s nu se fac lent, pentru
a nu se produce arc electric ce ar putea duce la sudarea contactelor, releele termice sunt echipate cu
dispozitive de acionare n salt.
Releele termice pot fi cu sau fr rearmare, adic prevzute sau lipsite de dispozitivul de
blocare a reanclasrii. n cazul lipsei dispozitivului de blocare instalaia protejat funcioneaz nesta-
bil, fiind succesiv conectat si deconectat.
Reanclaarea se realizeaz manual sau automat.
Releele termice pot fi prevzute cu o band metalic de compensare termic ce permite
declanarea la valoarea impus a intensitii din circuit, independent de temperatura ambiant.
Aceasta este eficace ntre -20 i + 50 C.
Instalaiile trifazate sunt protejate prin intermediul unui bloc de relee termice, adic al unui
dispozitiv compus din 3 bimetale, montate fiecare pe cte una dintre faze care, prin intermediul unei
tije comune, acioneaz un sistem de contacte unice. Blocurile de relee termice trifazate se execut
cu sau fr dispozitiv de acionare la mersul n dou faze. Dispozitivul const n aceea c. la lipsa
deformrii bimetalului dup una din faze, sgeata rezultat din deformarea celorlalte dou bimetale
este mult amplificat, astfel nct circuitul de comand s fie acionat ntr-un timp mult mai scurt.
Coala
Darea de seam 15
Mod Coala Nr.document Semnat Data
27. Pornitoare magnetice
Pornitoarele magnetice sint aparatele ale cror
elemente fundamentale snt: contactoarele-sint destinate
pentru a comanda la distane a motoarelor electrice de
putere mic i medie.Un pornitor magnetic este alctuit
din un contactor de curent continuu sau alternativ
prevzut cu bloc,contacte i montat n carcas
protectoare.Comanda la distane se efectueaz prin
intermediul butoanelor.
Pornitoarele magnetice se fabric n execuie
reversibil i ireversibil.Un pornitor electromagnetic este
alctuit: din 2 contactoare alturate prevzute cu blocaj mecanic care face ca n momentul cnd unul
dintre contactoare este cuplat cu cellalt s fie decuplat.Inafar de blocajul mecanic se mai prevede
i un blocaj electric.Majoritatea pornitoarelor magnetice conin i elemente de protecie termic sub
form de relee termice,care protejeaz motoarele mpotriva suprasarcinilor excesive.Releele termice
snt alctuite din lamele cu nclzire direct sau indirect i permit reglarea curentului de ac ionare
deoarece releele termice nu au posibilitatea de a efectua protecia motoarelor mpotriva
scurtcircuitelor.n circuitul principal a pornitorului se introduc sigurane fuzibile.Pornitoarele magnetice
de curent alternativ sint alctuite din un contactor tripolar de curent alternativ,din un releu termic
bipolar i din bloc contacte montate mpreun ntr-o cutie de protecie.Aceste pornitoare se folosesc
pentru comanda la distan i protecia mpotriva suprasarcinilor a motoarelor asincrone,n
scurtciurcuit.
28. Contactoare
Contactorul se poate defini ca un aparat de comutaie cu o singur poziie de repaus, acionat
in alt mod dect manual, capabil de a inchide, a suporta si a intrerupe curenii in condiii
normale,inclusiv cerenii de serviciu si de suprasarcin.Contactoarele sunt cele mai raspandite
aparate din instalaiile de comand si automatizare.Prezint avantajele ca pot fi actionate de la
distanta la primirea unui impuls ce poate fi dat manual sau automat,au o frecventa mare de
conectare si o rezistenta mare de uzura electrica si mecanic.
Principalele elemente ale unui contactor sunt :
Coala
Darea de seam 16
Mod Coala Nr.document Semnat Data
--elementul motor care asigura deplasarea contactelor
mobile.Acest element poate fi un electromagnet (contactoare
electromagnetice), un piston actionat cu aer comprimat (contactoare
pneumatice) sau un ax motor prevazut cu came (contactoare
mecanice).Cele mai raspandite sunt contactoarele
electromagnetice,mai ales cele ce actioneaza in circuite de curent
alternativ (contactoare de curent alternativ). Electromagnetul poate fi
alimentatcu tensiune alternativa(in cea mai mare parte a cazurilor)
sau continua;
--polii principali constituiti din bornele de intrare si
iesire,puntea conductoare care asigura continuitatea circuitului
principal, contactele si camera de stingere.Numarul polilor principali
este de trei, in cazul utilizarii contactorului in curent alternativ trifazat
si de doi-in cazul utilizarii in curent alternativmonofazat sau
continuu ;
--polii auxiliari care sunt de fapt contactelle auxiliare care
servesc la mentinerea sub tensiune a bornei electromagnetului, la semnalizare sau blocare.
Contactorul poate fi realizat cu contacte normal inchise sau normal deschise. Contactul normal
deschis este contactul care se afla deschis cand aparatul se afla in pozitie de repaus.Contactul normal
inchis este acel contact care se afla inchis cand aparatul se afla in pozitie de repaus.
Contactorul cu contactele principale normal inchise se numeste ruptor.
Carcasa aparatului este formata din piese izolante si metalice care asigura izolarea, ghidajul
pieselor la miscare si fixarea aparatului in pozitia de functionare.
Din punct de vedere al cinematicii, contactoarele se pot clasifica in :
--contactoare cu miscare de rotaie a contactelor mobile si electromagnetului ;
--contactoare cu miscare de translaie a contactelor si electromagnetului ;
Micarile contactoarelor si electromagnetului pot fi paralele si contactorul are o miscare de
translatie simpla, sau perpendiculara una pe cealalta, si contactorul are o miscare combinata.
Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite. In figura 1 este reprezentata
constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla. Soclul 1 permite montarea aparatului pe
suport si pe el se fixeaza restul subansamblurilor. Pe miezul magnetic fix 2 se monteaza bobina de
actoinare. Contactele fixe se monteaza pe corpul izolant 3. In partea de sus se afla echipajul mobil 4 ce
contine miezul magnetic mobil si contactele mobile. Tot in partea superioara se afla si camerele de
stingere 5 si contactele auxiliare 6.
Fig.1. Constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla Fig.2. Contactoare din seriile TCA
Coala
Darea de seam 17
Mod Coala Nr.document Semnat Data
In figura 2 este reprezentat schitat un contactor cu miscare combinata. Contactele fixe 5 se afla
montate pe suportul 2 .Contactele mobile 6 exacut o miscare de translatie, orizontala,
perpendiculara pe micarea de translatie executata de armrtura magnetica mobila 8 , cnd este
atrasa de miezul magnetic fix 7. Transformarea miscarii intre cele doua elemente se face cu ajutorul
bratului 9 ce se roteste in jurul axului 10. Resortul 11 realizeaza revenirea armaturii magnetice 8
atunci cand inceteaza actiunea miezului 7 .Camera de stingere a arcului 3 contine placutele 12 ce
fragmentarea arcului si stingerea sa pe baza efectlui de electrod (arcul scurt).
Contactoarele cu micare de translaie se utilizeaza pentru instalatiile de curent alternativ cu
tensiuni nominale pana la 500 V si curenti nominali pana la 30-60 A.Pentru curenti mai mari,
camerele de stingere folosesc principiul arcului scurt pentru stingera arcului electric.
Coala
Darea de seam 18
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Prizele bipolare se executa pentru 10 si 16 A cele tripolare pentru 10,16 si 25A
Contactul electric se realizeaza prin elasticitatea materialului, fie prin elemente arcuitoare
auxiliare, asigura forta de apasare necesara pe tiftul de contact al fisei
Fiele conectate printr-un conductor flexibil a receptorului mobil, ce introduc in prize pentru
realizarea legturii eletrice.
Ca si prizele, fiele industriale sunt tripolare si sunt prevazute cu un contact de pamint trebuie sa
fie mai lung, astfel ca legatura la pamint sa se fac inaintea celorlalte.
Placarde de interzicere sunt atirnate pe instalatiile electrice cu tensiunea pina si nu mai sus de
1000V pe dispozitivele si mecanismele de actionare, pe comutatoare de sarcina, pe cheile si
butoanele de comanda la distanta, pe aparatele de comutatie pina la 1000V. La conectarea gresita a
carora pot sa primeasca tensiune locurile de munca. De exemplu:
!
Placarde de prescriptie. Placarde suportabile folosite pentru indicarea locului de munca. Se atirna
in instalatiile electrice, statiile si substatiile electrice, la locul de munca. Daca locul de munca este
ingradit atunci ele se atirna la locul de intrare. Se atirna pe scarile pe care pot sa se deplaseze
lucratorii. De exemplu:
! !
31.Punte de diode
Un redresor este un aparat electric, constnd din unul sau mai multe dispozitive semiconductoare
(aa cum sunt diodele sau tuburile cu vid), care redreseaza curentul alternativ, adic transform acest
tip de curent electric in curent continuu.
Coala
Darea de seam 19
Mod Coala Nr.document Semnat Data
In fig. 1 sunt reprezentate schemele electrice ale redresoarelor bioalternan in punte
mai des utilizate in practic. Pornind de la aceste scheme de redresare simple, de baz, se obin
schemele de redresare complexe. in figura 1 sunt date cteva exemple de scheme de redresare
complexe.
Dupa cum rezult din fig, schemele de redresare complexe se obtin astfel:
-infurarile secundare ale unuia sau mai multor transformatoare se impart incateva grupe
separate, care nu au legaturi electrice interioare intre ele ;
-la fiecare grup de infurri se leaga ventile electrice astfel incit sa formeze unredresor simplu de
sine statator, denumit sectie de redresare ;
-sectiile de redresare se leaga intre ele in serie sau in paralel. Schemele de redresarecomplexe
prezinta urmatoarele avantaje: micsoreaza pulsatia tensiunii redresate;
-imbunatatesc gradul de utilizare a ventilelor.
Cele patru diode redresoare folosite formeaz braele unei puni, la care alimentarea prin curent
alternativ se face printr-o diagonal, de la secundarul unui transformator, iar tensiunea redresat se
culege la bornele unei rezistene plasate n cea de a dou diagonal.Funcionarea redresorului este
urmatoarea: n timpul aplicrii alternantei positive la o extremitate a secundarului transformatorului,
conduc diodele D0 si D3 , care sunt polarizate direct, determinnd un current n rezistenta R ,
iar diodele D2 si D4 find invers polarizate sunt blocate.La apariia celei de a doua alternane, D0si D3
sunt blocate, pe cnd D2 si D4 conduc, determinnd apariia curentului ce strabate n acelai
sens rezistena de sarcin R . Se observ ca forma tensiunii redresate este aceiai ca si n cazul
redresorului folosind un transformator cu priza mediana, tensiunea invers maxim pentru fiecare
dioda find nsa U im ,ca si n cazul redresorului monoalternanta.Dezavantajele acestui montaj constau
n numarul mrit de diode folosite (patru) si necesitatea unei bune izolari fa de restul elementelor a
capatului ne legat la masa al rezistenei de sarcin R.
Coala
Darea de seam 20
Mod Coala Nr.document Semnat Data
32. Schema de pornire a lmpii de zi cu transformator
Coala
Darea de seam 21
Mod Coala Nr.document Semnat Data
33. Schema de pornire a lmpii de fluoriscen
Coala
Darea de seam 22
Mod Coala Nr.document Semnat Data
34. Schema de pornire a motorului trifazat
Coala
Darea de seam 23
Mod Coala Nr.document Semnat Data
35. Schema reversiv de pornire a motorului trifazat
Coala
Darea de seam 24
Mod Coala Nr.document Semnat Data