.

Inspectoratul Școlar al Municipiului București

Colegiul Tehnic “TRAIAN”

PROIECT
PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE
NIVEL 3
Specializarea: TEHNICIAN ELECTROTEHNIST

Îndrumător Elev
Prof. ing. Edita Simsensohn Cîmpanu Florin Claudiu

1
 2012-2013

Tema proiectului:

Aparate de protecție împotriva electrocutării

2
CUPRINS

Argument……………………………………………………………………………………..4

CAPITOLUL I – Măsuri tehnico-organizatorice împotriva electrocutării..............................9

CAPITOLUL II – Protectia impotriva electrocutarii in retelele si instalatiile electrice de joasa

tensiune ………………………………………………………………………………..……18

17.1.Consideratii generale……………………………………………………………….….18

17.2.Posibilitati de electrocutare……………………………………………………………21

17.2.1. Conditii în care se produce electrocutarea……………………………………….….21

17.2.2. Atingerea directa……………………………………………………………………23

17.2.2.1. Atingerea directa într-o retea trifazata cu neutrul legat la pamânt………………..23

17.2.2.2. Atingerea directa în cazul retelelor trifazate cu neutrul izolat fata de pamânt........24

17.2.3. Atingerea indirecta.....................................................................................................26

17.2.3.1 Atingerea indirecta într-o retea cu neutrul legat la pamânt......................................26

17.2.3.2. Atingerea indirecta într-o retea cu neutrul izolat.....................................................29

17.2.4. Tensiunea de pas - atingerea simultana a doua puncte de pe sol aflate la potentiale
diferite.....................................................................................................................................30

17.3. Mijloace de protectie …………………………………………………………….……33

17.3.2. Mijloace de protectie împotriva electrocntarii prin atingere indirecta……………...35

17.3.2.2. Izolarea suplimentara………………………………………………………………36

17.3.2.3. Separarea de protectie……………………………………………………………..38

17.3.2.4. Uniformizarea potentialelor………………………………………………………..38

17.3.2.4. Uniformizarea potentialelor………………………………………………………..39

17.3.2.5. Protectia prin legarea la pamânt………………………………………………...…39

3
17.3.2.5.1. Legarea la pamânt în retele cu neutrul izolat………………………………….39

17.3.2.5.2. Legarea la pamânt în retele cu neutrul legat la pamânt………………………..44

17.3.2.6. Protectia prin legare la nul……………………………………………………….45

4
 Argument:

În toate domeniile de activitate, electricitatea a devenit un ajutor indispensabil pentru

om. În afara avantajelor deosebite pe care le ofera, electricitatea prezinta însa si pericolul
electrocutarii (soc electric fatal [8]), daca nu se aplica masurile corespunzatoare de protectie.
Primul accident mortal prin electrocutare înregistrat de statistici a avut loc în 1780, pe
yachtul rusesc "Livadia" când un fochist a atins dulia aflata sub tensiune a unui corp de
iluminat [27]. De atunci, mii de oameni au cazut victime atingând elemente care se aflau
normal sub tensiune sau care au intrat accidental în legatura cu astfel de elemente datorita
unor defecte de izolatie, datorate efectului patofiziologic (soc electric) care apare la trecerea
unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal.

Din nefericire, nici un organ senzorial al omului nu poate sa detecteze o tensiune

electrica si sa puna omul în garda împotriva atingerii elementelor aflate sub tensiune. Pentru
a întelege mai bine efectul curentului electric se impun câteva precizari. În cazul în care un
muschi oarecare al unei fiinte vii este parcurs în sens longitudinal de un curent, el tinde sa se
contracte, daca curentul depaseste o anumita valoare si o anumita panta (di/dt). Aceasta
constatare este valabila si pentru muschiul cardiac, care însa, se deosebeste foarte mult de
ceilalti muschi, prin faptul ca în el se induce permanent o tensiune necesara pentru
functionarea normala a cordului. Cordul constituie deci un dipol electric, a carui tensiune are
drept consecinta, în mod natural, producerea unui câmp electric în corp.

Diferenta de potential între doua puncte ale corpului omenesc, alese în mod arbitrar,
se poate ilustra în mod intuitiv prin intermediul electrocardiogramei; marimea absoluta a
acestei diferente de potential variaza între 1 si 1,6mV, iar frecventa variaza între 1,1 si 1,3
Hz. Daca cordului i se aplica o tensiune exterioara, sistemul de comanda

si de propagare a excitatiilor, poate fi perturbat astfel încât functionarea normala a

diferitelor zone ale cordului sa fie perturbata.

Sensibilitatea omului fata de curentul electric, difera extrem de mult de la un individ

la altul. Spre exemplu, pe un lot de 50 de persoane sanatoase, barbati, cu vârsta între 19 si 39
de ani, s-au facut masuratori pentru caile de curent care intervin cel mai frecvent în practica.
A rezultat ca pentru 5% din aceste persoane, curentul de 0,7mA este perceptibil, pe când

5
altele reprezentând acelasi procentaj nu au avut nici o senzatie, chiar si la o valoare de
4,2mA. La femei valorile sunt cu cca. 30% mai mici.

Prin electrocutare se înțelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.
Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accindental sub tensiune este
numita tensiune de atingere. Electrocutarea are loc atunci cand omul atinge concomitent doua
elemente bune conducatoare de electricitate, intre care exista o diferenta de potential.
Accidenmtele electrice se produc prin actiunea violenta si vatamarea de catre curentul electric
asupra omului. Accidentele electrice se clasifica in:

• socuri electrice

• accidente provocate de trecerea curentului electric prin organism.

Gravitatea accidentului e dependenta de intensitatea curentului care strabate organismul,

influentata la randul ei de rezistenta a corpului.Rezistenta corpului la curentul electric depinde
de starea stratului superficial al pielii. Prin urmare gravitatea electrocutarii este determinata
de:

• intensitatea curentului ce trece prin corpul accidentatului (intre 0,010-0,050 V in cazul

curentului alternativ)

• traseul urmat de curent prin corpul accidentatului (cand curentul stabate organele
vitale electrocutarea este deosebit de periculoasa)

• durata actiunii curentului ce trece prin inima iar accidentatul ramane sub actiunea
acestuia (in acest caz accidentatul este mortal)

• umezeala mediului si temperatura (cand acestea sunt ridicate produc transpiratia pielii
care devine buna conducatoare de elecricitate)

• marimea suprafetei de contact intre corpul accidentatului si elementele aflate sub

tensiune

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in :electrosocuri si
electrotraumatisme.Cand valoarea intensitatii curentului electic este mai mica de 1 mA,nu se
simte efectul socului electric.La valori de 10 mA se produc comotii nervoase in membre:
contractiile muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca
greu. Peste valori de 10 mA se produc fibrilatia inimii si oprirea respiratiei.

6
Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electic si pot provoca
orbirea,metalizarea pielii,arsuri.

Electrocutarile sunt provocate prin atingere directa sau atingere indirecta.

Atingerea directa consta in atingerea elementelor metalice neizolate sau cu izolatia

defecta, ale unei instalatii aflate in mod normal sub tensiune.

Astfel de situatii apar la: atingerea a doua elemente din care cel putin unul este sub tensiune si
nu este izolat; desfasurarea cu mana neizolata a soclului unui bec; atingerea unor conductoare
scoase de sub tensiune; atingerea unui conductor sau a unei borne intr-o instalatie in care dupa
intrerupere a ramas inchis un contact; atingerea unui obiect inalt intrat sub tensiunedatorita
apropierii de un conductor.

Atingerea indirecta a unor elemente metalice ale instalatiilor se poate produce prin:

• atingerea concomitenta a unui obiect intrat accidentalsub tensiune,

• atingerea concomitenta a unui utilaj defect neracordat la o instalatie de protectie si a

unui obiect in contact cu pamantul chiar daca omul este izolat fata de pamant,

• atingerea concomitenta a doua utilaje;

Pentru a realiza protectia la electrocutarea prin atingere directa instalatiile si

echipamentele electrice se construiesc astfel inchat elementele aflate in mod normal sub
tensiune sa nu poata fi atinse. Pentru aceasta se foloseste inchiderea in carcase, conductoarele
de legatura se izoleaza, se amplaseaza liniile electrice la inaltimi mari unele nu pot fi atinse
intamplator, echipamentele aflate sub tensiune in locuri deschise se izoleaza, cu imprejmuiri
protectoare, in locuri foarte periculoase se folosesc tensiuni reduse de lucru (24V).Pentru
evitarea accidentelor prin atingere directa,se mai practica:folosirea unor tensiuni cat mai
reduse (valori standardizate), egalizarea potentialelor, izolarea fata de pamant,utilizarea unor
pardoseli din materiale electroizolante.

Protectia impotriva electocutarii prin atingere indirecta se poate realiza prin legarea la
nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara de protectie, legarea intre
ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de manipulare,
deconectarea automata.

7
• La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarii se tine seama de
periculozitatea mediului de munca. Exista trei categorii de medii de munca:

• MEDII DE MUNCA CU PERICULOZITATE MINIMA - pardoseala

izolatoare,umiditate maxima 70 %,fara elemente conductoare in contact electric cu
pamantul,variatii de temperatura intre 15 de grade C si 30 de grade C;

• MEDII DE MUNCA PERICULOASE - umiditate intre 75 % - 97%, variatii de

temperatura intre 30 de grade C si 35 grade C, pulbere conducatoare, obiecte conducatoare in
legatura cu pamantul;

• MEDII DE MUNCA CU PERICULOZITATE MAXIMA - umiditate peste 97%,

mediu coroziv, temperatura peste 35%

Pericolul de electocutare depinde si de tipul echipamentului electric utilizat:

1) Echipament fix - pentru alimentarea corpului de iluminat;

2) Echipament mobil - se utilizeaza in diferite locuri in functie de necesitatile

procesului de productie. Acest echipament este periculos deoarece in timpul deplasarilor se
produc defecte ale izolatiei conductoarelor datorita solicitarilor mecanice. Din aceasta
categorie fac parte:convertizoare,transformatoare de sudura.

3) Echipament portabil - este cel mai periculos datorita contactului direct cu omul. In
aceasta categorie se incadreaza uneltele de mana si lampile electrice portabile.

Limitarea curentului de electrocutare se realizeaza prin adoptarea unor metode care sa

duca la scaderea tensiunii de atingere sub valorile admisibile. Aceste metode sunt in functie
de echipamentul folosit si locul de utilizare.

Durata trecerii curentului electric prin organismul uman se poate micsora prin urmatoarele
elemente:

- protectia prin legare la pamant: se utilizeaza in cazul retelelor trifazate cu neutral izolat
fata de pamant. Legarea la pamant se realizeaza printr-o priza,montata in apropierea
constructiei si un conductor metallic intre priza de pamant si partea metalica care ar putea
ajunge in mod accidental sub tensiune,

8
 - protectia prin legare la nulul de protectie: se aplica retelelor de joasa tensiune cu neutrul
legat la pamant si consta in legarea carcaselor metalice ale echipamentelor electrice ce
urmeaza a fi protejate la conducatorul de nul;

- protectia prin folosirea tensiunii reduse: oferta maximum de siguranta impotriva

tensiunilor de atingere periculoase.Daca tensiunea de utilizare a receptorului este sub valoarea
admisibile,pericolul electrocutarii nu exista.

Curentul electric conduce la vatamarea organelor interne sau la moarte.In momentul

electocutarii ,curentul electric strabatand corpul omenesc actioneaza asupra centrilor nervosa
si a muschilor inimii putand provoca in cazuri grave oprirea miscarilor respiratorii,oprirea
inimii provocand moartea.

9
 CAPITOLUL I – Măsuri tehnico-organizatorice împotriva electrocutării

Masuri tehnico- organizatorice luate pentru protectia impotriva electrocutarii prin

atingere directa si indirecta

Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice.

Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate,

montate, intretinute si exploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor
generate de energia electrica, precum si protectia impotriva pericolelor datorate influentelor
externe.

Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice,

trebuie prevazute masuri tehnice astfel incat:

a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea
directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;

b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori
sanatatea oamenilor;

c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita

producerea de incendii si explozii;

d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de

echipamentul electric;

e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.

Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentei externe,

echipamentele electrice trebuie:

a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati

lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca;

b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si

persoanele care se afla in mediul de munca;

10
 c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii
previzibile de suprasarcina.

La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva

electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri
organizatorice.

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri tehnice:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale

instalatiilor si echipamentelor electrice;

b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;

c) ingradiri;

d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;

e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se

efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;

i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri organizatorice:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie

sa se faca numai de catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor in baza uneia din formele de lucru;

11
 c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);

d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;

e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;

f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie

impotriva atingerilor directe.

La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica

interventiile sunt permise numai in baza urmatoarelor forme de lucru:

a) autorizatii de lucru scrise (AL);

b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM);

c) atributii de serviciu (AS);

d) dispozitii verbale (DV);

e) procese-verbale (PV);

f) obligatii de serviciu (OS);

g) propria raspundere (PR).

La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva

electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si
mijloace de protectie tehnice, fiind interzise inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de
protectie cu masuri de protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere
indirecta trebuie aplicata o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice
conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii
protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze
una pe cealalta.

Pentru protectia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele

masuri tehnice:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

12
 b) legarea la pamant;

c) legarea la nul de protectie;

d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;

e) izolarea amplasamentului;

f) separarea de protectie;

g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;

h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de

defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa
tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.

La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie

impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant
de protectie, care este masura obligatorie, cumulat cu alte masuri de protectie.

Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de

protectie in functie de zonele cu atmosfera potential exploziva.

Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor

electrice, la cererea beneficiarului.

La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si

limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman,
ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie in conformitate cu
regulile tehnice aplicabile.

Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin
controlul rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la
pamant. Retelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu si explozie, precum si

13
cele din depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure
protectia automata la curenti de defect (PACD).

La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,
astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa
scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de
blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala.

Pentru ca deservirea, intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca

electrice sa se poata efectua fara pericol, trebuie sa se prevada, inca din faza de proiectare,
executie si montaj, distante, spatii si/sau ingradiri de protectie in jurul acestora.

La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din
incaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa,
fara carcase inchise, cu conditia protejarii impotriva atingerii sau apropierii de partile active,
prin amplasarea acestora la inaltimi suficient de mari fata de caile de acces si de circulatie
si/sau prin prevederea de ingradiri inchise pe caile de acces.

Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie

echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora.

Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba

asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta cu legaturi de protectie pentru asigurarea protectiei in caz de defect.

La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea

executarii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:

a) in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie

prevazut/prevazuta cu doua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare
cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a
echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasa echipamentului/instalatiei in exterior,
pentru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;

b) in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de
alimentare flexibil, prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa
fie prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de
protectie.

14
 Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu o izolatie suplimentara, dubla sau intarita.

Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba

asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu
produca o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare.

Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile

prevazute in reglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia impotriva
electrocutarii sau a accidentelor tehnice.

Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie,

inainte de punerea in functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie
sau modificare, fiind interzisa punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului
care nu a corespuns la una dintre aceste verificari.

Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse in

functiune numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice
aplicabile.

La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca

modificari fata de proiect in timpul exploatarii, intretinerii si repunerii in functiune a acestora.
In cazuri speciale, se admit modificari doar cu acordul proiectantului instalatiilor si
echipamentelor de munca electrice respective.

Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in

conformitate cu prevederile reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare,
la punerea in functiune, dupa reparatii sau modificari si apoi periodic (in exploatare).

Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie

sa se faca in urmatoarele conditii:

a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea

protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni
periculoase de atingere;

15
 b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului
electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;

c) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.

Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie

sa se faca in urmatoarele conditii:

a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu

fie deteriorata sau eliminata;

b) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.

Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie

sa se faca in urmatoarele conditii:

a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care
au fost proiectate sa functioneze;

b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul
de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator
coborator, acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta);

c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita
aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, in circuitul de tensiune foarte joasa;

d) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.

In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari

cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:

a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;

b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai
mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje,
unelte etc.), indicata in documentatia tehnica specifica;

16
 c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat
limita admisa, dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub
tensiune.

In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in

scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice
aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.

In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari

cu scoatere de sub tensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace
de protectie electroizolante.

La lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de

protectie electroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu
masurile organizatorice.

La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de

protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.

Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice

trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.

Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa
fie dotate, in functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de
mijloace de protectie:

a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de
elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant, respectiv prajini electroizolante pentru
actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea
scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante, covoare si platforme electroizolante,
manusi si incaltaminte electroizolante etc.;

b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

c) garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;

d) panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri);

e) panouri de semnalizare.

17
 Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute,
reglate, reparate si puse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de
electrician autorizat din punctul de vedere al securitatii muncii. Autorizarea personalului
pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii
trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul
de vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a
cunostintelor profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.

18
 CAPITOLUL II - PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII IN RETELE SI
INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

17.1. CONSIDERAŢII GENERALE.

Efectele electrocutarii sunt determinate de intensitatea curentului. Limitele curentilor

suportabili au fost stabilite pe baza datelor experimentale; se considera ca nepericulos
curentul alternativ de frecventa industriala cu valoarea mai mica de 10mA si curentul
continuu cu valoarea mai mica de 50mA.

La valori de peste 50mA (curent continuu sau alternativ) se poate produce încetarea
functiilor vitale, prin afectarea sistemului nervos sau datorita fibrilatiei inimii. Conceptul de
curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent de sub actiunea caruia omul se
poate elibera prin forte proprii.

Reprezentarea grafica a variatiei curentilor fig.17.1. ce trec prin om în functie de

durata de actiune a acestora, pune în evidenta faptul ca intensitatea curentului nu poate fi
considerata ca singura marime fizica raspunzatoare de producerea fibrilatiei inimii, nici chiar
în faza sensibila a inimii. In aceeasi masura, de declansarea fenomenelor specifice trecerii
curentului prin organism, este raspunzator si timpul.

Urmarind curbele care separa valorile curentilor se definesc urmatoarele domenii:

- domeniul nepericulos I;

- domeniul valorilor la care poate avea loc oprirea respiratiei si chiar aparitia
fibrilatiei inimii, daca timpul de trecere este mare II;

- domeniul valorilor de curenti mortale III.

Relatia curent-timp, efecte globale, este redata în tabelul 17.1. (privind efectele
curentului electric asupra organismului uman, dupa Beintkerw [28] ).

19
 Fig.17.1.

Tabelul 17.1.

Timpul de
Categori
Curentul trecere a Efectele produse
a
curentului
Cresterea usoara a presiunii sângelui, usoara
tetanizare a mu&# 939i87j 351;chilor respiratori. Nu
I 25mA nedefinit
se semnaleaza urmari vatamatoare pentru sistemul
circulator si inima.
Cresterea presiunii sângelui. Dereglarea respiratiei.
Opri-rea momentana a inimii având ca urmare o
II 25-80mA 25-30 s
functionare neregulata a inimii. Trecerea la fibrilatia
inimii.
III 80mA-5A 0,1-0,3 s Fibrilatia ireversibila a inimii.
Oprirea circulatiei sângelui si a inimii cu
neregularitati. Oprirea circulatiei sângelui si a inimii
cu neregularitati consecutive în functionarea inimii pe
IV 3-8A nedefinit
durate lungi ca în cazul categoriei a II-a; cresterea
presiunii sângelui în timpul trecerii curentului;
îmbolnavirea muschilor respiratori, arsuri.

Comparând sensibilitatea omului la curent continuu cu cea la curent alternativ, se

constata ca la curent continuu nu apar convulsii si ca pot fi suportati curenti având o valoare
de 3 ori mai mare decât în cazul curentului alternativ.

În concluzie, marimea electrica ce provoaca electrocutarea este curentul electric.

20
 În figura 17.2. este prezentata variatia valorilor de prag ale curentilor alternativi
sinusoidali în functie de frecventa.

Minimul intensitatii de prag este apropiat de frecventa uzuala de 50 Hz. Asadar,

corespunde cu constatarea ca, frecventele industriale sunt cele mai periculoase în ceea ce
priveste producerea de excitatii. De fapt, minimul este mult mai larg 10 600 Hz.

Adaugând la aceasta constatare faptul ca în domeniul 600-1000 Hz, intensitatea de

prag nu depaseste cu mai mult de 50% valoarea intensitatii de prag în domeniul

Fig. 17.2.

frecventelor 10-600 Hz, se poate considera ca periculos, din punct de vedere al producerii de
excitatii, domeniul de frecvente 5-1000 Hz. Pericolul de electrocutare scade cu cresterea
frecventei curentului. Un curent de 500 KHz provoaca arsuri, dar nu paralizeaza inima sau
aparatul respirator.

In ceea ce priveste tensiunea, la valori mai mari ale acesteia de 450 V, urmarile
actiunii curentului electric determinat de aceste tensiuni pentru organismul uman sunt la fel
de grave indiferent de natura curentului. La aceasta tensiune are loc strapungerea pielii si ca
urmare, rezistenta conductorului intercalat în circuit -omul- este aceeasi si pentru curentul
continuu si pentru curentul alternativ, ceea ce determina o aceeasi valoare a curentului si
deci acelasi grad de pericol.

21
 Se constata ca, desi pe masura ce valoarea tensiunii creste, totusi influenta curentului
continuu asupra acestui fenomen se manifesta de la valori mai mari decît în cazul curentului
alternativ. Aceasta constatare a determinat echivalente din punct de vedere al pericolului,
exprimate prin tensiuni corespunzatoare naturii curentului (tab.17.2.).

Tabelul 17.2.

Gradul de pericol 1 2 3
Curent continuu, V 42 108 120
Curent alternativ, V 12 36 42

Gradul de pericol este notat cu 1,2,3,. pentru un anume pericol (1), o retea de curent
continuu de 42 V este echivalenta din acest punct de vedere cu o retea de curent alternativ de
12 V.

17.2. POSIBILITĂŢI DE ELECTROCUTARE.

17.2.1. Conditii în care se produce electrocutarea.

Electrocutarea se produce când corpul omenesc se interpune între doua puncte aflate
la tensiuni diferite si daca prin el se închide un circuit electric.

Pot exista doua situatii:

a)corpul omenesc se interpune în serie într-un circuit electric, fig.17.3.

Ih =Uh/ Rh = U / (Z1 + Rh)

(17.1.)

b)corpul omenesc se interpune în

paralel într-un circuit electric, fig.17.4.

Ih = U h / R h Rh >> Z2
(17.2)

Fig. 17.3. Uh = Z2 * I (17.3)

22
 Reprezentarea situatiilor în care poate interveni electrocutarea se face pe seama
urmatoarelor conventii:

- corpul omenesc este reprezentat printr-o rezistenta echivalenta R h, iar punctele de

contact cu elementele sub tensiune, se indica prin sageti;

Fig. 17.4.

- se reprezinta numai secundarul transformatorului retelei cu tensiunea de faza U f;

- în retele cu neutrul legat la pamânt, rezistenta prizei de pamânt de exploatare (de

legare la pamânt a neutrului transformatorului din postul trafo) este notata cu r 0;

- rezistenta instalatiei de legare la pamânt a utilajelor este reprezentata prin rezistenta

echivalenta Rp;

- intensitatea curentului care trece prin corpul omenesc în caz de electrocutare se

noteaza cu Ih.

Aplicarea unei tensiuni pe o portiune a corpului omenesc, se poate produce ca urmare:

a)a unei atingeri directe - adica se atinge o parte a unei instalatii care în mod normal se afla
sub tensiune;

b)a unei atingeri indirecte - adica se atinge o parte a unei instalatii care în mod normal nu
se afla sub tensiune, dar care accidental poate fi pusa sub tensiune (carcase, etc.);

c)atingerea simultana a doua puncte de pe sol, aflate la tensiuni diferite - tensiune de pas.

23
 17.2.2. Atingerea directa.Tensiunea ce se poate prelua în urma unei atingeri directe
depinde si de tipul retelei electrice, care poate fi cu neutrul legat la pamânt sau izolat fata de
pamânt, conform STAS 12604/85.

17.2.2.1. Atingerea directa într-o retea trifazata cu neutrul legat la pamânt

(fig.17.5.) determina un curent prin corpul omenesc cu valoarea:

Ih = Uf / Rh + r0
(17.4.)

Fig. 17.5.

Deoarece r0<<Rh relatia (17.4.) devine:

Ih = Uf / Rh =
(17.5.)

Deci pentru tensiunea de faza U=220 V, rezulta I h=220 mA, mult superioara valorii
admise.

Pericolul poate fi redus prin cresterea R h, adica prin izolare suplimentara, fata de
pamânt, fie utilizând un covor electroizolant din cauciuc, fie folosind manusi si cizme
electroizolante.

Valoarea rezistentei echipamentului electroizolant pentru care se obtin curenti

nepericulosi rezulta din:

24
 Ih = 220 / (Rh Rs) ≤ 0.01 A (17.6)

de unde: Rs = ( Uf * 0.01* Rh ) / 0.01

(17.7.)

pentru U=220 V => Rs=21000Ω.

17.2.2.2. Atingerea directa în cazul retelelor trifazate cu neutrul izolat fata de

pamânt (fig.17.6.), determina dezechilibrarea retelei, punctul neutru capata un potential U 0
fata de pamânt, iar tensiunile de faza devin:

Fig. 17.6.

U'1= U1-U0

U'2= U2-U0 (17.8.)

U'3= U3-U0

25
 Conform legii Ia a lui Kirchoff:

I1+I2+I3+Ih=0
(17.9.)

Considerând rezistentele de izolatie ale fazelor egale r 1 = r2 = r3 = r si înlocuind

relatiile (17.8.) în (17.9.), rezulta:

(17.10)

Deoarece sistemul trifazat de tensiune al sursei ramâne practic simetric:

U1+U2+U3=0

Rezulta:
(17.11)

si ca urmare, expresia analitica a curentului care trece prin corpul omenesc este:

(17.12)

Sau :
(17.13)

Pentru Rh=1000Ω, din (17.12.) rezulta r>63KΩ

Valorile rezistentelor de izolatie sunt de ordinul MΩ si ca urmare atingerile directe în

retelele electrice cu neutrul izolat sunt nepericuloase.

26
 Pericolul mare într-o retea cu neutrul izolat îl reprezinta atingerea directa a doua faze,
ce se poate produce daca o faza cade la pamânt si este atinsa accidental alta faza.

In acest caz:

Ih=Uh/Rh=380/1000=0,38 A=380 mA>>10 mA (17.13'.)

17.2.3. Atingerea indirecta.

Se disting si aici doua situatii:

- atingerea indirecta într-o retea cu neutrul legat la pamânt;

- atingerea indirecta într-o retea cu neutrul izolat.

17.2.3.1 Atingerea indirecta într-o retea cu neutrul legat la pamânt.

În acest caz pot aparea urmatoarele situatii:

a)carcasa masinii nu este legata la pamânt (fig. 17.7.). In acest caz U atingere=Uf si curentul prin
corpul omenesc are valoarea:

(17.14.)

Fig. 17.7.

27
 b)carcasa este legata la pamânt (fig. 17.8.)

Fig. 17.8.

Daca utilajul pus accidental sub tensiune este legat la pamânt, curentul stabilit prin
om se va micsora de Rh/Rp ori, conform fig 17.4.

c)atingerea simultana a doua carcase puse accidental la U f diferite si nelegate la

pamânt (fig. 17.9.)

Fig. 17.9.

28
 În acest caz omul este expus la tensiunea de linie U, iar curentul poate avea valoarea
maxima de 380 mA (17.13.)

17.2.3.2. Atingerea indirecta într-o retea cu neutrul izolat ( fig.17.10), determina

prin om un curent limitat de rezistentele de izolatie ale celor doua faze; fiind o situatie
echivalenta cu cea din fig.17.6., curentul Ih va avea valoarea (17.13.).

Fig.17.10.

În cazul unei atingeri bifazate ( fig.17.11.) omul este expus la tensiunea de linie U,
situatie similara celei din figura 17.9.

Fig.17.11.

29
 17.2.4. Tensiunea de pas - atingerea simultana a doua puncte de pe sol aflate la
potentiale diferite.

Daca aplicam o tensiune U pe o rezistenta R, repartizarea tensiunii U pe R este

liniara.

În raport cu un punct de potential zero

(fig.17.12.), de la locul de aplicare a tensiunii
pe rezistenta spre punctul de U = 0, tensiunea
scade liniar. Daca rezistenta nu va fi liniara,
atunci tensiunea va avea o variatie neliniara.

r = ro*x

Ux= x*ro*I

a)
b)

Ux= (l-x)* ro*I

c)

Fig.17.12.

30
 Atingerea simultana a doua puncte de pe sol aflate la potentiale diferite se poate
întâlni în cazul scurgerii unui curent în pamânt, fie printr-o izolatie de punere la pamânt, fie
prin caderea la pamânt a unui conductor aflat sub tensiune. Daca pe sol cade o faza, liniile
de repartitie ale curentului vor fi radiale ( fig.17.13.), iar suprafata pe care se repartizeaza
curentul este S = 2πx2 .

Rezistenta pe unitatea de lungime :

R = ρ / l*S = x / γ2πx2 = 1 / γ2πx

(17.15.)

Este invers proportionala cu suprafata S si deci scade cu distanta (x).

Fig.17.13.

Densitatea de curent scade si ea cu patratul distantei deoarece:

(17.16)

Rezistenta si densitatea de curent scad deci foarete mult cu distanta si devin practic
nule dupa cca 20 m. Regiunea în care densitatea de curent se anuleaza se numeste zona de
potential nul.

31
 La trecerea curentului prin sol, potentialul la suprafata are forma unei hiperbole,
având valoarea maxima în dreptul prizei Up = ip Ip, în raport cu zona de potential nul.

Suprafata solului din jurul unei prize de pamânt pâna la zona de potential nul se
numeste zona de influenta a prizei de pamânt.Daca se considera doua prize carora li se aplica
tensiunea U (fig.17.14.) potentialele se repartizeaza sub forma de pâlnie iar în zona CD este
zona de potential nul.

Daca un om se afla în zona de infuenta a prizei A, în punctul K si atinge cu mâna

punctul A, s4e expune la tensiunea de atingere :

Ua1 = UpA - UK
(17.17.)

Fig.17.14.

Aceasta tensiune (Ua1) devine UpA , daca omul (k) se afla în zona de potential nul.

Daca omul se îndeparteaza de priza A si intra în zona de influenta a prizei B, atunci

tensiunea de atingere devine în punctul F (de exemplu ) :

Ua2=UpA+UF
(17.17)
32
 Tensiunea de atingere are valoarea maxima, daca punctul F se suprapime cu punctul
(B) si are valoarea :

Uamax-UpA+UpB
(17.19)

Tensiunea preluata între extremitatile picioarelorîn zona de influienta a unei prize de

pamânt, se defineste ca tensiune de pas si se determina cu expresia analitica :

(17.20)

si este variabila cu distanta x, fata de priza.

17.3. MIJLOACE DE PROTECTIE

Pe seama posibilitatilor de electrocutare prezentate în subcap.17.2., în cadrul acestui

subcapitol se vor prezenta mijloacele individuale care permit evitarea unei electrocutari,
evidentiindu-se de la caz la caz, aspectele de principiu care permit acest lucru.

Mijloace tehnice folosite pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere

directa sunt urmatoarele :

a) acoperirile cu materiale izolante a partilor active (izolatia de lucm) ale instalatiilor si

echipamentelor ;

b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare. Gradul de protectie minim

admis pentru aparate si echipamente electrice se stabileste în conformitate cu specificul
locului de montare. Asa cum se cunoaste (cap.13.) materialele si aparatele electrice sunt
caracterizate si prin gradele de protectie;

c) îngradiri fixe;

d) îngradiri mobile;

33
e) protectia prin amplasare (distante minime de protectie);

f) scoaterea de sub tensiune în vederea efectuarii lucrarilor de întretinere si reparatii;

g) legari la pamânt si în scurt circuit direct sau prin crescatoare sau descarcatoare;

h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante, atât în cazul lucrului cu mstalatia sub

tensiune, cât si când este scoasa de sub tensiune. i) alimentarea la tensiune redusa;

j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru.

Ultimele doua mijloace de protectie se pot aplica si pentru protectia împotriva electrocutarii
prin atingere indirecta.

17.3.2. Mijloace de protectie împotriva electrocntarii prin atingere

indirecta.

Protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa se realizeaza numai prin

urmatoarele mijloace tehnice ;

a) alimentarea la tensiune redusa;

b) izolarea suplimentara de protectie a echipamentului sau a amplasamentului;

c) separarea de protectie;

d) egalizarea (uniformizarea) potentialelor;

e) legarea la pamânt (priza de pamânt);

f) legarea la nul (conductorul de nul)

g) deconectarea automata a sectorului defect;

h) controlul permanent al izolatiei;

i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

34
 În continuare, se vor analiza mijloacele tehnice de protectie împotriva electrocutarii
prin atingere indirecta.

17.3.2.1. Alimentarea la tensiune redusa

Se poate aplica în orice situatie justificata economic, fiind singurul mijloc care nu se
asociaza si cu un alt mijloc de protectie pentru a se realiza un sistem de protectie.

Valorile tensiunilor nepericuloase, asa cum s-a prezentat anterior, sunt de max. 42 V
c.a. si 60 V c.c.. Aceste valori se pot obtine numai prin intermediul unor transformatoare
electrice coborâtoare sau de la grupuri electrogene ; reteaua electrica cu tensiune redusa este
izolata fata de pamânt (simbol I).

Datorita investitiei suplimentare necesare obtmerii tensiunii reduse, acest mijloc se

aplica de regula local ( de exemplu : în subsolul blocurilor, unele echipamente medicale.
etc.).

17.3.2.2. Izolarea suplimentara.

Protectia prin izolare suplimentara se bazeaza pe faptul ca intensitatea curentului ce

strabate corpul omenesc scade atunci când impedanta electrica a circuitului electric creste :
Ih = U/Zh (17.21)

Un efect identic se obtine daca în serie cu corpul omului, se introduc elemente

izolatoare de protectie, cu rezistente electrice de valoare ridicata.

Izolarea de protectie are scop exclusiv de protectie împotriva electrocutarilor prin

atingere indirecta si se aplica suplimentar fata de izolarea de lucru la utilajul electric sau la
amplasamentul omului. Prin izolare de lucru se întelege izolarea prevazuta pentru buna
functionare a utilajului, corespunzatoare treptei de tensiune nominale.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin :
- izolarea suplimentara a echipamentului electric ;
- izolarea amplasamentului în care omul îsi desfasoara munca.
1) izolarea suplimentara a echipamentului electric se poate executa :

35
 a) sub forma unui învelis izolator care acopera toate elementele metalice accesibile
unei atingeri si care pot fi puse accidental sub tensiune ( exemplu -executarea carcaselor din
material izolator sau acoperirea acestora cu material izolator);

b) sub forma unei izolatii intermediare între elementele accesibile unei atingeri
indirecte si elementele care ar putea ajunge sub tensiune, de exemplu:

piese de separare si piese intermediare izolatoare, care întrerup continuitatea electrica a

arborilor. pârghiilor, carcaselor, pereti despartitori ;

c) sub forma unei izolatii întarite, care este echivalenta cu o izolatie de protectie
suprapusa peste cea de lucru.

2) izolarea amplasamentului omului se realizeaza introducând elemente izolatoare

între corpul omului si pamânt si între corpul omului si elementele bune conducatoare de
electricitate care se gasesc în legatura cu pamântul situate în raza de manipulare. In acest
scop, atât pardoseala cât si toate elementele metalice din zona de manipulare. care sunt în
legatura cu pamântul, se acopera cu material izolant. Valoarea rezistentei izolarii
amplasamentului (Rs) rezulta din

(17.22)

de unde :

în care : - U este tensiunea fata de pamânt la locul atingerii ;

- ih curentul considerat nepericulos ;

- Rh rezistenta corpului omenesc.

Inlocuind Ih/ Rh în ( 17.22.') rezulta :

Rs = Rh U/Uh- 1) (17.23.)

iar conditia pentru asigurarea protectiei devine :

36
 Rs>Rh(U/Uh-l)
(17.24)

Pentru Uh = Ua = 65V, pentru Rh = 3000Q, rezulta Rs > 7000Ω. Impunând pentru Ih

valoarea de 5 mA din aceeasi relatie rezulta Rs > 50000 Ω.

Acest mijloc de protectie este printre cele mai efîciente, deoarece necesita cheltuieli
mici.

17.3.2.3. Separarea de protectie.

Asa cum s-a aratat în par.17.2.2.2., si 17.2.3.2, atingerea directa sau indirecta, într-o
retea cu neutrul izolat este nepericuloasa, daca rezistenta de izolatie are valoare
corespunzatoare (17.12.).

Ca urmare, în cazuri deosebite, un anumit echipament (echipamente de redresare) se

poate alimenta de la o retea electrica cu neutrul izolat.

O asemenea retea se poate constitui prin intermediul unui transformator de

separare cu raport de transformare unitar. Acesta are înfâsurarea primara racordata la
reteaua electrica trifazata cu neutrul legat la pamânt (neutrul accesibil) iar secundarul sau
este cu neutrul izolat si ca urmare, reteaua electrica ce o va alimenta va fi cu neutrul izolat.
Daca nivelul de izolatie al acestei retele va fi corespunzator (17.1.2), atunci atingerea directa
sau indirecta, va fi nepericuloasa.

Separarea de protectie se aplica în afara situatiei de mai sus si în cazul utilajelor

portative, de puteri mari, care nu pot fi alimentate la tensiune redusa. De asemeni, acest
rnijloc se aplica si în domeniul constructiei de nave, unde mijloacele de protectie care
necesita o legatura nu asigura siguranta necesara.

17.3.2.4. Uniformizarea potentialelor.

37
 Acest mijloc de protectie se aplica în zonele de lucru în care este posibila aparitia
unor potentiale de valori diferite între diversele echipamente sau între elemente de
constructii aflate în legatura cu pamântul.

La atingerea simultana de catre corpul uman a doua elemente bune conducatoare de

electricitate, aflate la potentiale diferite, apare un curent care poate fi periculos. Daca
elementele atinse simultan de catre om se aduc la acelasi potential, sc înlatura diferenta de
potential ce poate determina un curent periculos.

Protectia prin egalizarea potentialelor, se utilizeaza ca masura secundara de protectie

atât în retelele cu nulul izolat cât si în retelele legate la pamânt.

Protectia prin uniformizarea potentialelor se realizeaza prin intermediul imor prize de

pamânt de suprafata executate din otel rotund sau lat dispuse în patrat.

In interiorul încaperilor, priza de egalizare a potentialelor se realizeaza sub forma

unor plase înglobate în pardoseala de beton si conectata la instalatia de legare la pamânt din
încapere. Realizarea sub forma de plasa determina o distributie aproximativ sinusoidala a
potentialului electric la suprafata solului.

17.3.2.5. Protectia prin legarea la pamânt.

17.3.2.5.1. Legarea la pamânt în retele cu neutrul izolat.

Conform STAS 8275-87, acest mijloc de protectie este defnit ca "Schema IT".
schema în care toate partile active ale sursei sunt izolate fata de pamânt (I) sau punctul
neutru al acestei surse este legat la pamânt printr-o impedanta de valoare mare, iar masele
(carcasele) echipamentelor sau utilajelor sunt legate la pamânt (T).

Acest mijloc de protectie are scopul de a coborâ tensiunea fata de pamânt pâna la o
valoare nepericuloasa pentru toate partile metalice din instalatie, care în mod normal nu sunt
sub tensiune, dar care au capatat o tensiune în mod accidental, ca urmare a unui defect de
izolatie. Se aplica atât în retelele cu neutrul izolat cât si în retelele cu neutrul legat la
pamânt.

a) - Punere monofazata la pamânt.

38
 La priza de pamânt( cu rezistenta r p ) se leaga toate elementele unei instalatii care pot
fi puse accidental sub tensiune, fig.17.15.

Pentru usurinta stabilirii expresiilor analitice se opereaza cu conductante electrice. Pe

seama fig.17.15, rezulta :

(17.25)

(17.26)

gp= 1/rp

a) b) c)
Fig.17.15
Deci:

(17.27)
iar curentul de trecere prin corpul uman :

39
 (17.28)
Deoarece gp>>( g1+g2+gh) rezulta :

(17.29)
În concluzie, atingerea monofazata este nepericuloasa, daca rezistenta de izolatie
( r1,2 = 1/g1,2) este mare si daca rezistenta de legare la pamânt este mica ( rp = 1/gp).
b)- Punerea bifazata la pamânt a doua faze prin doua carcase legate fiecare prin
rezistenta proprie la pamânt, fig17.16.
Curentul de punere la pamânt va avea valoarea (se neglijeaza rezistentele r 1 si r2) :

(17.30.)

Fig.17.16.
Tensiunile de atingere maxime pe carcasele celor doua utilaje sunt :

(17.31.)

40
(17.32.)
Pentru valori diferite ale rezistentelor de faza r 1 si r2 si pentru o legatura de egalizare
de valoare rc, rezistenta echivalenta a circuitului va fi (fig.17.17.) :

(17.33.)
iar curentul are valoarea :
Ip'=U/rech
(17.34.)

(17.35.)
iar curentul prin pamânt Ip :

(17.36.)

Fig.17.17.
Ca urmare, din (17.35.) si (17.36.), rezulta :

(17.37.)

41
(17.38.)
Deci, valorile tensiunilor de atingere depind direct proportional de rezistenta r c a
conductorului de legatura dintre carcase si de valoarea rezistentei de legare la pamânt.
Daca rc = ∞ atunci:

(17.39.)

(17.40.) si depind numai de valorile lui rp1 si rp2.

17.3.2.5.2. Legarea la pamânt în retele cu neutrul legat la pamânt.

Conform aceluiasi STAS 8275-87, acest mijloc reprezinta "schema TT", schema în
care cel putin un punct al partilor active ale sursei este legat la o priza de pamânt, direct sau
printr-o rezistenta de valoare mica ( T) , iar carcasele echipamentelor sau utilajelor electrice
sunt legate la o priza de pamânt (T).
În acest caz, figura 17.17., la un defect de izolatie fata de carcasa [27;31], curentul de
defect Id are expresia :

Fig.1
7.17.

42
(17.41.)
Daca se poate neglija rezistenta conductorului de faza (R1) si în lipsa atingerii
indirecte ( Rh=∞), atunci :
Uf = Id(R0+Rp) = 220 V
(17.42.)
Respectiv :
Uf = Uap + Ua0 = 220 V
Deci suma caderilor de tensiune (tensiunilor de atingere) pe cele doua prize de
pamânt este o constanta. Ca urmare, daca una dintre ele se reduce la o valoare nepericuloasa
(40 V), atuncicealalta are valoarea complementara în raport cu U f= 220V, (adica 170V) si va
fi foarte periculoasa.
Aceasta constatare este motivul pentru care legarea la pamânt nu se aplica ca mijloc
de protectie de baza în retelele cu neutrul legat la pamânt.
Pentru ca tensiunea de atingere Uap sa aiba o valoare nepericuloasa, se impune ca
rezistenta Rp sa aiba o valoare cât mai mica în raport cu Ro.
De regula, este dificil sa se obtina valori mici pentru R p, acesta fiind un alt motiv care
limiteaza aplicarea acestui mijloc de protectie în retelele cu neutrul legat la pamânt.
Evident, aplicarea acestui mijloc de protectie, reduce pericolul unei electrocutari si
prin reducerea duratei de existenta a tensiunii de atingere, la durata de actionare a aparatelor
de protectie (AP, fig.17.17.) parcuse de curentul de defect Id, durata care
poate fi stabilita la mai putin de 0.2 secunde.

17.3.2.6. Protectia prin legare la nul

Asa cum s-a aratat în par.17.3.2.5. evitarea electrocutarii, se poate obtine prin :

- reducerea tensiunii de atingere la valori nepericuloase (sub 40 V) prin divizarea

tensiunii de faza pe mai multe rezistente (Rp si Ro ; Rp si rezistenta de izolatie);

- reducerea duratei pericolului de electrocutare, prin deconecterea automata a zonei cu

defect, în intervale de timp mai mici de 0,2 secunde.

43
 Deoarece legarea la pamânt are dezavantajele mentionate anterior, s-au cautat si alte
solutii de reducere a tensiunii de atingere, corelate cu deconectarea zonei cu defect
determinata de curentul de defect.

O asemenea solutie, o reprezinta legarea la NEUTRUL sistemului electric trifazat.

Prin definitie (STAS 8275-87), neutrul unui sistem electric este "punctul comun al partilor
active ale sursei de tensiune ale carei diferente de potential în valori absolute, fata de fiecare
conductor activ ( faza) sunt egale în functionare normala". Conform aceluiasi normativ,
nulul este " neutrul legat la o priza de pamânt printr-o rezistenta electrica neglijabila" .

Deci, în principiu, protectia la electrocutare se asigura prin legarea la neutrul

sistemului electric trifazat. Deoarece, conform aceluiasi normativ, neutrul, accesibil din
considerente tehnice (accesibilitatea tensiunii de faza la receptori) se impune sa fie legat la
pamânt, capata denumirea de nul.

Conform STAS 8275-87, acest mijloc de protectie este definit ca " schema TN,
schema în care cel putin punctul neutru al sursei este legat la priza de pâmânt ( T), iar masele
(carcasele) utilajelor si echipamentelor electrice sunt legate la nul (N).

Prin legarea carcaselor receptoarelor la conductorul de nul (N) (care face legatura cu
neutrul sistemului electric) orice defect de izolatie între o faza si carcasa reprezinta un
scurtcircuit monofazat. Situatia este similarâ cu cea din fig. 17.17., cu deosebirea ca "
întoarcerea" curentului de scurtcircuit monofazat (I<i) are loc prin conductorul de nul si nu
prin pamânt. Conform fig.17.19. legarea la pamânt a neutrului prin Ro permite expunerea,
prin atingere indirecta , la caderea de tensiune de pe conductorul de nul. In acest caz, relatia
(17.42) devine :

Ur=Id(rf+rN)=220V
(17.43.)

tensiunea la care se expune prin atingere indirecta organismul uman (Ua) are valoarea :
Ua = rN Id < 40V (17.44.)

Din (17.43.) si (17.44.) rezulta : Rf>4.5 rN (17.45.)

44
Respectiv SN>4.5Sf
(17.45')

Pentru ca tensiunea de atingere sa fie nepericuloasa.

Iar curentul prin organismul uman va fi : Ih=

Evident, asigurarea acestei conditii, prin marirea efectiva a sectiunii conductorului de

nul, este neeconomica.

Fig.17.19.

Problemele protectiei prin legare la nul.

Asa cum s-a aratat, legarea la nul se foloseste ca mijloc de protectie împotriva
electrocutarii, în retelele în care se impune ca neutrul sistemului electric trifazat sa fie
accesibil pentru a fi accesibila tensiunea de faza, necesara alimentarii receptorilor
monofazati (corpuri de iluminat su prize monofazate). Evident, de la aceste sisteme electrice,
sunt alimentati si receptorii trifazati (acestia din punct de vedere tehnic, nu au nevoie de
conuctorul de nul).

Protectia prin legare la nul se asigura însa prin legarea la conductorul de nul (N) a
carcaselor tuturor receptorilor (mono si trifazati), fig.17.20.

45
 Fig.17
.20.

Ca urmare, daca în timp ce un receptor monofazat este alimentat, conductorul de nul

se întrerupe în amonte de acest receptor, portiunea de conductor de nul din aval de
întrerupere si ca urmare si toate carcasele legate la el, capata potentialul fazei, o eventuala
atingere a oricarei carcase ( eveniment foarte posibil) fiind foarte periculoasa (deoarece
neutrul este legat la pamânt prin R0).

Aceasta situatie este una din problemele protectiei prin legare la nul.

Evitarea acestei situatii, se obtine prin asigurarea neintreruptibilitatii nulului.

Aceasta cerinta se poate asigura astfel :

- prin legarea repetata la pamânt a conductorului de nul prin r p, iar Ro va reprezenta si

cea mai apropiata legatura repetata la pamânt, fata de sursa : prin legarile repetate la pamânt
se reduce si rezistenta echivalenta a caii de întoarcere a curentului de defect, asigurând
conditia (17.45);

- deoarece în retelele monofazate nulul de lucru ( folosit la alimentarea receptorilor

monofazati) este trecut m unele cazuri si prin aparate de protectie sau conectere si ca urmare,
creste probabilitatea întreruperii lui, se impune ca nulul folosit în scop de protectie (PE) sa
fie diferit de cel de lucru (PN) si astfel sa scada sensibil posibilitatea întreruperii lui.

Existenta separata a PE fata de PN, se impune si din cea dea doua problema a
protectiei prin legare la nul.

46
 Deoarece în prizele monofazate fisele de alimentare a receptorilor monofazati se pot
introduce în orice pozitie ( cele trifazate sunt unipozitionale), carcasa receptorului nu se
poate lega la nulul de lucru (PN), deoarece pe una din pozitiile de introducere a fisei, carcasa
ar fi conectata direct la tensiunea de faza fig. 17.21 .b.

Pentru a se evita aceasta situatie, în urma careia carcasele tuturor receptorilor

conectati la PN, ar capata potentialul fazei, s-a adoptat solutia separarii conductorului de nul
de lucru (PN) de cel de nul de protectie ( PE),fig.l8.21.c. Prizele monofazate prevazute cu
contact de protectie (CP) sunt astfel executate încât, pe fiecare din cele doua pozitii posibile
de introducere a fisei (care are si ea contact de protectie bipozitional), în prima instanta se
realizeaza conectarea la PE si apoi la F si PN.

In principiu, din punct de vedere electric PN si PE sunt identice, separarea lor fiind
impusa din cerinta de asigurare a neântreruptibilitatii conductorului de nul de protectie (PE)
care are rolul de protectie împotriva electrocutarii si îndeosebi de existenta receptorilor
monofazati.

În conformitate cu normativele de protectie împotriva electrocutarii, de la caz la caz,

PN si PE pot fi independente de la sursa pâna la fiecare circuit monofazat de iluminat sau
prize, sau pot avea si portiuni comune, situatie în care se marcheaza prin simbolul (PEN).

Cel mai apropiat punct dintr-o schema electrica, în raport cu receptorii, de la care se
impune separarea PN de PE îl reprezinta tabloul electric secundar ( TS), cu conditia ca în
punctul de separare a celor doua conductoare de nul sa existe o legatura repetata a acestora la
pamânt. Deoarece, de regula, nu toate circuitele monofazate de prize alimenteaza receptori
monofazati la care se impune asigurarea protectiei împotriva electrocutarii, conductorul de
nul de protectie ( PE) se prevede numai pe anumite circuite ( de ex. în locuinte circuitele
pentru prizele monofazate din bucatarii si de lânga baie sunt prevazute cu PE si sunt separate
de cele similare din camerele de locuit,

47
 a) b) c)

Fig. 17.21.

în care se considera ca nu se folosesc receptori electrocasnici care ar prezenta pericolul unei

atingeri indirecte si ca urmare, nu sunt prevazute cu PE). La nivelul coloanelor electrice
( care alimenteaza TP si TS din TG) ca nul de protectie se foloseste un conductor al cablului
sau marrtaua acestuia daca asigura cerinte de continuitate electrica. Când nulul de protectie
PE este comun cu PN sau este o cale de curent componenta a unui cablu ce contine
conductoarele de faze si de nul de lucru ( 3F + N) conductoml de nul de protectie se
considera ca este izolat. In unele situatii PE poate fi si neizolat, respectiv în cazul unui
consumator cu post de transformare propriu si desfasurat pe o suprafata mai restrânsa. In
acest caz, PE este executat din conductor neizolat ( banda de OL) si astfel pozat încât sa fie
accesibil carcaselor tuturor receptorilor, fig.17.22, la aceasta legându-se borna de nul de
protectie a fiecarei carcase.

Pe seama celor de mai sus rezulta ca la schemele electrice generale pentru

alimentarea receptorilor de iluminat si prize, coloanele electrice se vor executa cu cabluri
electrice trifazate si cu un conductor comun pentru nul de lucm si de protectie (PEN), deci
vor avea patm conductoare. La nivelul schemei secundare, circuitele de iluminat se executa
de regula cu douâ conductoare (în unele cazuri se inpune asigurarea protectiei împotriva
electrocutarii si pentru corpurile de iluminat), iar cele de prize pot fi, asa cum s-a aratat, cu
sau fara PE, deci cu doua (F+PN) sau trei conductoare (F+PN +PE).

48
Fig. 17.22.

Schemele generale si secundare pentru alimentarea receptorilor de forta nu contin

conductorul de nul de lucru (PN), daca acesti receptori sunt trifazati simetrici, dar pot fi
prevazute cu conductor de nul de protectie (PE) ce se va lega la borna de nul a carcasei
fiecarui receptor. Ca urmare, legaturile electrice se vor executa cu cabluri cu patru
conductoare. Evident, daca utilajul electric trifazat este prevazut si cu receptori monofazati.

Schema electrica de alimentare a acestora trebuie sa fie prevazuta si cu PN si ca

urmare, cel putin la nivelul schemei secundare, cablul electric va avea cinci conductoare
( 3F+PN +PE).Daca se adopta varianta cu PE neizolat, schema electrica se va executa cu
cablu electric cu trei conductoare ( 3F) sau cu patru conductoare ( 3F+PN).

Acestea au fost cele doua probleme ale protectiei prin legare la nul, care au
determinat executarea separata a PN de PE.

Exista si o a treia problema a acestui mijloc de protectie, însa în dependenta cu

legarea la pamânt.Astfel, daca doi consumatori alimentati de la acelasi post de transformare
(PT), folosesc, unul protectia prin legare la nul, iar celalalt protectia prin legare la pamânt.
fig. 17.23. si daca la acesta din urma se produce un defect de izolatie, carcasa utilajului
capata tensiunea de atingere U a1 < 40, nepericuloasa. Însa, caderea de tensiune pe R 0,asa cum
s-a aratat,va fi de 170 V, complementara în raport cu Uf = 220 V

Aceasta tensiune va deveni însa, tensiunea conductorului de nul de protectie (PE) , în

raport cu zona de potential zero, la care sunt legate carcasele utilajelor celuilalt

49
consumator si deci orice atingere a acestora, de o persoana aflata în zona de potential zero,
va fi foarte periculoasa.

Din acest motiv se interzice practicarea celor doua mijloace de protectie, individual,
de catre doi consumatori alimentati de la acelasi PT.

Fig.17.23.

50