Realităţile zilelor noastre arată că trăim în perioada celor mai descoperiri şi

transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi a celor mai complexe şi, uneori, cu
nebănuite efecte asupra vieţii. Fiecare naţiune poartă în suflet simboluri pe care le
respectă şi le protejează, fie ca ele se numesc: limbă, cultură, tradiţii. Însă un
popor, oricare ar fi el, îşi defineşte identitatea naţională printr-un ansamblu
armonios, printre acestea şi mediul natural specific care îi aparţine. Bogăţia fizică
şi spirituală a oricărei comunităţi este posibilă numai într-un mediu sănătos, de
aceea problema protejării mediului, neglijată mult prea mult timp, a devenit o
problemă acută a oricărei naţiuni, cu atât mai mult cu cât, fiecare “culegem” din ce
în ce mai des roadele nepăsării noastre îndelungate. Menţinerea calităţii mediului
la un nivel acceptabil concomitent cu o bună dezvoltare economică impune, in ţara
noastră, derularea unui proces lent de schimbări majore în mentalităţi, în atitudini
şi în comportamentul membrilor societăţii civile, concomitent cu desfăşurarea unor
acţiuni susţinute şi intense de stimulare a conştientizării publice privind
problematica mediului înconjurător, astfel încât dezvoltarea durabilă să devină din
deziderat, realitate.
În acest context educaţia pentru mediu devine o componentă absolut
necesară a învăţămîntului modern preuniversitar. Realizarea acestor necesităţi
educaţionale nu pot fi satisfăcute de Curriculum-ul Naţional. Acoperirea acestui
aspect este posibilă prin realizarea orelor opţionale, care oferă şansa de respectarea
principiului flexibilităţii şi al realizării între obligatoriu şi opţional.
Opţionalul deschide noi perspective creativităţii la nivelul practicii şcolare
învăţătorilor, profesorilor, devenind astfel „un conceptor al curriculum-ului”, el
orientîndu-şi proiectarea pornind de la obiectivele clar definite pe care le va urmări
pe toată durata desfăşurării opţionalului, sprijinindu-se pe vehicularea unonţinuturi
accesibile elevului, conţinuturi construite de către elev prin aplicarea unor strategii
didactice centrate pe nevoile, interesele, deprinderile şi abilităţile
existente/aşteptate. Totalitatea pachetelor de opţional local sau la decizia şcolii se
includ în oferta curriculară a instituţiei care reprezintă Curriculum de Decizia
Şcolii.
Curriculumul la Decizia Şcolii reprezintă încercarea de introducere secvenţială a
unor elemente de conţinut variabile, specifice actorilor implicaţi prin dreptul de a lua
decizii conferit şcolii. Derivată din libertatea - oferită de planul-cadru de învăţământ -
de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, această putere dă
posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare ale elevilor.Libertatea de
decizie la nivelul şcolii este consonantă cu democratizarea societăţii şi reprezintă o
şansă de adecvare la un sistem deschis, cu opţiuni multiple. Din punctul de vedere al
implementării însă, CDS este un segment de mare noutate care a indus o serie de
obstacole în realizare cum ar fi:
 Neasigurarea de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a disciplinelor
opţionale cu curriculum, ghid pentru profesor, manuale ş,a,;
 Lipsa unei baze de date, modele de curricule, literaturii metodice
orientative în vederea elaborării curriculei de către profesor;
  Proiectarea corectă a conţinuturilor opţionalelor respectînd
particularităţile de vîrstă, individuale ale elevilor;
 Alte conţinuturi de învăţare decît cele din Curriculum de Bază;
Dincolo de unele disfuncţii, Curriculum la Decizia Şcolii rămâne o realitate a
şcolii de azi, realitate care şi-a câştigat o serie de adepţi (fapt important este că printre
aceştia se numără şi majoritatea elevilor) şi care presupune starea de normalitate prin
acceptarea diferenţei, Altfel spus, Curriculum la Decizia Şcolii permite crearea unui
etos propriu care conferă diferenţă şi specificitate fiecărei instituţii şcolare.
Curriculum-ul la geografie este centrat pe atingerea unui sistem de
competenţe generale şi specifice asumate, comune sau corelate cu alte competenţe
din aria curriculară „Ştiinţe socio-umane”.
Principalele domenii studiate la această disciplină şcolară în învăţămîntul
preuniversitar vizează următoarele dimensiuni: socială, interdisciplinară, civică,
umanistă, geoecologică ş.a.. Consider că dimensiunea geoecologică poate fi
realizată prin cursul opţional „Protecţia mediului înconjurător”, destinat elevilor
din clasele a VIII-a – IX-a. Prin acest opţional la nivelul ariei curriculare mi-am
propus dezvoltarea la elevi de atitudini investigative asupra realităţii şi a unui
comportament ecologic vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului
natural. Deşi geografia este poziţionată în aria curriculară a ştiinţelor socio-umane,
ea îşi poate evidenţia funcţia educaţională integratoare om-natură prin
competenţele inter şi transdisciplinare, derivate din ambele domenii ale realităţii şi
din intersecţia lor, anume prin acest curs opţional.
Pentru realizarea acestei discipline opţionale am întocmit curriculum-ul şi
proiectarea de lungă durată care a fost avizată de comisia metodică a instituţiei şi
inspectorul de geografie al Direcţiei Generale Învăţămînt Cahul. Conţinuturile,
obiectivele şi modalităţile de evaluare le-am ales în funcţie de durata de timp
pentru care am gîndit opţionalul (1 oră /1 săptămînă) vîrsta grupului de beneficiari
şi particularităţile individuale ale copiilor.În elaborarea curriculum-ului am ţinut
cont de :
 Studiul intereselor elevilor, părinţilor;
 APL, AE;
 Experineţa altor şcoli şi cea proprie din anii precedenţi;
 Existenta resurselor, financiare, informaţionale disponibile;
 Tendinţele actuale în educaţie şi învăţămînt;
Un suport considerabil în informarea şi instruirea mea în domeniul
elaborarii opţionalelor, l-a constituit ghdul teoretico-aplicativ destinat pentru
formarea cadrelor didactice şi managerilor instituţiilor de învăţămîntul
preuniversitar-„Curriculum la Decizia Şcolii”, editat în cadrul proiectului
„Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, care ne-a fost oferit fiecărei
instituţii preuniversitare, precum şi revista „Pro Didactica”, pe paginile căreia au
fost elucidate subiecte legate de realizarea opţionalelor la diverse trepte de
învăţămînt.
Astfel, structura curriculei pentru opţionalul „Protecţia mediului înconjurător”, am
elaborat-o după următoarele elemente componente de bază:
Elemente Caracteristici
 Argument Reprezinta raspunsul la intrebarile:
 De ce este nevoie de respectivul curs?
 Cit de interesati sint elevii sa studieze acest curs?
 Cum va răspunde cusrul propus la nevoile comunitatii?
 Cum va contribui la realiarea viziunii si misiunii
institutiei de invatamint?
Volum:0,5-1 pagina.
Obiective  In cazul optionalelor propuse pentru un ciclu curricular se
generale/ vor formula obiectivele generale si apoi cele de referinta
de referinta pentru fiecare an de studiere al optionalului.
 In cazul elaborarii optionalului pentru un an, un modul,
pentru jumatate de an, 8 ore- se vor elabora obiective de
referita.
 In cazul optionalului de aprofundare vor fi
preluate/derivate din curriculum pe discipline.
 In cazul celorlalte tipuri de optional NU se vor repeta
obiectivele din curriculumul pe discipline, deoarece se va
diminua elementul noutatii specific optionalelor, dar se
vor elabora dupa acelas model.Obiectivele de referinta
ptrebuie sa raspunda clar la intrebarea: Ce poate face
elevul care a studiat respectivul curs?(exista modalitati
de evaluare a ceea ce a invata elevul sa faca?)
 Pentru cursul optional preconizat pentru o ora saptaminal
se recomanda formularea a 5-6 obiective de referita.
 Vor fi specificate valorile si atitudinile preconizate a fi
formate in cadrul cursului optional.
Continuturi  Constituie un mijloc de realizare a obiectivelor formulate;
 Pot fi organizate tematic, cronologic, dupa nivele de
complexitate ori in conformitate cu alte domenii
constitutive ale diferitor obiecte de studiu;
 Vor fi listate continuturile;
 In cazul in care nu exista un manual suport petru cursul
optional elaborat, se va include o lista bibliografica;
 Profesorul sa va asigura ca literatura recomandata este in
biblioteca institutiei de invatamint sau pentru elevi exista
alte modalitati de accesare a respectivelor surse de
informatie;
Strategii de  Vor fi descrise strategiile esentiale, se vor include
predare/invatare exemple de activitati (cel putin cite una pentru fiecare din
Activitati de obiectivele propuse spre realizare);
invatare  Activitatile se vor integra in anumite strategii didactice
adecvate obiectivelor, continuturilor, particularitatilor de
virsta a copiilor;
Evaluare Vor fi indicate tipuri de probe care vor fi aplicate pentru
evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor propuse.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI
DIN REPUBLICA MOLDOVA
DIRECŢIA GENRALĂ ÎNVĂŢĂMÎNT CAHUL

GIMNAZIUL ”GH.ASACHI”, S.CUCOARA

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

La nivelul ariei curriculare”Ştiinţe socio-umane”
pentru clasele a VIII-a – IX-a

Disciplina:

„ P R O T E C Ţ I A M E D I U L U I

Î N C O N J U R Ă T O R „

1 oră / săptămână

Întocmit,
Profesor de geografie
gr.II didactic:
Goţa Ina

2008
 ARGUMENT
Exigenţele vieţii prefigurează pentru deceniile următoare necesitatea de
permanentizare a procesului de instruire şi educare. În această perspectivă avem
datoria de a furniza elevilor structurile care să-i ajute în procesul de pregătire
continuă, de a-i înzestra cu priceperea folosirii a cât mai multor canale
informaţionale.
În acest context educaţia pentru mediu devine o componentă absolut
necesară a învăţământului modern. Din păcate, Curriculum-ul Naţional pentru
învăţământul preuniversitar nu prevede în trunchiul comun o disciplină de sine
stătătoare care să abordeze problematica deteriorării mediului şi a modalităţilor de
combatere a acestora. Noţiunile despre poluare şi protecţie a mediului se regăsesc
disipate la nivelul mai multor discipline ceea ce nu oferă o viziune de ansamblu
asupra fenomenelor complexe ce duc la degradarea mediului şi a consecinţelor pe
termen mediu şi lung a acestora.
Din acest motiv am propus prezentul opţional care se va desfăşura pe
parcursul unui an şcolar. Acesta are ca obiectiv principal dezvoltarea la elevi de
atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic vizând
grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural, cu implicaţii şi asupra
sănătăţii.
În acelaşi timp tematica propusă se doreşte un argument viabil pentru a
demonstra intercondiţionarea prin mediul de viaţă a tuturor segmentelor ce compun
materia, conservarea naturii devenind eficientă şi reală numai atunci când va face
parte integrantă din filosofia şi comportamentul nostru.
În elaborarea programei s-a ţinut cont de:
 Aspectul profesional
 Aspectul cultural
 Aspectul educativ
 Aspectul social
Am propus acest opţional ţinând cont de :
 interesul manifestat de elevi pentru tematica propusă;
 complexitatea tematicii care trebuie abordată din perspectivă interdisciplinară;
 existenţa bazei materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice;
 asigurarea transferului de cunoştinţe prin activităţi inter- şi transdisciplinare;
 susţinere din partea comunităţii locale pentru buna desfăşurare a procesului
instructiv-educativ;
 corelarea cunoştinţelor dobândite în cadrul diferitelor ore de curs cu cele mai
noi cunoştinţe de ecologie, factori poluanţi şi protecţia mediului.
Disciplina se interrelaţionează cu disciplinele de specialitate din clasa a
VIII-a si a IX -a (Biologie, Geografie) urmărind să creeze un tot unitar cu acestea
în realizarea competenţelor prevăzute de standardul de pregătire al elevilor în ciclul
gimnazial.
Caracterul formativ vocaţional al curriculei este dat de selecţia conţinutului,
a metodicii şi mijloacelor de învăţământ, ca rezultat al unei concepţii de structurare
a tematicii, a informaţiei şi de evaluare a cunoştinţelor.
 OBIECTIVE GENERALE
Recunoaşterea şi definirea unor concepte specifice ecologiei şi protecţiei mediului.
Recunoaşterea diferitelor tipuri de ecosisteme, identificarea şi corelarea agenţilor şi
factorilor care influenţează echilibrul ecologic.
Interpretarea efectelor factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic.
Dezvoltarea capacităţii de observare/investigare şi de formare a deprinderilor
practice de ocrotire a naturii.
Formarea şi dezvoltarea atitudinii critice faţă de extinderea poluării şi stimularea
tinerilor în sensul ocrotirii şi conservării mediului înconjurător.
Însuşirea legislaţiei de mediu generală.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Conţinuturi

Folosirea corectă a terminologiei specifice.  Protecţia mediului: rol şi
Cunoaşterea evoluţiei istorice a relaţiei om- importanţă.
mediu ;  Relaţia om-mediu de la
Analiza impactului omului supra mediului; începuturi pîna în
prezent.
Stablirea tipurilor de substanţe şi surse  Definirea conceptului de
poluante ale mediului; poluare a mediului
Identificarea surselor de poluare a aerului; înconjurător.
Indicarea modului de dispersie a  Principalele substanţe şi
poluanţilor; surse de poluare.
Stabilirea influenţei factorilor poluanţi  Surse de poluare a
asupra diferitelor componente ale mediului aerului. Efectele poluăeii
înconjurător; aerului.
Interpretarea conceptelor de schimbare a  Efectul de seră.
climei şi precipitaţii acide;  Încălzirea globală.
Stabilirea soluţiilor de conservare a solului  Ploile acide.
pentru menţinerea vieţi pe Terra;  Măsuri de protecţie a
bazinului aerian.
Identificarea surselor de poluare ale apelor  Sursele de poluare ale
continentale şi oceanice; apelor continentale şi
Analiza efectelor poluării apelor oceanice şi oceanice.
continentale asupra veţuitoarelor;  Efectele poluării apelor
Difereţierea formelor de ocrotire a apelor continentale. Problema
continentale şi oceanice; Lacului Aral.
 Efectele poluării apelor
oceanice.
 Măsurile de protecţie a
apelor.
Identificarea surselor de poluare a solului;  Surse de poluare a
Emiterea opiniilor critice şi soluţiilor solului.
constructive referitoare la protecţia solului;  Măsuri de protecţie a
Stabilirea soluţiilor de conservare a solului solului.
pentru asigurarea unui echilibru întru-un
ecosistem natural sau uman;
Identificarea factorilor de dispariţie asupra  Factorii de dispariţie şi
florei şi faunei globului; acţiune asupra florei şi
Recunoaşterea spaţiilor şi ariilor protejate faunei.
din ţară şi alte regiuni ale Terrei;  Plante şi animale
Documentarea în vederea elaborarării dispărute sau pe cale de
referatelor în cadrul activităţilor de tip dispariţie.
proiect  Spaţii şi şi arii protejate.
Susţinerea argumentată a referatelor în  Măsuri de protecţie a
cadrul activităţilor de tip proiect; florei şi faunei.
Identificarea factorilor şi măsurilor de  Factorii şi măsurile de
stopare şi diminuare a poluării sonore; stopare ale poluării
sonore.
Stabilirea tipurilor de deşeuri;  Tipuri de deşeuri.
Concluzionarea asupra importanţei privind  POPS-urile.
colectarea şi sortarea şi reciclarea  Reciclarea deşeurilor
deşeurilor;
Aprecierea gradului de asigurare al Terrei  Asigurarea Terrei cu
cu resurse naturale; Manifestarea spiritului resurse naturale.
creativ în soluţionarea problemelor de  Surse alternative de
utilizare a surselor alternative de energie; energie .
Practicarea unor soluţii de economisire a  Consumul ehilibrat de
energiei în condiţii casnice şi la şcoală; energie.
 Soluţii casnice şi
economice.
Determinarea acţiunii de poluare a mediului  Influenţa mediului
asupra stării sănătăţii omului; poluat asupra sănătăţii
omului.
Concluzionarea asupra importanţei  Dezvoltare durabilă.
dezvoltării pe cale durabilă;  Acţiuni comune de
Diferenţierea formelor de ocrotire şi protecţie a mediului
conservare a mediului înconjurător la nivel înconjurător.
local şi internaţional;
Asumarea responsabilităţiii privind
ocrotirea mediului înconjurător;

Valori şi atitudini
 Promovarea unui mediu natural propice vieţii.
  Conştientizarea consecinţelor pe care le poate avea exploatarea
neadecvată a resurselor naturale.
 Stimularea curiozităţii pentru utilizarea resurselor neconvenţionale în
diferite procese tehnologice şi în obţinerea energiei electrice.
 Interesul pentru argumentarea raţională.
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi.
 Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice
pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor probleme
de interes global.
Modalităţi de evaluare
În alegerea strategiilor didactice pentru această disciplină se va ţine cont de
finalităţile aşteptate, formulate în termeni de competenţe generale şi specifice.
Astfel, activităţile de învăţare trebuie să pună accent pe aspectul activ –
participativ, astfel încât elevii să fie stimulaţi :
 Să identifice surse competente de informare privind protecţia şi calitatea
mediului şi legislaţia în vigoare din acest domeniu;
 Să formuleze şi să exprime idei, puncte de vedere, critici şi argumente;
 Să propună alternative, soluţii la probleme;
 Să ia decizii şi să-şi asume responsabilitatea pentru acestea;
 Să aducă schimbări în atitudini şi comportament privind protejarea mediului
şi menţinerea calităţii vieţii în judeţul lor;
Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode şi
procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:
- observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor;
- diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice);
- analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor (proiect, referat,
portofoliu).
În cadrul opţionalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiţionale de
evaluare cât şi metode alternative.
a. Metode expozitiv – euristice : expunerea verbală, dialogul, conversaţia
euristică, discuţia dirijată – structurată pe probleme formulate anterior,
problematizarea algoritmizată, discuţia liberă, brainstorming-ul, procedeul Philips
6/6, problematizarea aplicată eficient în combinaţie cu expunerea, dezbaterea,
experimentul.
b. Metode de explorare a realităţii : observaţia, demonstraţia
c. Metode bazate pe acţiune, participative : studiul de caz, elaborarea unui
portofoliu
Resurse materiale:
- Fişe – suport de lecţie
 - Fişe de lucru individual şi / sau pe grupe
- Colecţii de standarde, buletine de analiză, cărţi de specialitate, articole broşuri,
pliante
- Teste şi materiale de evaluare ;
- Probe de ape şi sol pentru analize simple.;
- Chestionare.
Evaluarea competenţelor specifice vizate va fi centrată nu pe volumul de
cunoştinţe achiziţionat, ci pe rezultatele obţinute prin :
- Generare de idei, opţiuni, soluţii, puncte de vedere;
- Argumentarea unor enunţuri;
- Analiza unor situaţii concrete;
- Compararea unor date şi stabilirea unor relaţii;
- Elaborarea de strategii;
- Particularizarea/ generalizarea , aplicarea, integrarea legislaţiei de mediu;
- Explorarea propriilor obiceiuri de poluare a mediului involuntare şi a diverselor
surse de informare;
- Organizarea informaţiilor şi observaţiilor sub forma unui portofoliu personal.
Se va pune accent pe evaluarea formativă în scopul valorificării
potenţialului de care dispun elevii şi asigurării unui feed-back permanent.
Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în
vederea stimulării iniţiativei şi a spiritului întreprinzător al elevilor, realizându-se
prin:
 Activităţi experimentale;
 Fişe de lucru;
 Teste docimologice;
 Tema de lucru(în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării;
 Proba practică;
 Referate;
 Proiecte;
 Portofolii:
 Obsevaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
 Investigaţia;
 Autoevaluarea.

Bibliografie
 Rodica Ciarnău- „Ecologie şi protecţia mediului”, Editura Economică
Preuniversitară, 2000, Bucureşti;
 Apostol Ionuţ – „Salvaţi clima”, Editura Blueprint Internaţional, 2007;
 Angela Alexeiciuc, Nadejda Velişco-„Ecologia şi protecţia
mediului”,Chişinău, 2003;
 „Economiseşte! Economisind energia, protejezi mediul!”, Fudaţia TERRA
Mileniul III, Bucureşti, 2007;
 Dumitru Roşovan, Serafima Roşcovan-„Caleidoscop geografic, ecologic,
literar”, Editura Prometeu, Chişinău, 2005;
 Iftodi Mihai, Ţugui Tatiana, Garaba Vladimir-„ABC-ul deşeurilor”,
Chişinău, 2000;

În concluzii vreau să menţionez că curricula elaborată este o încercare, cu

care doresc să mă împărtăşesc cu colegii mei. Îmi dau bine seama că poate nu
este încă atît de bună şi perfectă pentru a fi realizată, sau nu poate fi nici pe
departe un model. Cu toate acestea aştept opinii şi sugestii pentru îmbunătăţirea
curriculei.