Masuri de protectie - Curent electric

Cum ne ferim de evenimentele periculoase care pot sa apara la

folosirea curentului electric

Pentru a evita electrocutarile trebuie sa ne luam masuri de protectie cand suntem in apropiera
unei surse de curent electric. Iata mai jos cateva reguli pe care trebuie sa le luam ca sa ne
protejam de evenimentele periculoase care pot sa apara la folosirea curentului electric sau in
apropierea locurilor unde exista curent electric.

1. Masuri de protectie:

1.1 Cea mai importanta masura este sa te asiguri c tii unde se afl panoul de siguran
si butonul de oprire a energiei electrice n locuina ta pentru a opri curentul daca are loc un
eveniment nedorit.

1.2 Sa ne asiguram ca obiectul pe care urmeaza sa il folosim are un cablu cu fire electrice
izolate si conectate la o priza functionala. Scanteile produse de un intrerupator/stecker/priza
pot fi de la un contact care nu e bine facut sau de la un cablu/fir defect. Controleaza cablurile
aparatelor, acestea trebuie s fie intacte; dac izolaia este rupt sau ars, cablurile trebuie
nlocuite. In acest caz chemam un electrician calificat pentru a remedia defectiunea sau
schimbam intrerupatorul, priza, sau steckerul, dar tot la un electrician calificat apelam ca sa le
inlocuim.

Fig 1. Intrerupator
Fig 2. Stecker

1.3. Evitam sa supraincarcam un circuit electric cu prea multe aparate de consum. Ca sa

folosim mai multe aparate de consum va trebui sa avem un prelungitor cu mai multe prize ce
are un cablu care sa reziste la amperajul necesar.

Figura 3. Prelungitor cu mai multe prize

1.4. Asigura-te ca prelungitorul cu prize este in stare perfecta ( sa nu fie incins, ars, indoit sau
deteriorat).

1.5. Cand scoti un aparat din prinza trage de cap (fia-pies de la captul unui cordon de
reea, care se introduce ntr-o priz Din fr. fiche) nu de cablu pentru ca poti produce un
scurtcircuit.

1.6. Nu lasa cabluri/stechere/prelungitoare pe sub covor, calcand pe ele se deterioreaza

izolatia si se poate produce un scurtcircuit ce poate duce la incendiu.
1.7. Nu utiliza aparatur electric dac ai minile sau picioarele ude sau dac solul este ud .

1.8. Nu folosi i nu pstra aparatura electric n apropierea surselor de ap. Dac aparatul cade
n ap n timp ce este n funciune, nu l ridica, ci scoate aparatul din priz.

1.9. Nu ntinde cablurile de alimentare ale aparatelor electrice n jurul surselor de cldur
(radiatoare, calorifere, etc), pe sub ui sau locuri n care cablurile pot fi arse sau rupte;

1.10.Verifica indicaiile privitoare la cerinele de electricitate ale fiecrui aparat nainte de a-l
cumpra.

1.11. Nu atinge cablurile de electricitate czute la pmnt!

1.12. Nu trebuie sa urcam n copaci sau s nalam zmeie n apropierea stlpilor de

electricitate.

1.13. Nu trebuie sa ne jucam in zona liniilor de tren, unde exista pericol de electrocutare, se
poate produce prin arc electric, fara atingerea firelor de electricitate

2. Curentul electric - pericole

- Electrocutarile, ca urmare a atingerii de catre om (sau oricare alta fiinta) a unor obiecte
aflate n mod normal sau accidental sub tensiune. Electrocutarea consta n trecerea curentului
electric prin corpul omului. n cazul curentului alternativ, frecventa acestuia poate deregla
ritmul cardiac, fenomen numit fibrilatie si poate avea efect mortal.

- Arsurile electrice si metalizarea pielii datorita arcului electric. Privirea arcului electric
cu ochiul liber poate duce la orbire.
- Incendiile, datorita suprancalzirii circuitelor electrice, sau datorita arcului electric.
- Exploziile, datorita suprancalzirii unor echipamente electrice, sau datorita arcului
electric n medii explozive.

Factorii de care depinde electrocutarea sunt:

- Valoarea intensitatii curentului ( functie de tensiunea electrica si rezistenta electrica).

Limita curentilor nepericulosi: 10[mA] n curent alternativ si 50[mA] n curent continuu.
- Tensiunea electrica (poate fi periculoasa peste 24 [V]).

- Frecventa curentului. Frecventa redusa este mai periculoasa. Curentii de frecventa

foarte nalta se folosesc n medicina n scopuri terapeutice.
- Durata de actionare a curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.
- Starea fizica a omului n momentul trecerii curentului prin corp. n general femeile si
copii sunt mai sensibili n caz de electrocutare.
- Presiunea de contact. Daca este mare, scade rezistenta electrica si creste curentul prin
om.
- Suprafata de contact . Cnd este mare, scade rezistenta electrica, deci creste curentul
prin om.
 - Traseul urmat de curent prin corp. Cel mai periculos traseu este mna-mna. n cazul n
care electrocutarea se produce pe traseul mna dreapta-picior, consecintele sunt mai putin
grave dect n cazul electrocutarii pe traseul mna stnga - picior, inima fiind mai putin
afectata. Se recomanda electricienilor sa lucreze cu mna dreapta.
- Locul din corp n contact cu tensiunea electrica ( sensibilitatea nervoasa si grosimea
pielii).
- Rezistenta omului la electrocutare depinde de starea stratului de piele. Daca este uscata
si intacta, rezistenta este mai mare.
- Umiditatea mareste pericolul electrocutarii. Cresterea umiditatii determina cresterea
conductivitatii pielii, deci scaderea rezistentei electrice.
- Temperatura mediului. Daca este mare, ca urmare a transpiratiei, scade rezistenta
corpului omenesc.

Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de munca pot fi foarte

periculoase (umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupa o suprafata mare,
etc), periculoase, sau putin periculoase (umiditate redusa, pardoseala izolatoare, absenta
conductoarelor, etc.)

Electrocutarile se pot produce "prin atingerea directa" sau "prin atingerea indirecta".

Electrocutarea prin atingerea directa se produce cnd omul atinge un conductor aflat n
mod normal sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice, etc.

Electrocutarea prin atingere indirecta se produce cnd omul atinge un conductor care se
afla accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei masini electrice ajunsa sub tensiune ca
urmare a unui defect de izolatie. Electrocutarea se poate produce si prin atingerea simultana a
doua puncte de pe sol sau pardoseala, aflate la potentiale diferite, ca urmare a prezentei n
apropriere a unei prize de pamnt sau a unui conductor cazut la pamnt, al unei linii sub
tensiune.

3. Aciunea fiziologic a curentului electric asupra organismului

uman

Trecnd prin corpul omului, curentul electric provoac aciune termic, electrolitic i
biologic.

Aciunea termic se manifest n arsuri ale unor sectoare ale corpului, nclzirea vaselor
sangvine, nervilor i esuturilor precum i a organelor interne.

electrolitic se manifest n descompunerea plasmei sngelui i altor lichide ale corpului ce

duce la schimbri eseniale a componenei fizico - chimice a lor.

Aciunea biologic este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia vie.

Ea se manifest n excitarea esuturilor vii ale organismului (lucru nsoit de contracii

involuntare ale muchilor), precum i n dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg
ntr-un organism sntos i strns legate de funciile principalelor organe vitale (inima,
plmnii .a.).
Ca rezultat se poate ntrerupe activitatea inimii i plmnilor. Aceast aciune poate fi direct,
atunci cnd curentul se scurge nemijlocit prin aceste esuturi i reflectorii, adic prin
intermediul sistemului nervos central, cnd calea curentului electric este n afar acestor
esuturi.

Diversitatea aciunilor curentului electric adeseori duce la diferite traume electrice, care
condiional pot fi reduse la traume de dou feluri: traume electrice locale i generale (ocul
electric).

Traumele electrice locale afeciuni locale ale esuturilor organismului clar evideniate,
cauzate de aciunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute urmtoarele traume
electrice locale: arsuri electrice, semne electrice, metalizarea pielii, afeciuni mecanice i
oftalmia electric.

ocul electric este excitarea esuturilor vii ale organismului provocat de scurgerea curentului
electric prin corp i nsoit de contracii involuntare ale muchilor. Sunt stabilite urmtoarele
patru grade ale ocului electric:

I contracii convulsive ale muchilor fr pierdere de cunotin;

II contracii convulsive cu pierdere de cunotin, dar cu pstrarea lucrului inimii i

plmnilor;

III pierderea cunotinei i dereglarea activitii inimii sau plmnilor (sau i a inimii i a
plmnilor);

IV moartea clinic, adic lipsa respiraiei i circulaiei sngelui.