Sunteți pe pagina 1din 373

TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCTII

CONFORTUL BOTOŞANI
CONFORTUL BOTOŞANI

S U P O R T

C U R S

TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCTII INSTALAŢII ERLECTRICE 1. Igiena ş i securitatea muncii 2. Instala ţ

TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCTII INSTALAŢII ERLECTRICE

1. Igiena şi securitatea muncii

2. Instalaţii şi reţele electrice

3. Proiectarea instalaţiilor electrice

4. Sisteme de acţionare electrică a maşinilor de lucru

5. Managementul calităţii

CONFORTUL

BOTOŞANI

– FORMATOR PROFESIONAL -

CUPRINS
CUPRINS

1. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII

   

1.1.

ATINGERI DIRECTE

 

1

1.2.

ATINGERI INDIRECTE

 

4

1.3.

TENSIUNEA DE PAS

 

4

1.4.

MIJLOACE DE BAZA PENTRU EVITAREA INCIDENTELOR

4

1.5.

PROTECŢIA PRIN LEGAREA LA PĂMÂNT

 

5

1.6.

PROTECŢIA PRIN LEGAREA LA NUL

 

6

1.7.

MĂSURAREA

REZISTENŢEI

ELECTRICE

A PRIZELOR DE PĂMÂNT

8

1.8.

NORME OBLIGATORII DE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI ÎN

10

INSTALAŢIIELE ELECTRICE

 
 

1.8.1. Generalităţi

 

10

 

1.8.2. Lucrări în reţelele aeriene

 

11

 

1.8.3. Lucrări la tablourile de comandă

 

11

 

1.8.4. Lucrări la motoare şi generatoare electrice

11

 

1.8.5. Masuri ce trebuie luate la executarea branşamentelor aeriene

11

 

1.8.6. Măsuri ce trebuie luate Ia executarea branşamentelor subterane

12

 

1.8.7. Mijloace individuale de protecţia

 

12

 

1.8.8. Mijloace şi scule electroizolante

 

13

 

1.8.9. Îngrădiri şi plăci avertizoare

 

14

 

1.8.10. Verificarea periodică a mijloacelor de protecţie

14

1.9.

MĂSURI SE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI LA FIRIDE ŞI LA

15

MONTAREA CONTOARELOR

 

1.10. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ECTROCUTARE

16

1.10.1. Scoaterea accidentatului de sub tensiune

 

16

1.11.

TRUSA SANITARĂ DE PRIM AJUTOR

 

18

H.G. NR. 457/18.04.2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune

31

1.12.

PROBLEME DE EXAMEN

 

37

1

1
1. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII
1. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII

1. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII

La instalaţiile electrice curentul şi tensiunea prezintă pericol de electrocutare .În cazul unei

electrocutări , curentul electric poate avea o acţiune directă asupra inimii, asupra sistemului nervos sau concomitent asupra inimii şi sistemului nervos .Electrocutarea poate fi mortală dacă :

o inima se găseşte în circuitul electric , iar curentul electric care s-a stabilit are o valoare mai marte de 50 mA , în c. c ;

durata de acţiune a curentului mai mare de 0,2 sec. Pericolul de electrocutare depinde de
durata de acţiune a curentului mai mare de 0,2 sec.
Pericolul de electrocutare depinde de mai mulţi factori şi anume :
o
o
valoarea curentului care s-a stabilit prin corp ;
o
traseul curentului prin corp ;
o
durata acţiunii curentului asupra corpului uman ;
o
atenţia omului în momentul atingerii ;
o
stare fizică a persoanei electrocutate ;
o
frecvenţa curentului .
Valoare curentului stabilit prin corpul uman este factorul cel mai important de care depinde direct
intensitatea şocului electric.
Electrocutările pot avea loc în cazul în care omul atinge
concomitent
două elemente bune
conducătoare de electricitatea , între care există o diferenţă de potenţial , de exemplu : atingerea a două
conductoare electrice neizolate , atingerea unui conductor într-o porţiune neizol
ată de către omul care stă
pe pământ , atingerea carcasei unui utilaj , care a intrat sub tensiune datorită deteriorării izolaţiei,
concomitent cu atingerea unor elemente metalice în contact cu pământul ,
puncte de pe sol aflate la potenţiale diferite .
atingerea cu picioarele a două
Condiţiile de accidentare prin electrocutare pot li îm
părţite în următoarele categorii:
o
atingere directă;
o
atingere indirectă;
o
atingere simultană a două puncte de p
e sol aflate la
potenţiale diferite (tensiunea de pas ).
1.1. ATINGERI DIRECTE
Atingerile directe pot avea loc în două
m
odu
ri:
o
atingerea concomitentă a două elemente între care există o diferenţă de tensiune;
o
atingerea unui singur
element care are un potenţial faţă de pământ, iar persoana în cauza nu
este izolată faţă de pământ.
În primul caz, tensiunea la
care es
te supus omul este tensiunea de lucru a reţelei respective. În al
doilea caz, tensiunea la care este supus omul este tensiunea faţă de pământ la locul accidentului, care este în
funcţie de tipul reţelei respective
Din acest punct de vedere
se deosebesc:
reţele care au un
punct legat voit la pământ, datorită condiţiilor de exploatare, numite reţele
legate la
pământ;
reţele
care
nu
au
puncte
voit
legate
la
pământ,
numite
reţele
izolate
faţă
de
pământ.
Majoritatea utilajelor electrice sunt alimentate din reţele trifazate legate direct la pământ.
Aceste reţele funcţionează cu punctul neutru al sursei de alimentare (transformator sau generator)
legat la
pământ prin instalaţia de legare la pământ de exploatare.
În figura 1 se prezintă atingerea unui element bun conducător de curent, într-o reţea trifazată legată
la pământ. Curentul se scurge prin om, prin pământ şi prin instalaţia de legare la pământ de exploatare a
sursei de alimentare, a cărei rezistenţă se notează cu R  .Omul este supus la tensiunea reţelei faţă de

pământ, iar valoarea curentului care se stabileşte prin om este:

unde :

U

R

h

f

I

h

U

f

R

h

R

este tensiunea reţelei faţă de pământ , în V ;

- rezistenţa corpului uman , în ;

R - rezistenţa instalaţiei de legare la pământ de exploatare a reţelei , în .

1

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează
Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează
Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează

Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune

Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează ,
Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează ,
Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează ,
Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează ,

.

Fig.1. Atingerea unui element sub tensiune . I h  Rezistenţa R  se neglijează ,

I

h

Rezistenţa

R

se neglijează , fiind de ordinul ohmilor , în timp ce rezistenţa corpului omenesc

V

220

1000

0,220 A

R

h

se

consideră 1000 .

Dacă U

f

 1000 0,220 A R h se consideră 1000  . Dacă U f ent ,

ent

, curentul care se stabileşte prin corpul uman este

U f ent , curentul care se stabileşte prin corpul uman este  220 , ceea

220

, ceea ce

depăşeşte valoarea limită a curentului care produce moartea accid

Dacă în timpul atingerii directe a unei faze , o altă fază a reţ , circuitul curentului se închide între două faze .În acest caz tensiu

cu tensiunea între două faze (U)(vezi figura 2).

tensiu cu tensiunea între două faze (U)(vezi figura 2). atului 0,005 A (50 mA). elei are
tensiu cu tensiunea între două faze (U)(vezi figura 2). atului 0,005 A (50 mA). elei are

atului 0,005 A (50 mA).

elei are izolaţia faţă de pământ deteriorată nea la care este supus omul ajunge egală

deteriorată nea la care este supus omul ajunge egală Fig.2. Atingerea unei faze . În toate
deteriorată nea la care este supus omul ajunge egală Fig.2. Atingerea unei faze . În toate
deteriorată nea la care este supus omul ajunge egală Fig.2. Atingerea unei faze . În toate
deteriorată nea la care este supus omul ajunge egală Fig.2. Atingerea unei faze . În toate

Fig.2. Atingerea unei faze .

În toate cazurile de atingere a unui singur element aflat sub tensiune pericolul poate fi redus complet,

Prin inte

mul este izolat faţa de pământ sau faţă de elementul sub tensiune al reţetei.

rmediul unui izolator se adaugă o rezistenţă R d iar circuitul curentului se stabileşte prin om,

U

f

daca o

iar circuitul curentului se stabileşte prin om, U f daca o putându-se limita acest curent la

putându-se limita acest curent la valori nepericuloase.

I

h

h

R

R

d

Dacă se consideră că limita nepericuloasă a curentului este de 10 mA, rezultă că un dielectric

rezistenţă

R

d

U

f

0,01

R

h suficient pentru a evita accidentul.

cu o

În cazul tensiunii de 220 V faţă de pământ, R d trebuie să fie mai mare decât 21000 .

De aici rezultă marea importantă pe care o are folosirea mijloacelor exploatarea instalaţiilor electrice.

individuale de protecţie în

2

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Cazul cei mai grav îl constituie atingerea simultană a două faze,când omul este supus la
Cazul cei mai grav îl constituie atingerea simultană a două faze,când omul este supus la

Cazul cei mai grav îl constituie atingerea simultană a două faze,când omul este supus la tensiunea U între faze. Acest accident are loc de cele mai multe ori atunci când porţiunile neizolate se află la distanţă mică între ele sau atunci când electricianul constată prezenţa tensiunii cu ajutorul degetelor, "metodă" care trebuie evitată. În figura 3 este reprezentat cazul atingerii unui conductor neizolat din circuitul de lucru al unui transformator de sudură.

din circuitul de lucru al unui transformator de sudură . Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a
din circuitul de lucru al unui transformator de sudură . Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a
din circuitul de lucru al unui transformator de sudură . Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a
din circuitul de lucru al unui transformator de sudură . Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a
din circuitul de lucru al unui transformator de sudură . Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a

Fig.3. Atingerea unei porţiuni dezizolate a unui

conductor dintr-o reţea monofilară

legată la pământ.

conductor dintr-o reţea monofilară legată la pământ. Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie,
conductor dintr-o reţea monofilară legată la pământ. Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie,
conductor dintr-o reţea monofilară legată la pământ. Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie,
conductor dintr-o reţea monofilară legată la pământ. Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie,
conductor dintr-o reţea monofilară legată la pământ. Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie,

Dacă nu se folosesc mijloace individuale de protecţie, omul este supus la tensiunea dintre faze.

Deşi tensiunea de mers în gol a transformatoarelor de

I

h

de mers în gol a transformatoarelor de I h  U 70  R h 1000

U

70

R

h

1000

0,07 A

de I h  U 70  R h 1000  0,07 A sudură este sub
de I h  U 70  R h 1000  0,07 A sudură este sub
de I h  U 70  R h 1000  0,07 A sudură este sub

sudură este sub 70 V, curentul care trece

prin corpul omului este:

Valoarea, de 70 mA este mortală.

Ca urmare, în special la înlocuirea electroz

În

ilor trebuie luate măsuri de protecţie.

cazul reţelelor izolate faţă de pământ , curentul se închide prin om şi prin rezistenţa de izolare faţă

sarcinile sunt

de pământ a întregii reţete.

şi punctul neutru capătă

Şi

La reţelele izolate f

la o valoare corespunzătoare.

legate

La reţelele izolate f la o valoare corespunzătoare. legate Datorită O reţea trifazată care func potenţial

Datorită

O reţea trifazată care func

legate Datorită O reţea trifazată care func potenţial cazul în care un om atinge un ţionează

potenţial

cazul în care un om atinge

un

ţionează cu punctul neutru izolat faţă de pământ, dacă

echilibrate pe cele trei faze diferenţa de potenţial între punctul neutru şi pământ este egală cu zero.

În

un element conducător de curent al reţelei,reţeaua se dezechilibrează

U

0 faţă de pământ (figura 4).

în această situaţie a reţelelor cu punctul neutru izolat pot apărea cazuri de electrocutare.

punctul neutru izolat pot apărea cazuri de electrocutare. element conducător poate fi limitat la valori

element

conducător poate fi limitat la valori nepericuloase, dacă rezistenţa faţă de pământ a izolaţiei este menţinută

aţă de pământ, curentul care trece prin corpul omului la atingerea

avantajelor pe care le prezintă reţetele izolate faţă de pământ în comparaţie

cu cele

la

Astfe

umiditat

pământ, este

indicat ca cele dintâi să fie folosite acolo unde pericolul de electrocutare este mare.

l, la exploatările miniere în subteran, unde condiţiile de deservire a utilajelor sunt deosebit de

e, căldură excesivă), este obligatorie folosirea reţetelor cu punctul neutru izolat faţă de

t

.

grele (

pămân

folosind

De asemenea , utilajele electrice portative trebuie să fie alimentate din reţele izolate faţă de pământ,

u-se în acest scop transformatoare de separaţie care au secundarul izolat sigur faţă de pământ.

3

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig.4. Atingerea unui conductor într-o porţiune dezizolată dintr-o reţea faţă de pământ . 1.2. ATINGERI
Fig.4. Atingerea unui conductor într-o porţiune dezizolată dintr-o reţea faţă de pământ . 1.2. ATINGERI
Fig.4. Atingerea unui conductor într-o porţiune dezizolată dintr-o reţea faţă de pământ . 1.2. ATINGERI
Fig.4. Atingerea unui conductor într-o porţiune dezizolată dintr-o reţea faţă de pământ .
1.2. ATINGERI INDIRECTE
Tensiunea la care este supus omul în cazul unei atingeri indirecte se num
eşte tensiune de atingere. Într-
o reţea legată la pământ, la atingerea carcasei unui echipament
electric aflat
sub tensiune, datorită unei
izolaţii necorespunzătoare ,omul este supus la tensiunea faţa
de pământ a
reţetei (în funcţie de gradul de
U
f
neizolare a carcasei). În cazul unei puneri nete la pământ, curentul care se închide prin om este
I
h
R
h
adică are aceeaşi valoare ca şi în cazul atingerilor directe
Într-o reţea izolată faţă de pământ, în cazul unui
defect al i
zolaţiei carcasei aflată în contact cu pământul,
curentul de defect este limitat de izolaţia celorlal
te faze ale reţelei, ceea ce constituie un avantaj.
Practic, pericolul de electrocutare prin atingere indirectă într-o reţea izolată faţă de pământ este mare în
cazul în care există două defecte ale izolaţiei
faţă de pământ a două utilaje diferite, pe faze diferite ale
reţelei, adică în cazul unei puneri la pământ bifazate.
1.3. TENSIUNEA DE PAS
În cazul scurgerii unu
i curent în pământ fie printr-o instalaţie de legare la pământ ,fie prin căderea pe
pământ a unui conductor
rupt aflat sub tensiune , solul opune o rezistenţă trecerii acestui curent.
În apropierea locului de scurgere a curentului rezistenţa solului este mare, deoarece curentul
trece printr-o suprafaţă relativ mică. Pe măsura depărtării de acest punct rezistenţa devine practic
egală cu zero. Regiunea în care densitatea de curent se anulează se numeşte zonă de potenţial nul
Rezistenta
pe
care o opu
ne solul la trecerea curentului care se scurge în pământ este cuprinsă între
punctul de intrare a curentului şi zona de potenţial nul. Punctele de pe suprafaţa solului cuprinse în acest
interval au potenţiale diferite .
Dacă
un
om ati
nge cu picioarele două puncte de potenţiale diferite , el va fi supus la diferenţa dintre
cele două pote
nţiale. Aceasta diferenţă dintre potenţiale se numeşte tensiune de pas.
Cu cât lungimea pasului este mai mare, ca atât tensiunea de pas va fi mai mare, deoarece diferenţa de
p
otenţial este mai mare.
Datorită acestui fapt se recomandă apropierea cu paşi foarte mici de un conductor căzut Ia pământ

Animalele mari cad deseori victimă tensiunii de pas deoarece au o distanţa mare între picioarele din faţă şi cele din spate , fiind supuse unei diferenţe de potenţial mare.

1.4. MIJLOACE DE BAZA PENTRU EVITAREA INCIDENTELOR

Cea mai eficientă metodă de protecţie contra electrocutărilor este scoaterea sub tensiune a instalaţiei electrice la care se lucrează ori de câte ori această măsura este posibilă. În cazul când deconectarea nu este posibilă, se va acţiona astfel:

A. Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa:

folosirea unei tensiuni de alimentare reduse;

folosirea unor mijloace de proiecţie individuală;

4

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

 folosirea unor pardoseli din materiale electroizolante;  executarea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice
 folosirea unor pardoseli din materiale electroizolante;  executarea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice

folosirea unor pardoseli din materiale electroizolante;

executarea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice astfel încât elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru , să fie inaccesibile atingerii întâmplătoare, iar producerea unor arcuri electrice să nu poată provoca arsuri;

fără

organizarea lucrului şi eşalonarea operaţiilor astfel încât munca să se desfăşoare nici un pericol de accidentare.

B. Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta:

folosirea unor tensiuni de alimentare redusă;
legarea ta pământ;
legarea la nul;
izolarea suplimentară de protecţie;
separarea de protecţie;

 deconectarea automată de protecţie la apariţia unor tensiuni de atingere pericul oase ; 
 deconectarea automată de protecţie la apariţia unor tensiuni de atingere pericul
oase ;
 deconectarea automată de proiecţie la apariţia unor scurgeri de curent peric
ulo
ase ;
 egalizarea potenţialelor.
Dintre mijloacele destinate a evita accidentele prin atingere indirectă, cea mai mare importanţă o are
protecţia prin legare la pământ şi la nul. Instalaţiile de legare la pământ şi la
nul treb
uie s
ă asigure protecţia
prin dirijarea curenţilor de defect pe căi impuse, pentru a fi evitată
periculoasă în timp ce instalaţia de legare la pământ dirijează curenţii
apariţia
unor tensiuni de atingere
de
defect la pământ, instalaţia de
legare la nul dirijează curenţii de defect printr-o reţea de protecţie legată d
irect cu
punctul de nul al reţelei.
În principal, se urmăreşte ca instalaţia de legare la pământ să asigure o tensiune de atingere
sub limita admisă.
1.5. PROTECŢIA PRIN LEGAREA
LA PĂMÂNT
Se realizează prin conectarea părţilor metalice
ale
instalaţiilor electrice care trebuie protejate
împotriva tensiunilor de atingere la elemente metalice introd
use
în pământ (prize de pământ).
Această protecţie este considerată ca fiind
cea mai
eficientă metodă de evitare a pericolului de
electrocutare. Ea este o protecţie simplă şi care,
economică.
în majoritatea cazurilor, constituie şi soluţia cea mai
În cazul în care o parte a corpului
accidental sub tensiune, fără ca aceast
se închide circuitul curentului electric a
unei persoane atinge carcasa metalică a unui receptor intrat
a (carcasa) să fie legată Ia pământ, prin corpul persoanei respective
rui valoare este dată de relaţia:
U
f
I
h
R
r
r
r
h
1
2
3
în care :
U
- tensiunea monofazată a reţelei (200 V);
f
I
este cu
rentul c
are trece prin corpul omului care atinge receptorul defect de izolaţie faţă de
h
pământ ;
R
-
rezistenţa
corpului uman (1200  )
h
r 1 - rezistenţa instalaţiei de exploatare pentru legare la pământ ;
r
- rezistenţa conductorului de fază defectă ;
2
r
- rezistenţa izolaţiei deteriorate .
3
Valorile rezistenţelor
r ,
r
şi
r fiind neglijabile în raport cu valoarea rezistenţei
R
valoarea
1
2
3
h

curentului care se stabileşte prin corpul omenesc este :

I

h

220

1000

0,220

A

, curent ce produce moartea accidentatului.

Pentru evitarea acestei situaţii este obligatorie legarea la pământ a carcasei tuturor receptoarelor . Pentru ca protecţia prin legare la pământ să-şi atingă scopul este necesar să se realizeze prize de pământ cu rezistenţe cât mai mici, prin care să se scurgă curenţi cât mai mari, care să conducă la acţionarea protecţiei (arderea siguranţelor) şi întreruperea alimentării cu energie electrică a receptoarelor respective.

5

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig.5. Schema de principiu în cazul lipsei protecţiei (prin nelegarea le pământ sau la nul
Fig.5. Schema de principiu în cazul lipsei protecţiei (prin nelegarea le pământ sau la nul
Fig.5. Schema de principiu în cazul lipsei protecţiei (prin nelegarea le pământ sau la nul
Fig.5. Schema de principiu în cazul lipsei protecţiei
(prin nelegarea le pământ sau la nul a carcasei electromotorului)
O priză de pământ este bună dacă asigură tensiuni nepericu
depăşească următoarele limite:
loase. Rezistenţa prizei nu trebuie să
o
4 
în cazul instalaţiilor obişnuite d
e la suprafaţă;
o
2 
în cazul instalaţiilor agrozootehnice;
o
1 
în cazul instalaţiilor din subteran.
Protecţia
prin legarea la pământ poate constitui un mijloc principal de protecţie atât pentru
utilajele şi receptoarele fixe, cât şi pentru cele mobi
le
.
Poate , constitui, de asemenea, un mijloc supli
protecţie principală, protecţia prin legarea la nul.
mentar de protecţie, în cazul în care se realizează ca
1.6.
PROTECŢIA
PRIN LEGAREA LA NUL
Protecţia prin legare
care pot fi puse accidental
respective.
a la nul
sub te
se realizează prin legarea părţilor metalice ale receptoarelor electrice
nsiune la conductorul de nul al
instalaţiei de alimentare a receptoarelor

Fig.6. Protecţia prin legare la nul a carcasei electromotorului .

6

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

al sursei de alimentate legat direct Ia o instalaţie de legare la pământ de exploatare.
al sursei de alimentate legat direct Ia o instalaţie de legare la pământ de exploatare.

al sursei de

alimentate legat direct Ia o instalaţie de legare la pământ de exploatare. În instalaţiile alimentate de la aceeaşi sursă este interzis să se folosească pentru o parte din instalaţie proiecţia prin legarea la nul, iar pentru altă parte protecţia prin legarea Ia pământ.

care este aplicată într-un loc protecţia prin legarea la nul nu se pot

executa legături de protecţie la alte instalaţii de legare la pământ decât acelea la care se leagă reţeaua de

Protecţia

prin legarea la nul poate fi aplicată numai în reţetele care au punctul neutru

Cu alte cuvinte, într-o reţea la

nul de protecţie. Legarea carcasei echipamentelor electrice numai la conductorul de nul , fără alte
nul de protecţie.
Legarea carcasei echipamentelor electrice numai la conductorul de nul , fără alte măsuri
suplimentare, nu prezintă o protecţie sigură, iar, uneori, poate constitui chiar sursa de apariţie a unor
tensiuni periculoase pe carcasele echipamentelor electrice .
Legarea la nulul de protecţie poate asigura o protecţie foarte bună împotriva atingerilor indirecte, dacă
se respectă următoarele condiţii:
 deconectarea rapidă (0,2 sec.) şi selectivă a echipamentelor electrice la care s-a st
abili
t un cure
nt
de defect;
 legarea anumitor puncte ale reţelei de nul la instalaţia de legare la pământ pen
pericolelor ce s-ar ivi în cazul unor întreruperi în reţeaua de nul de protecţie
tru evitarea
;
 de la ultimul tablou de distribuţie în sensul transportului de energie electrică
la care borna sau
bara de nul este racordată direct şi la o instalaţie de legare
echipamentelor electrice, alimentate de la acest tablou,conductorul
la
pământ
până Ia carcasele
de
nul
de protecţie nu poate fi
folosit drept conductor de nul de lucru
Protecţia prin legare la nul prezintă faţă de protecţia prin legare l
a pămâ
nt avantajul de a produce,
în caz de defect al izolaţiei, un curent de scurgere la nul de o intensitate mai mare, ceea ce are drept
rezultat deconectarea de la reţea a porţiunii de instalaţie defectă în condiţii mai sigure (prin intrarea în
funcţiune a protecţiei instalaţiei).
Să analizăm cazul în care într-o reţea de joasă ten
siune 3
x 3
80/220V există realizată atât priza de
pământ de protecţie (r  = 4  ), cât şi priza de exploatare
(
r
= 4  ),
şi să considerăm că rezistenţa
1
conductorului reţelei are o valoare foarte mică (r 2 = 0), ia
izolaţiei (r 3 = 0) (vezi figura 6).
r rezistenţa de defect ca fiind o străpungere netă a
În această situaţie valoarea curentului de punere la pământ este:
U
220
220
 27,5 A
I p
r
r
r
r
4 
4
 
0
0
8
0
1
2
3
Pentru a asigura separaţia instala
ţiei defecte de restul instalaţiei, curentul de punere la pământ
trebuie să aibă o valoare suficient de mare, care
să conducă la acţionarea protecţiei (topirea siguranţelor)
de pe circuitul respectiv.
Să considerăm că circuitul r
espectiv este protejat cu siguranţe de 10 A.
Curentul de topire a siguranţei (de punere la pământ) se determină cu relaţia:
I
 K  I
p
ns
în care:
I
curentul
de
punere la pământ;
p
I
curentul nominal al fuzibilului ; .
.
ns
K
-
3,5 pentru
I
< 50 A;
ns
5 pentru I
>50 A.
ns
În
exemplul luat
I
= 3,5 * 10 = 35 A.
p
Rezultă că siguranţa nu se va topi prin scurgerea curentului de defect , care în cazul considerat este

de numai 27,5 A, În situaţia în care la apariţia defectului de izolaţie circuitul nu se separă de gestul instalaţiei, deoarece curentul de defect este mai mic decât curentul de topire a siguranţei pe carcasa metalică a receptorului protejat prin legarea la pământ va rămâne o tensiune care depăşeşte limita tensiunilor periculoase. Pentru a evita această situaţie se îmbunătăţeşte priza de pământ reducându-se rezistenţa acesteia sau se trece şi la legarea la nul. Protecţia prin legarea la nul are avantajul că măreşte curentul de scurgere prin şuntarea

rezistenţelor

neutral instalaţiei de alimentare (fig. 6).

r 1 printr-un conductor special care leagă carcasa receptorului protejat direct Ia

r

0

şi

7

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Valoarea curentului de punere la pământ în această situaţie, în care rezistenţele şuntate devine: în
Valoarea curentului de punere la pământ în această situaţie, în care rezistenţele şuntate devine: în

Valoarea curentului de punere la pământ în această situaţie, în care rezistenţele

şuntate devine:

în care este :

I p

U tensiunea de fază (220V);

I

p - curentul de punere la pământ;

r

2

U

r

4

r 2 - rezistenta conductorului fazei cu defect; r 4 - rezistenţa conductorului de nul de protecţie.

r

0

şi

r

1

au fost

Deoarece valoarea rezistoarelor r 2 şi r 4 este mai mică decât a rezistenţelor r
Deoarece valoarea rezistoarelor r 2
şi r 4
este mai mică decât a rezistenţelor
r
şi
r
, valoarea
0
1
curentului de punere la pământ
I
este mai mare decât cea rezultată în cazul protecţiei prin
legarea
la
p
pământ.
Deci, în cazul protecţiei prin legarea la nul, dacă apare o deteriorare a izolaţiei. Se produce un curent
de intensitate suficientă pentru acţionarea elementelor de protecţie ale instalaţiei de alimentare, curent
care conduce la deconectarea alimentarii cu energie electrică a receptorului
defect şi deci
la evitarea
producerii accidentării prin electrocutare. Pe lângă acest avantaj, pe care p
rotecţia
prin
faţa de protecţia prin legarea la pământ, mai există şi acela că, în cazul în care
legare la nul îl are
nu ar fi acţionate
elementele de protecţie , tensiunile de atingere ( de pe carcase ) sunt mai
de tensiune ce apar în conductorul activ .
căz
ute , datorită căderilor mari
1.7.
MĂSURAREA
REZISTENŢEI
ELECTRI
CE
A PRIZELOR DE PĂMÂNT
Pentru a realiza în instalaţiile electrice o protecţie sigură c
acestea să fie bine executate şi, ulterior, bine întreţinute.
În acest scop, rezistenţa lor electrică trebuie măsurată atât
u ajutorul prizelor
de pământ, trebuie ca
la punerea lor în funcţiune, cât si în mod
periodic.
La determinarea rezistenţei electrice, priza de pământ se separă de restul
instalaţiei de legare la
pământ. Dacă separarea se execută chiar la priză,
la valoarea rezistenţei electrice a prizei propriu-zise va
trebui să se adauge rezistenţa conductoare
depăşească valorile maxime admise de norme.
lor
de
legătură.
Valoarea
astfel obţinută
nu
trebuie să
Cu ocazia determinării rezistenţei electrice
a prizelor de pământ trebuie avut în vedere ca, înainte de
separarea unei prize de pământ, instalaţia
utilajul sau receptorul respectiv scurger
ea
protejată să fie sau scoasă de sub tensiune sau să se asigure la
unor eventuali curenţi de defect prin alte prize de pământ.
Pentru determinarea rezistenţei prizelor de pământ există două metode mai des folosite, şi anume:
 metoda voltmetru-ampermetru;
 metoda celor trei măsurări.
La ambele metode este necesar ca, în afară de priza de măsurat, să mai existe o priză auxiliară şi o
priză sondă, iar ca aparatură:
 un
voltmetru;
 un
ampermetru;
 sursă de curent.
Distanţele m
inime între priza de măsurat, priza auxiliară şi priza sondă depind de mărimea şi de modul
constructiv
în
influen
ţă o zon
care este executată priza de măsurat, condiţia fiind aceea de a exista între zonele lor de
ă de potenţial nul.
Ca
valori minime ale distanţelor dintre cete trei prize trebuie să avem:
între priza de măsurat şi priza sondă - 20 m;
între priza sondă şi priza auxiliară - 20 m;
între priza de măsurat şi priza auxiliară - 40 m.
8
IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
Fig.7. Schema de măsurare a rezistenţei electrice a prizei de pămân prin metoda volmetru –
Fig.7. Schema de măsurare a rezistenţei electrice a prizei de pămân prin metoda volmetru –
Fig.7. Schema de măsurare a rezistenţei electrice a prizei de pămân prin metoda volmetru –
Fig.7. Schema de măsurare a rezistenţei electrice a prizei de pămân prin metoda volmetru –
Fig.7. Schema de măsurare a rezistenţei electrice a prizei de pămân
prin metoda volmetru – ampermetru .
t
Metoda volmetru –
ampermetru constă în măsurarea tensiunii
I care trece prin ea, potrivit schemei din figura 7.
p
R
 
R
R
1
2
3
R
,
x
2
R
 
R
R
1
3
2
R
,
s
2
R
  R
R
2
3
1
R
.
A
2
După determinarea tensiunii
U
şi a curentului
I
, rezistenţa electrică a prizei se
p
p
U
p
R 
x
I
p
 R
R
,
R 1 
x
s
R
 R
R
,
2
x
A
R
 R
R
.
3
x
A
Valoarea
rezistenţei electrice a prizei de măsurat (R x ), ca şi valorile prizelor ajutătoare
s
A
nă prin rezolvarea celor trei necunoscute , din care rezultă :

determină rezistenţa) şi a curentului electric

relaţia:

U p a prizei de pământ( căreia i se

stabileşte prin

Metoda celor trei măsurători constă în măsurarea pe rând a trei rezistenţe legate două câte două

în serie , la o sursă de curent, conform figurii 8.

Suma rezistentelor luate două câte două legate în serie, se scrie în felul următor :

determi

R şiR se

în serie, se scrie în felul următor : determi R şiR se Fig.8. Schema de măsurare

Fig.8. Schema de măsurare a rezistenţei prizei de pământ .

9

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

În practică, pentru uşurarea efectuării citirilor necesare determinării rezistenţei electrice a prizelor de
În practică, pentru uşurarea efectuării citirilor necesare determinării rezistenţei electrice a prizelor de

În practică, pentru uşurarea efectuării citirilor necesare determinării rezistenţei electrice a prizelor de pământ, se folosesc aparate a căror construcţie permite citirea directă a valorii rezistenţei electrice în ohmi, folosindu-se un singur aparat de măsurat, care funcţionează pe principiul logometrului (instrument electric de măsurat), ale cărui indicaţii depind numai de raportul dintre două mărimi electrice. Cu aparate construite pe acest principiu se pot măsura, pe lângă rezistenţii electrică a prizelor de pământ, şi rezistenţele electrice obişnuite, rezistivitatea solului, coeficienţii de atingere şi de pas etc. Aparatul de măsurat rezistenţa electrică a prizelor de pământ are patru borne, dintre care două

pentru curent, notate cu

La măsurarea rezistenţei electrice a prizelor de pământ prin metoda voltmetru-ampermetru,

E se unesc printr-o punte de conexiuni şi se conectează la priza a cărei rezistenţă se

bornele

conectează la priza auxiliară, iar borna E 2 , la priza sonda (priza de

potenţial), conform schemei de montaj indicată în figura 9.

măsoară, în timp ce borna

I

1

şi

I

2

2

şi două pentru tensiuni, notate cu

se

I

E şi

1

E

2

.

I

1

şi

1

pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1

or

pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1
pentru tensiuni, notate cu se I E şi 1 E 2 . I 1 şi 1

Fig.8. Schema de măsurare a rezistenţei prizel

1 şi 1 or Fig.8. Schema de măsurare a rezistenţei prizel la pământ prin logometru .

la pământ prin logometru .

metoda celor trei măsurători , în cazul în

I

1 ,

E şi

1

I

2

, care sunt

Schema pentru măsurarea rezistenţei prizei d

e

e pământ prin

pentru măsurarea rezistenţei prizei d e e pământ prin care se foloseşte un aparat de tip

care se foloseşte un aparat de tip logometric , este prezentată

În această situaţie , prizele se conectează cât

şuntate între ele cu punţi .

în figura 9.

două la perechile de borne

Fig.9. Schema de măsurare a prizei de pământ prin metoda celor trei măsurători . Sursa
Fig.9.
Schema de măsurare a prizei de pământ prin metoda celor trei măsurători .
Sursa
de curen
dintr-un generator de
în inter
iorul
circuitu
mutatoare
transformă curentul alternativ din circuitul exterior
logometric.

t a aparatului de măsurat rezistenţa electrică a prizelor de pământ este constituită curent continuu, care este acţionat manual, cu ajutorul unei manivele, el fiind montat

aparatului. Pentru transformarea curentului continuu în carent alternativ, care acţionează în

l exterior al aparatului, se montează pe arborele generatorului două mutatoare. Aceleaşi

în curent continuu pentru circuitul interior

1.8. NORME OBLIGATORII DE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI ÎN INSTALAŢIIELE ELECTRICE

1.8.1. Generalităţi

Proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice se face conform prescripţiilor tehnice în vigoare, astfel încât persoanele care se află în apropiere să nu vină în contact direct cu elementele care sunt , sau pot fi puse sub tensiune. Cei care exploatează aceste instalaţii trebuie să le menţină în permanenţă în condiţiile impuse de prescripţiile în vigoare, iar munca lor trebuie organizată astfel încât să fie lipsită de pericole. Organizarea locurilor de muncă trebuie să asigure deplina securitate personalului în

10

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

executarea lucrărilor de exploatare, reparaţii şi montaj. Punctele în care pot avea loc accidente trebuie
executarea lucrărilor de exploatare, reparaţii şi montaj. Punctele în care pot avea loc accidente trebuie

executarea lucrărilor de exploatare, reparaţii şi montaj. Punctele în care pot avea loc accidente trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie şi de avertizare. La toate locurile de muncă şi în special la locurile periculoase trebuie să se monteze plăci avertizoare. În cazul când lucrările se execută cu mai multe echipe, este absolut necesar să existe un conducător unic, responsabil de lucrare, care să stabilească măsurile generale de securitate a muncii. Persoanele care execută lucrări într-o unitate energetică dar sunt salariate ale altei unităţi sau întreprinderi nu pot fi admise la lucru decât după ce s-au stabilii de către unităţile de exploatare în care urmează să lucreze condiţii de lucru sigure ,în conformitate cu normele de securitate a muncii. În exploatare, instalaţiile electrice se consideră tot timpul sub tensiune. În timpul reviziilor periodice ale liniilor aeriene, dacă se descoperă un conductor rupt, căzut la pământ

sau desprins din elementele de susţinere, după ce persoana care execută controlul se convinge că
sau desprins din elementele de susţinere, după ce persoana care execută controlul se convinge
că linia au
este de înaltă tensiune, cu mănuşa electroizolantă şi cu ajutorul unui cleşte patent izolat, taie conductorul ru
pt
pentru a nu prezenta pericol pentru trecători. În cazul că acest lucru nu este posibil, organiz
ează
paza
conductorului şi anunţă echipa de întreţinere pentru a remedia defectul. Prezenţa tensiunii
stabileşte numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau al lămpii de probă.
în
instal
aţii se
1.8.2.
Lucrări în reţelele aeriene
Lucrările pe liniile aeriene se execută după întreruperea totală a tensiunii.
Nu se
admite urcarea pe
stâlpii care sunt marcaţi ca periculoşi decât după ce au fost sprijiniţi sau ancoraţi.
Înainte de urcarea pe stâlp, muncitorul trebuie să se convingă că acesta es
te
în stare bună şi să
utilizeze mijloacele de protecţie din dotare (centura de siguranţă, cârlige, frânghi
a de ajutor).
Verificarea stâlpului din lemn constă în înţeparea acestuia cu
un
obiect ascuţit
(şurubelniţă) în
diferite puncte, la bază. Dacă stâlpul este putred pe o adâncimi: mai m
trebuie proptit înainte de urcare.
are
de
10 % din diametru, acesta
În timpul urcării pe stâlp, muncitorul
trebuie să se lege cu
centura
de siguranţă începând de la o
distanţă de cel mult 2 m de sol, pentru a fi ferit de accidentare
prin alunecarea cârligelor. Urcarea (sau lucru
pe stâlpi) este admisă numai pe părţile laterale în raport cu direcţia de întindere a conductoarelor, iar în
cazul
stâlpilor de colţ, pe partea unghiului exterior al liniei, întinderea conductorului
sub o linie de înaltă
tensiune se poate executa numai după ce aceasta
a fost dec
onectată la ambele capete şi legată la pământ
la locul lucrării.
1.8.3.
Lucrări la tablourile de comandă
Lucrările la tablourile de comandă, semnalizare şi măsură se execută numai după ce s-a întrerupt
tensiunea, s-au montat paravane şi s-a
mijloacele individuale de proiecţie din dotare.
delimitat cu plăcuţe avertizoare locul de muncă, folosindu-se
1.8.4. Lucrări la motoare şi gen
eratoare electrice
Înaintea de începerea lucrărilor de reparare a motoarelor electrice, se vor lua următoarele măsuri:
opr
irea mo
tor
ului, prin întrerupător şi siguranţe, şi verificarea lipsei tensiunii ;
întreruperea
cablului de alimentare a motorului respectiv şi scurtcircuitarea acestuia la capătul
dinspre motor,
montare
a plăcuţelor avertizoare "Nu închideţi! Se lucrează!" pe dispozitivul de acţionare a
într
erupătorului motorului şi pe dispozitivul prin care s-ar putea pune sub tensiune cablul de
alimentare;
s
coaterea manetei dispozitivelor de acţionare, blocarea lor cu lanţ sau cu lacăt , aşezarea
u
nor teci de cauciuc sau plăci de micanită pe cuţitele separatoarelor etc.
închiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau gazelor la pompa sau la
ventilatorul acţionat de motorul respectiv, blocarea sau legarea lor cu lanţ şi aşezarea
plăcuţelor avertizoare cu inscripţia "Nu închideţi! Se lucrează !”
dacă punctul neutru al maşinii oprite pentru reparaţie are legătură cu punctul neutru al celorlalte
maşini, el va fi deconectat pe toată durata lucrării. Scoaterea plăcilor avertizoare şi repunerea
în funcţiune a motorului sunt permise numai după ce în registrul de exploatare din secţia
respectivă s-a semnat că lucrările s-au terminat si s-a notat numele persoanei care a
comunicat aceasta.

1.8.5. Masuri ce trebuie luate la executarea branşamentelor aeriene

Înainte de urcarea pe stâlp, se controlează stâlpul si mijloacele de protecţie .Când a ajuns cu capul la nivelul izolatoarelor inferioare, lucrătorul trebuie să se oprească şi să îmbrace mănuşile electroizolante. Executantul legăturii se urcă mai sus , aplicând teci protectoare peste conductor şi pălării protectoare

11

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

peste izolatoare , începând cu primul conductor de jos şi repetând operaţia la toate conductoarele
peste izolatoare , începând cu primul conductor de jos şi repetând operaţia la toate conductoarele
peste izolatoare , începând cu primul conductor de jos şi repetând operaţia la toate conductoarele
peste izolatoare , începând cu primul conductor de jos şi repetând operaţia la toate conductoarele cu care
ar putea veni în atingere în timpul lucrului.
Tecile trebuie să aibă o lungime de minimum 1 m. Este categoric interzis ca în timpul lucrului să mai
existe, în afară de conductorul la care se face legătura, un alt conductor fără teacă de protecţie.
Legătura propriu-zisă se execută începând cu fazele mai puţin accesibile. După executarea legăturii,
se scot tecile şi pălăriile protectoare de pe conductoare şi izolatoare în ordinea inversă aplicării lor.
Toate lucrările menţionate se execută în mod obligatoriu cu ajutorul mănuşilor de cauciuc ,
executantul lucrării fiind îmbrăcat în salopetă, cu mânecile neridicate, şi având capul şi ceafa acoperite.
În timpul cât durează operaţiile de executare a branşamentelor pe stâlp, ajutorul supraveghează de
jos mersul lucrărilor.
Pe timp de ploaie, furtună, întuneric sau descărcări atmosferice se interzice lucrul sub tensiune
(executarea branşamentului la o reţea sub tensiune).
1.8.6.
Măsuri ce trebuie luate Ia executarea branşamentelor subterane
Pentru a se evita atingerea simultană a părţilor sub tensiune şi a pereţilor gropii, dimensiunile minime
ale acesteia trebuie să fie:
 lungimea (în lungul cablului), minimum 1500 mm;
 distanţa de la poziţia de lucru a executantului legăturii până la perete
le din spatele lui,
minimum 500 mm;
 distanţa de la marginea manşonului de derivaţie până la peretele opus poziţiei de lucru a
executantului legăturii, minimum 500 mm.
Dacă spaţiul disponibil nu permite respectarea dimensiunilor minime ale gropii, se vor pune covoare de
cauciuc şi pe pereţii gropii. Dimensiunile minime ale covoarelor
d
e cauc
iuc care servesc la acoperirea
fundului şi a pereţilor gropii trebuie să fie de 750 x 750 mm, iar a
şezarea lor se face astfel încât marginile să se
petreacă.
Ajutorul pregăteşte toate sculele şi materialele ş
i
le
executantului
Ia cerere, având mâinile
îmbrăcate în mănuşi de cauciuc.
Îndepărtarea armăturii cablului, tăierea mantalei de plumb, îndepărtarea fazelor prin pene de lemn şi
montarea pieselor de distanţă trebuie executate cu
a
tenţie pentru a nu se deteriora izolaţia fazelor.
După montarea pe cablu a părţii inferioare a manşonului de derivaţie, sub manşon se aşează o bucată
de cauciuc dielectric, între urechile manşonului şi cablu se introduce un material izolant (carton sau cauciuc) şi
se izolează cu bandă uleiată mantaua
timpul executării legăturii.
de plumb
rămasă lângă urechile manşonului, pentru a nu fi atinsă în
După ce au fost luate aceste m
ăsuri, se îndepărtează izolaţia de hârtie de pe conductorul cel mai
greu accesibil, pe o distanţă egală
c
După ce se comută lipsa
u lăţimea clemei, plus 2mm.
tensiunii în conductorul respectiv şi lipsa legăturii
cu pământul a
manşonului , se leagă
trebuie strânse cu o che
prima
fază a branşamentului
(se aplică clema de presiune ).Şuruburile clemei
ie tubulară
cu mâner izolate .
Înainte dea se tre
ce
la faza următoare , se izolează conductorul , inclusiv clema fazei la care s-a
lucrat , cu bandă uleiată
.
Este interzisă să existe în
acelaşi timp mai mult de un conductor dezizolat .
Se repetă
pământ cele trei
apoi
operaţiile de mai sus la celelalte două faze şi la neutru , după care se leagă la
gule
se apli
că ju
tatea s
re ale mantalei de plumb din manşon , prin conductoare de cupru lipite între ele , şi
uperioară a manşonului .
În cazul
se sco
ată totul
în care în manşon trebuie să se execute legături prin lipire , este necesar ca în prealabil să
sub tensiune .
Se interzice lucrul sub tensiune pe timpul de ploaie sau întuneric.
1.8.7.
Mijloace individuale de protecţia

Toate mijloacele individuale de protecţie folosite de personalul de deservire a instalaţiilor electrice trebuie să corespundă normelor de securitate a muncii . Mijloacele folosite pentru protejarea contra electrocutării , prin izolarea omului faţă de părţile aflate sub tensiune , sunt : mijloace şi scule electroizolante (cizme de cauciuc, mănuşi de cauciuc, prăjini electroizolante, platforme electroizolante , covoraşe şi preşuri de cauciuc , scule cu mânere electroizolante ), indicatoare de tensiune şi dispozitive de scurtcircuitare şi de legare la pământ . Mijloacele de protecţie trebuie păstrate în locuri bine alese , pentru a nu fi degradate (de exemplu , mănuşile , cizmele , covoraşele , ochelarii de protecţie şi indicatoarele de tensiune trebuie păstrate în dulapuri) .

12

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Toate mijloacele de protecţie primite în exploatare trebuie controlate sistematic , după cum urmează :
Toate mijloacele de protecţie primite în exploatare trebuie controlate sistematic , după cum urmează :

Toate mijloacele de protecţie primite în exploatare trebuie controlate sistematic , după cum urmează :

mijloace de protecţie electroizolante trebuie controlate în ceea ce priveşte rigiditatea lor dielectrică , în condiţiile şi la termenele indicate de norme ;încercările mecanice ale prăjinilor şi ale platformelor electroizolante trebuie executate numai la recepţia din fabrică.

celelalte mijloace de protecţie trebuie supuse unei revizii exterioare periodice şi, dacă este necesar , unor încercări mecanice indicate de normele în vigoare , referitoare la securitatea muncii în instalaţiile electrice .

1.8.8. Mijloace şi scule electroizolante

Cizme şi mănuşi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constituie un mijloc electroizolant de protecţ ie
Cizme şi mănuşi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constituie un mijloc electroizolant de protecţ
ie
auxiliar în instalaţiile electrice de orice fel, iar mănuşile de cauciuc constituie un mijloc auxiliar în instalaţii
le
de înaltă tensiune şi un mijloc principal în instalaţiile de joasă tensiune.
În instalaţiile electrice este permis să se folosească doar cizme şi mânuşi de cauciuc special în
acest
scop, după indicaţiile date de standardele sau normele în vigoare. Cizmele şi mânuşile destinate altor
scopuri nu sunt admise ca mijloc de protecţie în instalaţiile electrice.
În timpul folosirii, mănuşile trebuie protejate împotriva acţiunii uleiurilor , a b
enzinei şi a altor substanţe
care distrug cauciucul.
Prăjini electroizolante. Prăjinile electroizolante sunt folosite pentru co
manda directă a separatoarelor
fără acţionare mecanică, pentru aplicarea garniturilor de scurtcircuitare şi legarea la pământ mobile, precum şi
pentru măsurări sau încercări de instalaţii sub tensiune sau în locuri în care aceasta poate să apară. Ele pot
fi folosite ca mijloc principal de protecţie în instalaţiile electrice de orice tensiune. Prăjinile electroizolante
se construiesc din materiale electroizolante cu caracteristică
stabilă (bach
.condiţiile indicate de norme . Prăjinile destinate echipelor de teren
elită , ebonită, pertinax etc.), în
trebuie prevăzute în timpul
transportului cu o învelitoare specială, impermeabilă. Pe partea
ştampilat numărul său de fabricaţie.
metalică a fiecărei prăjini trebuie
să fie
În timpul lucrului prăjinile nu se leagă la pământ,
cu
excepţia cazurilor în care
principiul lor de
construcţie necesită aceasta.
Prăjinile trebuie păstrate în poziţie verticală, atâ
rnate sau aşezate în stelaje fără a fi atinse de perete.
Platforme electroizolante . Platformele electroizolante sunt folosite ca mijloace auxiliare de
protecţie la instalaţiile electrice de orice tensiune. A
cestea sunt alcătuite din grătare de lemn cu picioare
electroizolante porţelan (izolatoare d
e
porţelan). Înălţimea de la podea până la suprafaţa inferioară a
platformei trebui, să fie de cel puţin 10 cm.
Platformele electroizolante
nu
t
rebuie să
aibă piese metalice de fixare .Dimensiunile platformelor
electroizolante nu trebuie să fie mai mici
de 75x75 cm , dar nici mai mari de 150x150 cm. Platformele
electroizolante se încearcă
Covoraşe şi preşuri
în condiţiile indicate de norme.
de cau
ciuc. Acestea se admit ca mijloace auxiliare de protecţie în instalaţiile
electrice de orice tensiune.
Ele sunt destinate
a fi întinse pe podeaua încăperilor în care nu se află instalaţii electrice mai ales pe
locurile de pe care se acţionează
separatoarele , întrerupătoarele etc. Dimensiunile minime ale covoraşelor
electroizolante trebuie să fi
e 75x75 cm.
În lipsa unor covoraşe permanente se pot folosi în acelaşi scop covoraşe mobile .
Scule cu
mâner electroizolant. Sculele cu mânere electroizolante trebuie păstrate în dulapuri sau
rafturi speciale. În tim
pul transportului, sculele trebuie neapărat protejate împotriva umezelii şi murdăriei.
Atunci când se execută lucrări sub tensiune, acestea trebuie folosite concomitent cu
mănuşile şi cizmele de cauciuc, cu excepţia lucrărilor de la tabloul de comandă , din circuitele
secundare şi d
e
la alte instalaţii similare. Sculele cu mânere electroizolante utilizare trebuie supuse mai
întâi unei revizii exterioare.
G
arnituri de scurtcircuitare şi de legare la pământ . Garniturile de scurtcircuitare şi de legare la

pământ mobile constituie cel mai sigur mijloc de protecţie împotriva aplicării din greşeală a tensiunii pe sectoare întrerupte sau în cazul apariţiei unei tensiuni induse, în cazul executării unor lucrări pe porţiuni întrerupte ale instalaţiei. O garnitură de legare la pământ se compune din conductorul pentru scurtcircuitarea fazelor, conductorul de legare la pământ şi clemele de racordare a conductorului de legare la pământ şi a conductoarelor de scurtcircuitare la părţile conductoare de curent . Conductoarele sunt de cupru flexibil, neizolate cu secţiunea de cel puţin 25mm 2 . Clemele pentru racordarea conductoarelor trebuie să fie construit astfel încât să nu poată fi smulse de eforturile dinamice şi să permită fixarea , aplicarea şi scoaterea lor de pe bare cu ajutorul prăjinii de manevră . Îmbinările tuturor părţilor componente ale garniturii trebuie executate durabil şi sigur, prin sudare sau îmbinare cu buloane. Nu este permisă folosirea numai a lipiturii.

13

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune funcţionează pe baza fenomenului de luminescenţă a unui tub
Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune funcţionează pe baza fenomenului de luminescenţă a unui tub
Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune funcţionează pe baza fenomenului de luminescenţă a unui tub
Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune funcţionează pe baza fenomenului de
luminescenţă a unui tub cu neon, supus unei diferenţe de potenţial alternative . Indicatorul serveşte pentru
verificarea prezenţei sau lipsei tensiunii pentru determinarea fazelor, la liniile aeriene ,Ia cabluri şi la
transformatoare. El poate fi folosit direct pe partea de înalta tensiune împreună cu tubul cu rezistenţă
adiţională. Nu este permisă legarea indicatorului de tensiune la pământ. Prezenta tensiunii în instalaţiile în
funcţiune se stabileşte numai prin apropierea indicatorului de instalaţie , până când începe să lumineze.
Atingerea este necesară numai atunci când partea din instalaţie care urmează a fi verificată se afla sub
tensiune.
Indicatoarele de tensiune pot li folosite în aer liber numai pe timp uscat. Ele trebuie păstrate în cutii
etanşe, pentru protejarea lor împotriva loviturilor, a prafului şi a umezelii.
Mijloace de protecţie împotriva arsurilor. Pentru protecţia împotriva arsurilor se folosesc
ochelari de protecţie şi mănuşi electroizolante .
Ochelarii de protecţie se folosesc la înlocuirea siguranţelor, la tăierea
cablurilor, la deschi
derea
manşoanelor şi a cutiilor terminale din reţelele de cabluri în exploatare, la lipirea ca
masei izolante în cutii terminale şi în manşoane de cablu etc.
blurilor
şi
la tur
narea
Mănuşile electroizolante se folosesc la lucrările cu metal topit şi cu masa topită pentru cabluri etc.
1.8.9. Îngrădiri şi plăci avertizoare
Îngrădiri. Îngrădirile provizorii mobile sunt folosite pentru protecţia
accidentale a părţilor de instalaţii aflate sub tensiune şi situate în apropierea
personalului împotriva atingerii
loc
ului
de muncă.
Îngrădirile provizorii pot fi panouri (paravane), elemente elec
îngrădiri-celule.
troizo
lante de formă corespunzătoare şi
Panourile se execută din lemn sau din alte materiale
plăci avertizoare, cu inscripţia "Stai! înaltă tensiune! Perico
electroizolante nefragile pe care se fixează
l
de
moarte!" Ele trebuie să fie rezistente
(nedeformabile), comode şi uşoare şi cu baza suficient de mar
e
contra răsturnării. De asemenea, trebuie să
aibă înălţime minimă de 1,80 m, iar marginea inferioară să
fie la o dist
anţă de 10 cm de podea.
Panourile trebuie instalate astfel încât să nu împiedice ieşirea personalului din încăpere în caz de
pericol.
Elementele electroizolante trebuie construite astfel încâ
t să acopere complet partea sub tensiune din
apropierea locului de muncă.
În instalaţiile cu tensiune de până la 10 kV inclusiv, folosirea elementelor electroizolante este permisă
numai în cazul în care nu există posibilitatea de
a se îngrădi locul de muncă cu panouri sau paravane.
Elementele electroizolante din bachelită, textolit sau alte materiale similare pot fi folosite în instalaţii
pană Ia 10 kV inclusiv, iar garnituri de cau
Plăcile avertizoare. Plăcile
avertizo
ciuc, în instalaţiile până la 1000 V inclusiv.
are se folosesc :
pentru interzicerea manevrării aparatelor prin care s-ar putea pune instalaţiile
sub tensiune;
pentru prevenirea personalului asupra pericolului, în apropierea părţi aflate
sub
tensiune;
1.
pen
tru a
se indica personalului care este locul de muncă pregătit şi pentru a i se
aminti măs
uril
e luate. După caz, în funcţie de situaţiile prezentate mai sus, plăcile avertizoare
folosite sunt de prevenire, de interdicţie, de admitere reamintire.
După
desti
naţie
, plăcile avertizoare sunt permanente şi provizorii (mobile).
Plăcile a
vertizoare mobile se execută din materiale electroizolante
(placaj l subţire, material plastic
sau carton), iar cele permanente din metal.
Exemple
de placi avertizoare provizorii (mobile :
 de admitere: "Lucraţi aici" şi "Urcaţi pe aici";
 de prevenire: "Înaltă tensiune! Pericol de moarte" şi "Stai! Înaltă tensiune! Pericol de
moarte";

de interdicţie: "Nu urcaţi! Pericol de moarte!, "Nu atingeţi! Pericol de moarte!". "Nu

închideţi! Se lucrează!" şi "Nu închideţi! Se lucrează pe linie!";

de reamintire: "Pus Ia pământ!".

Aceste plăci avertizoare se aşează la organizarea locului de muncă. Exemple de plăci avertizoare permanente: "Înaltă tensiune! Pericol de moarte!"; "Nu atingeţi! Pericol de moarte" etc. Prima placă se aşează pe uşile instalaţiilor de distribuţie, iar a doua placă pe stâlpii liniilor electrice de transport.

1.8.10. Verificarea periodică a mijloacelor de protecţie

Mijloacele de protecţie se verifică în instalaţiile speciale , de către unităţile energetice organizate în acest sens , conform normelor de securitate a muncii în instalaţii electrice .

14

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

1.9. MĂSURI SE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI LA FIRIDE ŞI LA MONTAREA
1.9. MĂSURI SE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI LA FIRIDE ŞI LA MONTAREA

1.9. MĂSURI SE SECURITATE A MUNCII LA EXECUTAREA DE LUCRĂRI LA FIRIDE ŞI LA MONTAREA CONTOARELOR

La executarea lucrărilor în astfel de instalaţii trebuie avute în vedere următoarele

:

uşile metalice ale firidelor de branşament să fie conectate la bara de legătură Ia pământ prin intermediul unui conductor flexibil de cupru cu secţiunea de 16mm , cu papuci Ia ambele capete;

conductorul de protecţie al coloanelor electrice să fie legat în firidele de branşament la bara de legare la pământ, iar la tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare ia

pământ de pe rama metalică a tablourilor, destinată special acestui scop;  la executarea lucrărilor
pământ de pe rama metalică a tablourilor, destinată special acestui scop;
 la executarea lucrărilor la firidele de branşament alimentate prin cabluri electrice
zona protejată se realizează de la capetele cablurilor respective.
subterane
În cazul firidelor de branşament alimentate printr-un racord aerian, zona protejată se realizează de
Ia primul punct de separare vizibilă.
În cazul lucrărilor la coloanele electrice, zona protejată coincide cu zona de lucru şi se realizează la
capetele coloanelor respective din spre sursa de alimentare .
În cazul în care stâlpul la care urmează să se facă legătura este comun şi pentru alte linii electrice, se
vor scoate de sub tensiune şi aceste linii. Se exceptează linii de 6 - 20 kV, ca
re au o distanţă de cel puţin doi
metri pe verticală faţă de linia de joasă tensiune la care urmează a se lucra, prec
pentru transportul în comun, dacă sunt respectate distanţele admise de norme.
um şi liniile de contact
La executarea lucrărilor se scot de sub tensiune:
 instalaţiile sau acele părţi ale instalaţiilor la care urme
ază să se facă lucrări ;
 instalaţiile învecinate care se găsesc la o distanţă mai mică decât distanţa limită minimă în
aer la care se pot apropia executanţii, utilajele, m
executării lucrărilor fără pericol.
aterial
ele sau uneltele necesare în timpul
La înlocuirea contoarelor se vor respecta următoarele reguli:
În cazul contoarelor în montaj direct sau semidirect,
succesiunea operaţiile va fi :
a)
scoaterea siguranţelor de la tablo
b)
scoaterea siguranţelor din firidă
ul de distribuite al consumatorului;
sau de la stâlpul la care este legat
c)
montarea de capace (mânere) electroizolante colorate în roşu în locaşul siguranţelor din
firidă;
d)
montarea în firidă a indicatorului "Nu închide, Se lucrează!";
e)
demontarea capacului de Ia
barele
contoarului;
f)
scoaterea conductorului d
e n
ul şi ap
licarea pe capătul acestuia a unui degetar electroizolant ,
procedându-se apoi
în
mod similar cu celelalte conductoare;
g)
g)înlocuirea contoarul
ui
leg
area conductoarelor făcându-se în ordine inversă;
h)
h) montarea capacului
de la bornele contoarului şi sigilarea lui;
i)
punerea sub tensiune a contoarului ;
j)
verificarea
funcţionării corecte a contoarului.
În cazul contoarelor în montaj direct, se va respecta următoarea succesiune a operaţiilor:
a)
scoaterea siguranţelor de pe circuitul de tensiune al contoarului;
b)
montarea în l
ocul siguranţelor a unor capace electroizolante colorate în roşu şi a indicatorului
"Nu închide, se lucrează!";
c)
şuntare
a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent în şirul de cleme. În cazul în
care şirul de cleme lipseşte, se interzice înlocuirea contoarului fără separarea vizibilă a
transformatoarelor de curent;
d)
demontarea capacului de la bornele contoarului;
e)
aplicarea unui degetar electroizolant pe capătul fiecărui conductor, imediat după scoatere;
f)
înlocuirea contoarului ;
g)
montarea capacului la bornele contoarului;
h)
efectuarea şuntării bornelor secundare ale transformatoarelor de curent;
i)
punerea sub tensiune a contoarului;
j)
verificarea funcţionării corecte a contoarului.

15

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

1.10. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ECTROCUTARE
1.10. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ECTROCUTARE

1.10. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZ DE ECTROCUTARE

1.10.1. Scoaterea accidentatului de sub tensiune

Atingerea părţilor aflate sub tensiune provoacă o contractare a muşchilor şi nu se poate elibera de

partea atinsă, aflată sub tensiune. Atingerea lui fără să se ia măsuri de izolare prezintă pericol pentru viaţa celui care intervine. Prima acţiune care trebuie întreprinsă pentru salvarea accidentatului consta a deconectare a acelei părţi a instalaţiei cu care accidentatul se află în atingere. În aceste situaţii se iau următoarele măsurii :

 dacă accidentatul se găseşte la înălţime, astfel încât prin întreruperea curentului ar putea să
 dacă accidentatul se găseşte la înălţime, astfel încât prin întreruperea curentului ar putea să
cadă, se iau în prealabil măsuri pentru evitarea căderii;
 dacă prin întreruperea curentului se întrerupe iluminatul normal, trebuie luat
e
în
prealabil
măsuri pentru a exista alte surse de iluminare (iluminatul de siguranţă , lanterne cu
bate
rii sau
acumulatoare, torţe, lumânări etc.);
 dacă deconectarea instalaţiei nu se poate executa suficient de repede,
se iau
măsuri
pentru
îndepărtarea accidentatului de părţile aflate sub tensiune, măsuri su
nt diferite pentru instalaţiile
de joasă tensiune faţă de cele pentru îndepărtarea de înaltă tensiune
În instalaţiile ca tensiune de lucru sub 1000 V. pentru eliberarea, de
sub
acţiunea curentului
se va
folosi un obiect uscat, rău conducător de electricitate, ca de exemplu, o haină uscată, o frânghie , un par
uscat etc. Nu este permis a se folosi obiecte metalice sau umede. Salvatorul va purta mănuşi de cauciuc
sau, în lipsa acestora, îşi va înfăşură mâna într-o haină uscată, ori îşi va întin
de mân
eca propriei haine, sau
se va folosi de o şapcă de postav. Se va folosi încălţăminte electroizolantă
de cauciuc sau platforme
electroizolante sau covoraşe de cauciuc electroizolante .
Atunci când accidentatul atinge un singur conductor, este bine
să fie
ridicat şi izolat faţă de pământ,
folosindu-se scânduri de lemn uscat sau covoraşe, pentru a întrerupe în modul acesta curentul care trece
prin accidentat, procedându-se apoi la scoaterea lui completă
de
sub tensiune. La nevoie se va tăia
conductorul
cu un topor cu mâner de lemn uscat sau
cu o altă sculă cu mâner electroizolant. Pentru
această operaţie trebuie să se folosească măn
conductor va fi tăiat în parte, fără a se atinge celelal
uşi
şi
înc
ălţăminte de cauciuc electroizolantă. Fiecare
te conductoare.
În instalaţiile cu tensiune de lucru de peste
1000 V, pentru acordarea ajutorului se folosesc mănuşi
şi încălţăminte electroizolante din cauciuc şi se acţionează cu o prăjină sau cu cleşti electroizolanţi. După
întreruperea tensiunii se scurtcircuitează şi se leag
ă la pământ fazele cu ajutorul garniturilor mobile de
legare ia pământ, respectându-se măs
la pământ se asigură imposibilitatea
urile necesare pentru această operaţie. Prin scurtcircuitare şi legare
reapariţiei
tensiunii şi se descarcă conductoarele de o eventuală
sarcină capacitivă.
Măsurile ce se iau
după
scoaterea accidentatului de sub tensiune.
Aceste măsuri depind
de starea în care se află accidentatul după scoaterea lui de sub tensiune.
Dacă accidentatu
l nu şi-a pierdut cunoştinţa, însă a fost în stare de amorţire sau a stat un timp
îndelungat sub acţiunea
curentul
ui, trebuie să i se asigure o linişte perfectă şi să fie chemat medicul Dacă
medicul nu poate
Dacă şi-a
fi adus,
accidentatul va fi transportai la un punct sanitar.
pierdut cunoştinţa, însă nu i s-a întrerupt respiraţia, accidentalul va fi întins comod, i se vor
descheia hainele, se
să miroase amoniac
neregulată
i se va fac
va crea un curent de aer proaspăt, îndepărtându-se persoanele de prisos; i se va da
şi va fi frecţionat şi încălzit. Va fi chemat imediat medicul. Dacă respiraţia este
e respiraţie artificială.
Dacă lipsesc semnele de viaţă (respiraţia, bătăile inimii, pulsul), i se va face imediat respiraţie
artificia
lă, deoarece, în caz contrar, accidentatul tinde sigur spre moarte. Respiraţia artificială trebuie
începută chiar la locul accidentului, fiecare scundă fiind importantă pentru salvarea accidentatului.
Respiraţia artificială nu trebuie să se întrerupă nici un moment, ea trebuie continuată până la obţinerea
unui re
zultat pozitiv (readucerea la viaţă) sau până la apariţia semnelor incontestabile de moarte reală.

Nu se va întrerupe respiraţia artificială pentru a fi transportat accidentatul la punctul sanitar. Readucerea la viaţă este condiţionată în cea mai mare măsură de începerea imediată a respiraţiei artificiale şi de

continuitatea ei. În timpul respiraţiei artificiale se va supraveghea accidentatul . Dacă accidentatul mişcă buzele sau pleoapele sau dacă face o mişcare , trebuie să se verifice cu atenţie dacă nu a revenit respiraţia naturală. Nu se va mai continua respiraţia artificială dacă se constată că accidentalul începe să respire normal şi uniform.

16

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig. 10. Respiraţia artificială executată de o singură persoană : expiraţie Pentru aplicarea respiraţiei
Fig. 10. Respiraţia artificială executată de o singură persoană : expiraţie Pentru aplicarea respiraţiei
Fig. 10. Respiraţia artificială executată de o singură persoană : expiraţie Pentru aplicarea respiraţiei
Fig. 10. Respiraţia artificială executată de o singură persoană : expiraţie
Pentru aplicarea respiraţiei artificiale este necesar să fie eliberat accidentatul de veşmintele care i-ar
jena respiraţia şi să i se descleşteze gura. Pentru aceasta se aşează
degetele ambelor mâini în spatele
unghiului fălcii inferioare, sprijinind degetele mari de extremitatea ei şi se descleşte
ază falca înainte, astfel
încât dinţii de jos să se găsească în faţa dinţilor de sus. Dacă în modul acesta
nu se va reuşi să i se deschidă
gura, se va introduce între măsele (nu între dinţii din faţa) o scândurică (nu o
placă metalică, o coadă de
lingură sau ceva asemănător). Apoi i se curăţă gura de sânge şi mucozităţi şi dacă are proteze dentare i se
scot.
Metodele
de aplicare a respiraţiei artificiale depind de n
umărul persoanelor care acordă primul
ajutor şi de starea accidentalului.
Fig.11. Respiraţia
artificială executată de o singură persoană : inspiraţia
Prima metodă se aplică în cazul în care este de faţă o singură persoană. Metoda
este simplă şi
uşor de învăţat. Se aşează
accidentatul cu spatele în sus, cu capul pe o mână, cu faţă într - o parte , iar
cealaltă mână va fi aşezată de-a
se scoate limba
afară, fără a o
lungul capului . Se aşează sub obraz o bucată de material textil curată şi i
reţine cu mâna. Cel care acordă primul ajutor se va aşeza în genunchi
deasupra
accidentatului, c
u faţa în spre capul lui, cuprinzând între genunchi coapsele acestuia; va aşeza
palmele pe
spinarea
accidentatului pe coastele inferioare, apucându-le lateral cu degetele apropiate.
Numărând:
unu,
mâinile întinse
doi, trei se va apleca înainte, treptat, astfel încât greutatea corpului său să se sprijine pe
; în modul acesta se apasă pe coastele inferioare ale accidentalului (expiraţia, fig. 10). Fără a
îndepă
rta mâinile de pe spinarea acestuia, va reveni brusc în poziţia iniţiată (inspiraţia,fig.11). După ce va
număra
: patru,
cinci, şase, se va apleca din nou cu toată greutatea corpului pe mâinile întinse , repetând
acest ciclu până la revenirea respiraţiei normale.

Fig.12. Respiraţia artificială executate de două persoane : expiraţia

17

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

A doua metodă se aplică atunci când ajutorul este acordat de două sau mai multe
A doua metodă se aplică atunci când ajutorul este acordat de două sau mai multe

A doua metodă se aplică atunci când ajutorul este acordat de două sau mai multe persoane. Această metodă dă rezultate mai bune. Aplicarea acestei metode este însă obositoare şi de aceea se va prevedea personal de schimb. Accidentalul se aşează pe spate, punându-i-se sub omoplaţi un pachet din îmbrăcăminte, astfel încât capul să atârne înapoi. I se va scoate limba, care va fi reţinută în afară, trasă uşor spre bărbie. Cel care acorda ajutorul se va aşeza în genunchi, lângă capul accidentatului, îi va apuca mâinile de lângă coate şi i le

va apăsa încetişor pe părţile laterale ale pieptului (expiraţia,fig.12). Numărând unu, doi, trei, ridică mâinile accidentatului şi i le duce spre cap (inspiraţia, fig.13). Numărând, patru, cinci, şase, apasă din nou mâinile pe piept, repetând ciclul . până la revenirea respiraţiei normale. Dacă respiraţia artificială este corect executată, se obţine un sunet (ca un oftat) atunci când coşul

pieptului se comprimă şi se relaxează, provocat de trecerea aerului prin trahee. Dacă sunetele înseamnă
pieptului se comprimă şi se relaxează, provocat de trecerea aerului prin trahee. Dacă sunetele
înseamnă că limba împiedica trecerea aerului şi deci trebuie scoasă şi mai mult în afară.
nu se aud,
Metoda a doua nu poate fi aplicată dacă mâinile sau claviculele sunt fracturate Treb
uie evitată
comprimarea excesivă a coşului pieptului. La metoda a doua,dacă presiunea este prea puternică (mai ales
asupra abdomenului), se poate produce presarea alimentelor din stomac şi înfundarea căilor respirat
orii cu
vomismente .Trebuie evitate , de asemenea , mişcările forţate şi bruşte .
Fig.13. Respiraţia artificială executarea de două persoane : inspiraţia
Accidentatul trebuie ferit de răceală. Nu va fi aşezat pe pământ umed, pe pardoseală
de cărămidă,
pe beton sau metal. Se va aşeza sub el ceva
cald,
va fi acoperit şi încălzit în
limita posibilităţilor. Pentru
aceasta se vor pune în jurul corpului la picioare sticle cu apă fierbinte, cărămizi sau pietre încălzite şi bine
înfăşurate în cârpe pentru a nu-i produce arsuri.
opri respiraţia artificială .
Toate aceste măsuri trebuie aplicate imediat şi fără a se
1.11. TRUSA SANITARĂ DE PRIM AJUTOR
În
întreprinderi trebuie să
fie desemnate anumite persoane care să răspundă de completarea
sistematică a trusei sanitare cu materiale necesare acordării primului ajutor. Trusele trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele materiale şi substanţe :
pachete aseptice individuale fără pansamente;
pachete aseptice individuale cu pansamente:
pansamente;
pansamente din vată şi tifon pentru pansare în caz de fracturi;
ti
nctură de iod în sticluţe cu dop şlefuit;
s
oluţie d
e acid boric (2 %) pentru spălarea ochitor;
a
moniac (soluţie 25 %);
v
aselină boricata, valeriană eterată;
hipermanganat de potasiu;
apă oxigenată, vaselina sulfamidă, jecolan;
un pahar sau un ceainic mic, care poate servi atât pentru administrarea medicamentelor, cât
şi pentru spălarea ochilor;
garou pentru oprirea hemoragiilor;
şine pliabile şi placaje pentru fixarea membrelor în caz de fracturi sau luxaţiilor ;
săpun, prosoape;
cizme sau galoşi electroizolanţi de cauciuc;
mânuşi electroizolante de cauciuc;
topor cu mâner electroizolant;
prăjină de lemn de diferite mărimi.

Este recomandat să existe şi un aparat special pentru respiraţie artificială.

18

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

ACŢIUNEA BIOLOGICA A CURENTULUI ELECTRIC În cele ce urmează ne vom ocupa numai de acţiunea
ACŢIUNEA BIOLOGICA A CURENTULUI ELECTRIC În cele ce urmează ne vom ocupa numai de acţiunea

ACŢIUNEA BIOLOGICA A CURENTULUI ELECTRIC

În cele ce urmează ne vom ocupa numai de acţiunea nocivă a curentului electric asupra organismelor

vii şi a celui omenesc în special.

Importanta cunoaşterii acţiunii dăunătoare a curentului electric asupra organismului omenesc şi cu deosebire a masurilor de prevenire a accidentelor datorate curentului electric, consta pe de o parte in larga

răspândire a energiei electrice in mediul industrial dar şi in majoritatea activităţilor desfăşurate de om , cat mai ales in gravitatea consecinţelor imediate sau îndepărtate a accidentelor datorate curentului electric. Riscurile sunt de altfel şi mai ridicate în activităţile casnice , dat fiind că populaţia nu cunoaşte nici cele mai elementare reguli de protecţie şi de asemenea pentru ca aceasta nu are la dispoziţie un echipament de protecţie adecvat aşa cum au muncitorii din industrie.

nism , de ajutor medical şi scapă astfel înregistrărilor şi prelucrărilor statistice. Cei mai expuşi
nism
,
de ajutor medical şi scapă astfel înregistrărilor şi prelucrărilor statistice.
Cei mai expuşi la acest tip de accidente sunt electricienii.
Acţiunea biologica a curentul electric este influenţată în principal de următorii fac
Accidentul prin electrocutare apare atunci când corpul omu
lui se
un
ervoasa )
Un factor deosebit de important care condiţionează acţiunea cu
rentului
ru viat
a , întru
acţiunea dăunătoare a acestuia.
Alteori însă , in funcţie de muşchii afectaţi
duce l
În unele cazuri chiar treceri foarte
scurte
Este cazul " defibrilatoarelor inimii "
lectrice cu
.
O
acţiune prelungita a unei
cazul de fata ,
putea realiza o acţiune eficienta de pompare a sângelui.
Un al

Prin " ELECTROPATOLOGIE ", înţelegem acele tulburări care se produc în orga momentul " socului electric " - electrotraumatismul propriu-zis - cât şi pe acelea care apar

atât în

uneori imediat

după aceasta sau alteori după mult timp. Frecventa accidentelor produse de curentul electric nu poate fi evaluat cu majoritatea celor care au fost electrocutaţi şi au scăpat cu viata şi fără leziuni vizibile ,

fel

certitudine , întrucât

nu mai solicită nici un

intensitate ( A ) - exprima cantitatea de curent care pătrunde in organism , durata trecerii curentului electric prin organism ( secunde

tori: tensiune (V) ,

frecventa(Hz) , rezistenta(Q) ,

puncte cu potenţiale electrice diferite , situaţie in care prin el circula

intercalează accidental intre doua curent capabil sa afecteze funcţiile

vitale ale corpului ( respiraţia , circulaţia sângelui şi activitatea n

adică durata trecerii acestuia prin organismul omenesc .

electric, este timpul de acţiune,

La durate de trecere foarte scurte , in general de ordinul sutimilor de secunda , contracţia brusca a

unor grupe de muşchi, pot chiar fi salvatoare pent

cât ea face sa arunce corpul de locul de

contact cu conductorul aflat sub tensiune şi sa întrerupă astfel

conductorul sub tensiune , aceasta contracţie

şi de poziţia membrului care a venit in contact cu a încleştarea membrului pe acesta şi in mod fortuit la

prelungirea duratei de trecere a curentului electric prin organism.

Este cazul mâinilor care în contact cu un conductor sub tensiune , prin contracţia muşchilor flexori ai degetelor fixează mina pe conductor şi face imposibila desprinderea acesteia de sursa de curent.

pentru readucerea la viata a unui electrocutat.

de curent prin anumite regiuni ale corpului sunt utilizate

aparate care in esenţa , cu ajutorul a doi electrozi aplicaţi pe piept

şi

pe spatele toracelui, pe direcţia axului orizontal al inimii, fac sa treacă la comanda celui care încearcă

reanimarea , impulsuri e

o tensiune in jurul a 5.000 volţi dar cu o durata mai mica de 1/100 de

secunda ( o sutime de secunda )

tensiuni de 5.000 de volţi ar avea un sfârşit fatal pentru cel care o suporta,

in

prin durata extrem de scurta a acţiunii acestuia se încearcă reluarea activităţii normale a

inimii prin obţinerea unei contracţii simultane a tuturor fibrelor musculare a muşchiului cardiac, fibre care din

cauza electrocutării, prin d

haotic şi fără a

ereglarea centrilor nervoşi de comanda proprii inimii, se contractau individual,

t factor important este şi drumul sau traseul pe care îl parcurge curentul electric în trecerea lui

prin corp. În general de la punctul de intrare la punctul de ieşire a curentului, traseul nu este perfect liniar, răspândirea făcându-se în forma de " evantai" afectând organismul in totalitate. Curentul electric urmează in corp , conform legilor electricităţii, drumul cel mai scurt, intre zona de

intrare şi zona de ieşire. Din acest punct de vedere, traseele cele mai periculoase sunt acelea pe care sunt interpuse inima sau alţi centri nervoşi vitali.

Daca spre exemplu , curentul electric intra printr-un deget al mâinii şi iese prin alt deget al aceleiaşi mâini, el va produce cu deosebire leziuni locale - arsuri, paralizii, distrugeri de ţesuturi, etc.

În cazul în care curentul intră printr-un picior şi părăseşte corpul prin celalalt picior - bucla picior -

picior poate sa nu acţioneze asupra întregului corp ci sa producă numai leziuni de a lungul traseului, fără a periclita viata celui electrocutat. Cu totul altfel este situaţia când pe traseul de intrare - ieşire a curentului sunt prinse inima sau crierul.

19

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Sunt considerate din acest punct de vedere ca deosebit de periculoase traseele : mana -
Sunt considerate din acest punct de vedere ca deosebit de periculoase traseele : mana -

Sunt considerate din acest punct de vedere ca deosebit de periculoase traseele : mana - mana, mana dreapta - picior stâng şi cap - picioare pentru ca in mod obligatoriu curentul electric trece prin inima şi crier. Unul din factorii importanţi care trebuie luaţi in considerare şi care explica efectele de multe ori paradoxale ale curentului electric , este "rezistenta "pe care ţesuturile organismului o opun trecerii curentului electric. Aceasta rezistenta diferă de la organism la organism de la ţesut la ţesut şi de asemeni este in funcţie de condiţiile de mediu in care se afla organismul expus electrocutării. Din acest punct de vedere se cunoaşte faptul ca rezistenta creste cu vârsta . Copii având in general o rezistenta foarte mica sunt expuşi totdeauna la accidente foarte grave. Stările de boala , alcoolismul acut sau cronic, hipertiroidismul, distoniile neuro -vegetative , stările depresive , etc. fac ca organismul sa aibă o rezistenta mai scăzuta la trecerea curentului electric. Rezistenta organelor interne variază intre 500 şi 1.000 de ohmi dar rezistenta fascicolelor nervoase ,

o

măduvei spinării şi a crierului este aproape nula şi in consecinţa curentul electric va circ

a

ula fără nici lectric , fiind din Trebuie menţionat ca rezistenta pielii variază in funcţie
ula
fără
nici
lectric ,
fiind din
Trebuie menţionat ca rezistenta pielii variază in funcţie de foarte mulţi factori.
Rez
De o mare importanta este şi dispariţia stratului de grăsime
sime speciala
utare se măreşte.
Exista şi o " sensibilitate individuala " fata de ac
ţiunea curentului electric .
S-a dovedit experimental pe animale ca
Importanta
factoru
lui
În cazul acelora care
n grave.
De o
mare im
portanta este şi felul sau starea îmbrăcămintei accidentatului.
îmbrăcămintea

rezistenta de la o zona la alta a acestor ţesuturi, imprimând prin aceasta şi gravitatea acţiunii acestuia.

Pielea constituie ţesutul care opune rezistenta cea mai mare trecerii curentului e punct de vedere un adevărat strat izolator pentru organism .

acest

Rezistenta pielii variază aproximativ intre 2.000 şi 2.000.000 de ohmi.( Valorile mari ale rezistentei se

înregistrează la pielea groasa şi uscata ).

istenta pielii scade

şi in consecinţa favorizează pătrunderea curentului electric in caz ca ea este umeda ( mai ales la persoanele

care transpira mult in mod obişnuit) , prezintă răni sau chiar înţepături, este

subţirei ca de exemplu la

subţiori, pleoape , plică coaielor, etc.)sau este murdara şi plina de electricitate.

praf metalic bun conducător de

Aceiaşi regiune a pielii poate sa-şi modifice rezistenta şi la care se lucrează , diferite afecţiuni dermatologice, etc.

in funcţie de alţi factori cum ar fi temperatura

de pe piele , strat care constituie un

izolator foarte bun. Daca însă lucrează sau se spală pe mâini cu săpunului, sodei, etc. prin care acest strat de gră

foarte mult şi in consecinţa pericolul de electroc

benzina sau alţi solvenţi organici sau detergenţi de tipul

se îndepărtează , rezistenta pielii scade

Unii cercetători interpretează reacţia individuala ca o stare speciala a psihicului accidentatului şi

consideră ca alcoolicii, neurastenicii, ist probleme familiare sau sociale - pot mu Starea de sănătate sau de boala

ericii, epilepticii, melancolicii sau cei cu depresiuni psihice cauzate de ri la curenţi a căror intensitate la care oamenii normali rezista . modifica sensibilitatea organismului fata de curentul electric.

menţinerii prelungite intr-o a mult.

in urma socului operator, a traumatismelor sau in cazul

tmosfera săraca in oxigen , rezistenta la acţiunea curentului electric scade foarte

Iradierea cu radiaţii organismului.

ultraviolete care este un factor tonifiant general creste aceasta rezistenta a

psihic este demonstrata şi prin aceea ca electrocutări grave se produc mai ales

atunci când cel accidentat nu se aşteaptă la aşa ceva şi a fost luat pe nepregătite.

au o experienţă câştigată şi au in vedere pericolul accidentării ,urmările sunt de

multe ori mai puţi

umeda , murdara de praf, încălţămintea cu talpa subţire sau fixata cu cuie metalice

favorizează pătrunderea şi trecerea curentului electric. Condiţiile de mediu şi de munca sunt elemente foarte importante care pot favoriza accidentele prin

electrocutare. Umiditatea crescută la locurile de munca , prezenta pulberilor metalice in aerul atmosferic , iluminatul

insuficient, spatii de lucru înguste , prezenta obiectelor metalice in jurul zonei de lucru , pardoseli bune conducătoare de electricitate , sunt factori care favorizează producerea accidentelor prin electrocutare şi agravează consecinţele acestora. În problema patogenezei electrotraumatismelor exista încă un mare număr de ipoteze , atât in ceea ce priveşte calea de răspândire a curentului electric in organism cat şi mecanismele intime de acţiune. Cu privire la calea de răspândire se crede ca curentul electric urmează mai ales traseul vaselor sanguine , provocând in acestea diferite modificări şi alterări patologice. Ipoteza se bazează pe faptul ca sângele fiind bogat in săruri şi electroliţi diverşi constituie un foarte bun mediu de conducere al curentului electric. Alţi cercetători considera ca curentul electric urmează traseul celei mai mici rezistente - adică sângele şi vasele sanguine , străbate tot corpul şi produce electrizarea tuturor ţesuturilor dar in principal a ţesutului

20

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

nervos , fapt care are drept consecinţa prin dereglarea funcţiilor acestuia turburări vasomotorii generalizate care
nervos , fapt care are drept consecinţa prin dereglarea funcţiilor acestuia turburări vasomotorii generalizate care

nervos , fapt care are drept consecinţa prin dereglarea funcţiilor acestuia turburări vasomotorii generalizate care explica procesele patologice ulterioare. Alţi cercetători considera ca principalul conducător al curentului electric este ţesutul muscular şi ca contracţia excesiva a tuturor fibrelor musculare din diverse sisteme şi organe explica leziunile care apar

ulterior şi in cazul inimii, moartea prin fibrilaţie sau contracţie spasmodica a întregii musculaturi a auricolelor

şi ventricolelor.

O alta cale care a fost incriminata in conducerea curentului electric în întregul organism este sistemul nervos periferic şi central ( nervii, măduva spinării şi nucleii centrali din crier) ţesut care prin însăşi componenta sa are o conductibilitate extrem de buna , opunând deci o rezistenta minima la trecerea fluxului electric.

Leziunile majore privesc atât nucleii centrali vitali cat şi sistemul nervos vegetativ sistem care coordonează întreaga economie a organismului.

   
 

În ceea ce priveşte mecanismul de acţiune, acesta este un proces complex şi multilateral şi

 

se tr

aduce

in final prin acţiunea şi efectele TERMICE, MECANICE şi ELECTROLITICE exercitate ţesuturilor organismului. Acţiunea termica explica arsurile şi necrozele de diferite grade datorate

   

asupra celulei vii şi a

     
 

căldurii in care s-a

transformat energia electrica. Creste temperatura sângelui, a sistemului nervos central şi periferic, a in

     
 

imii şi in general a tuturor

organelor interne, producându- se prin aceasta tulburări funcţionale specifice fiecărui organism supraîncălzit.

     

In unele cazuri, arsuri cu caracter foarte grav se produc chiar daca efectiv in organism şi sunt datorate arcului electric (flamei ) care ia naştere.

     

curentul electric nu a pătruns

Este de menţionat ca arsurile respective sunt de o gravitate fetei iar temperaturile foarte ridicate care se dezvolta (între 4000

     

deosebita întrucât se produc in regiunea

- 6000 °C )

pot afecta ochii ducând la

orbire.

Acţiunea mecanica a curentului electric se manifesta sub forma alterării integrităţii ţesuturilor şi

       
   

organelor, caracterizate prin rupturi ale pielii, muşchilor, va

selor sa

   

nguine şi a ţesutului nervos .

 
   

irea cu un corp dur şi se cunosc cazuri

De multe ori ele nu se deosebesc de acelea provocate prin când curentul electric a provocat rupturi ale pielii sau dilacerării de

 

lov

organe fără a lasă nici cea mai mica urma

       
 

cazuri la locul de intrare in organism a curentului electric

de arsura. Interesant de semnalat este faptul ca in unele

     

( degetul unei mâini de exemplu ) se constata numa

i o arsura

mai superficială sau mai profundă în schimb la

locul pe unde curentul electric a părăsit organis

 

mul ( picior de exemplu ) se constata o adevărata " explozie "

a

ţesuturilor respective, cu rupturi întins

         
 

e ale pielii, a muşchilor, tendoanelor şi chiar a oaselor.

 

Aspectul acesta este foarte util in interpretarea modului de producere al electrocutării şi de

   

( accident, sinucidere sau crima ) întrucât modul de manifestare

concluzionare a aspectelor medico-legale

   

descris poate fi observat numai la persoanele care in momentul atingerii pârtii aflate sub tensiune era in viata

   
   

nu şi la cadavrele aşezate i

n mod

   

intenţionat pe părţi ale instalaţiilor aflate sub tensiune pentru a se masca

 

un act criminal comis anterior. Contracţiile puternice care au loc in muşchi sub influenta curentului electric pot duce la ruperea

   

acestora şi la apariţia de hematoame in interior dar aceleaşi contracţii puternice a muşchilor pot duce la

       

dislocarea membrelor din articulaţii ( luxaţii ) şi chiar la fracturi de osoase. De acest lucru trebuie sa se tina seama atunci când se acorda primul ajutor întrucât sunt cunoscute

 

cazuri când manevrele de respiraţie artificiala au provocat dureri imense accidentatului care avea şi fracturi

osoase.

       
 

Trebuie semnal

at de

asemeni faptul ca in momentul electrocutării prin contracţia brusca a muşchilor

       

spatelui ( mai voluminoşi decât cei ai abdomenului ) corpul accidentatului este aruncat pe spate.

 
 

I

 

n cădere prin lovirea cefei de un corp dur metalic se produc fracturi de baza de craniu , care au drept

conseci

   

nţa moartea imediata sau după câteva zile .

 

De multe ori accidentul prin electrocutare trece neobservat şi moartea respectiva este etichetata drept simplu accident prin cădere cu fractura de baza consecutiva.

Aceasta interpretare greşita creează premiza producerii unor noi electrocutări la acelaşi loc de munca datorita faptului ca nu au fost puse in evidenta adevăratele cauze ale producerii lor. Acţiunea electrolitica produce modificări importante fizico - chimice ale lichidelor extra şi intracelulare pe care le străbate. Prin fenomenul de electroliza intracelulara care se manifesta cu deosebire în cazul curentului continuu in protoplasma celulara ( care poate fi comparata datorita compoziţiei sale cu o adevărata baie galvanica ) prin disocierea electroliţilor prezenţi şi in special a sărurilor de potasiu sau de sodiu prin apariţia de hidrogen născând şi ioni OH, apar acizi puternici ( acid clorhidric ) şi baze puternice (hidroxid de potasiu sau de sodiu) care coagulează proteinele vitale şi duc in mod inerent la moartea celulei. Daca aceste celule fac parte din componenta unui ţesut periferic cu funcţii secundare rezultatul se traduce numai printr-o necroza locala fără importanta prea mare in schimb daca ele sunt componente ale

21

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

unui organ vital - un centru nervos de coordonare al respiraţiei sau al circulaţiei -
unui organ vital - un centru nervos de coordonare al respiraţiei sau al circulaţiei -

unui organ vital - un centru nervos de coordonare al respiraţiei sau al circulaţiei - prin moartea lor antrenează distrugerea întregului centru nervos central şi prin aceasta moartea întregului organism. Modificările electrolitice duc de regula şi la alterări ale echilibrului de membrana celulara cu spargerea acesteia şi eliberarea conţinutului in circulaţia generala . Ruperea celulelor musculare eliberează cantităţi însemnate de mioglobina iar cele ale globulelor roşii sanguine de hemoglobina. Imposibilitatea rinichilor de a elimina prin urina a acestor cantităţi crescute duce la blocarea tubilor renali şi la moartea prin uremie. Acţiunea patogenica a curentului electric asupra organismului se manifesta şi prin fenomene specifice numai materiei vii.

Astfel în crier, in muşchii periferici şi in special in muşchiul cardiac , biocurenţii normali
Astfel în crier, in muşchii periferici şi in special in muşchiul cardiac , biocurenţii normali
şi specifi
ci
sufăr modificări importante, modificări care apar pregnant pe electroencefalogramele, electromiogramele
şi
electrocardiogramele executate experimental direct sub acţiunea curentului electric sau ulterior in
accidentatul a supravieţuit electrocutării.
cazu
l când
Dereglarea acestor biocurenţi specifici duce şi la dereglarea proceselor bioelectrice in
modul cel mai strâns de funcţiile vitale ale ţesutului viu.
terne legate in
Efectele sunt mai evidente la nivelul sistemului nervos central şi se manifesta
prin fenomene de
excitaţie sau de inhibiţie ale acestuia.
In afara efectului direct pe care ii are curentul electric asupra celulei
reflex " datorita sistemului nervos central şi periferic şi cu deosebire a
vegetative.
vii apare şi
un efect indirect "
cel
ui care corelează funcţiile
Problema cea mai controversata in electropatologie este patogenia morţii
care duce la încetarea funcţiilor vitale .
adică a mecanismului intim
În ultimul timp s-au obţinut rezultate deosebite privind studiul
mecanismului morţii şi sintetizându-le pe
toate acestea se poate afirma ca de regula moartea se datoreşt
e fibrilaţiei ventriculare cauzata de o
dereglare a conductibilităţii nervoase prin care este comandata contracţia fibrelor musculare şi nu de
distrugerea propriu zisa a acestora.
Este de remarcat ca pericolul apariţiei unei fibrilaţii vent
riculare este mai mare sub acţiunea curentului
alternativ de tensiuni mici 127 - 380 volţi şi frecvenţa de 50 Hz - în timp ce la tensiuni mai mari se produce o
blocare totala a cordului.
S-a constatat cazuri de fibrilaţie ventricu
lara
chiar in cazul când masa principala a curentului electric
nu a trecut direct prin inima ci numai periferic
ca de
exemplu picior - picior - s-a tras concluzia ca aceasta
fibrilaţie poate fi datorata atât acţiunii di
recte a curentului electric asupra centrilor nervoşi de comanda proprii
inimii cat şi unei acţiuni reflexe prin intermediul sistemului nervos central.
Exista şi alte păreri privind alte m
ecanisme
care ar putea explica moartea prin electrocutare.
Printre acestea pot fi citate : socul - asemănător socului din traumatismele mecanice obişnuite,
paralizia centrilor respiratori
i, spasmul pre
muşchilor respiratori cu imposibilitatea de
lungit al glotei cu asfixia consecutiva şi contracţia de tip tetanic a
a mai efectua mişcările respiratorii şi moartea consecutiva lipsei
de aport de oxigen către
ţes
uturi şi in special către centrii nervoşi.
Simptomatologie şi clinică
De cele mai multe
ori contactul direct sau indirect cu parţi aflate sub tensiune mare duce la pierderea
imediata a cunoştinţei astfe
nimic din cele întâmpl
ate şi
l ca electrocutatul - in cazul in care a putut fi readus la viata nu îşi mai aminteşte
nici nu poate relata ceea ce a simţit pe timpul cat a fost sub influenta curentului
electric.
I
n alte cazuri in
sa , atunci când tensiunea şi intensitatea curentului electric au fost de valori mai mici
sau câ
nd trece
putut descrie o
rea curentului electric nu s-a făcut direct şi exclusiv numai prin corpul accidentatului acesta a
simptomatologie cu caracter subiectiv .
Aceasta se caracterizează în principal prin spaima caracteristică cu senzaţia morţii iminente, dureri
violente
generalizate în tot corpul dar mai ales în membrul sau regiunea care a fost in contact cu partea

aflata sub tensiune. Apar contracturi dureroase ale muşchilor, senzaţia ca tot corpul se închirceşte, ca respiraţia devine din ce in ce mai grea şi mai ales cu imposibilitatea de a striga şi cere ajutor din cauza senzaţiei de sufocare şi constricţie a gatului. Unii accidentaţi au relatat ca pe toata durata cat au fost sub acţiunea curentului electric au avut impresia ca din ochi le ieşeau mănunchiuri de scântei fapt care demonstrează şi afectarea organului vizual. Daca accidentatul a fost scos la timp de sub acţiunea curentului electric simptomele acuzate se leagă cu deosebire de organul cel mai lezat - arsura , luxaţie , fractura , etc. - dar totdeauna şi de cele interesând sistemul nervos central şi periferic. Se instalează astfel o cefalee foarte puternica , vărsături de tip nervos central, depresiune psihica , confuzii mintale şi chiar accese epileptiforme.

22

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Atingerea sistemului nervos neuro vegetativ se traduce printr-o simptomatologie caracteristica în care pe primul plan
Atingerea sistemului nervos neuro vegetativ se traduce printr-o simptomatologie caracteristica în care pe primul plan

Atingerea sistemului nervos neuro vegetativ se traduce printr-o simptomatologie caracteristica în care pe primul plan apar : irascibilitatea intensa , fatigabilitatea rapidă hiperhidroza generalizata - dar mult mai

accentuata la nivelul palmelor - cefalee persistenta , tulburări ale somnului - insomnie rebela —
accentuata la nivelul palmelor - cefalee persistenta , tulburări ale somnului - insomnie rebela — somn scurt şi
agitat, coşmaruri, etc.
La alţi accidentaţi, după electrocutare s-au evidenţiat şi alte tulburări vaso - motorii ca : dureri intense
precordiale , tachicardie , aritmii, etc.
În domeniul sistemului nervos periferic, tulburările care apar au un caracter violent şi rebel la
încercările de tratament.
De cele mai multe ori leziunile au un caracter ireversibil.
Ele se caracterizează prin : tulburări de sensibilitate , pareze , paralizii, dureri de a lungul traiectelor
nervoase , tremurături, modificări ale cronaxiei motorii şi senzitive.
De multe ori deşi accidentatul a fost salvat rămân cu caracter permanent tulburări ale
sistemul
ui
nervos central, de tipul psihozelor.
Se semnalează o teama exagerata de curentul electric , tulburări de memori
epilepsie şi stări schizofrenice.
Alte manifestări sunt legate de lezarea unor glande cu secreţie interna .
e , stă
ri de confuzie,
Astfel lezarea tiroidei duce la sindromul de hipertiroidism cu căderea
adipozitate crescută.
parului,
uscăc
iunea pielii,
Alteori poate apare insa un sindrom de hipertiroidism cu : tachicardie , pierd
ere
mas
ivă ponderala.
Atingerea ovarelor se manifesta prin scăderea funcţionala fie prin exagerarea funcţii
lor acestora
Afectarea pancreasului se traduce prin modificări ale glicemiei(
creşterea sau scăderea zahărului
sanguin )care poate merge pana la instalarea unui adevărat diabet zaharat.
Localizarea selectiva a procesului patologic depinde în special de st
area funcţionala a organelor in
timpul electrocutării.
Organele deja bolnave sau cu o funcţionalitate deja compromisa reacţionează mai violent şi mai
durabil la acţiunea socului electric.
După soc se pot pune in evidenta complicaţii a unor afecţiuni existente anterior dar oarecum
inaparente.
S-a constatat de exemplu ca se accentuează durerile la cei suferind de ulcer gastric cronic, la fel la
aceea cu ulcer duodenal reapar durerile in fracturile
vechi chiar daca acestea au fost bine consolidate, etc.
Tot ca o tulburare cu caracter general poate fi menţionata şi scăderea activităţii fagotitare a
leucocitelor sanguine cu scăderea marcata a re
zistentei organismului fata de infecţiile exo sau endogene.
Un alt grup de manifestări şi simptome este legat de acţiunea termica a curentului electric.
Temperaturile crescute care se
dezvolta sub acţiunea acestuia pot provoca leziuni ce merg de la
simple eriteme ale pielii pana la carbon
izarea completa atât a ţesuturilor moi cat şi a celui osos - mai ales la
locurile de intrare şi ieşire a curent
ului electric.
De o mare valoare diagnos
tica este prezenta aşa numitelor semne electrice care nu apar pe corpul
accidentatului numai daca a
cesta era viu in momentul contactului cu părţi aflate sub tensiune.
Ele apar ca nişte
mici pete in dimensiune de 2 - 5 cm, deforma rotunda ovala sau chiar liniara , de
culoare cenuşie sau galben - ce
nuşie de consistenţă
pergamentoasa , fără proeminenta ba uneori chiar
uşor excavatecare se observa pe
In cazul in care accidenta
pielea celui accidentat pe direcţia de trecere a curentului electric.
tul a fost readus la viata se constata ca ele sunt nedureroase şi nu se
infectează şi dispar de la şine după ceva timp.
Acţiunea mecanica a curentului electric se traduce prin simptome care privesc in special lezarea
aparatului locomotor.
Contracţiile musculare violente dau in afara
durerilor foarte puternice in muşchii respectivi,
hematoame prin rupere de fibre musculare şi de vase sanguine, luxaţii şi chiar fracturi ale oaselor mari,
oaselor
lungi in special şi chiar fracturi ale coloanei vertebrale.
Mecanismul de producere a fracturilor de baza de craniu a fost amintit deja.
Aceste leziuni traumatice trebuiesc diferenţiate de cele pur traumatice care pot apare datorita căderii
sau proiectării accidentatului de către socul electric.
Alteori se produc leziuni mecanice care nici nu pot fi explicate.
Au fost descrise leziuni grave ale organelor interne ca : ruperi de diafragma, rupturi ale ţesutului
pulmonar hemoptiziile consecutive, dilataţii bruşte ale cordului şi aortei, rupturi de ficat cu hepatite cronice ,
colite gastroenterite , etc.
În prezenta unei simptomatologii atât de bogate şi de variate greutatea consta tocmai in a aprecia
corect care sunt leziunile cauzate de socul electric, care sunt preexistente acestuia şi numai reactualizate de
acesta şi care sunt in exclusivitate produse de el.

23

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Prevenirea accidentelor prin electrocutare Prevenirea accidentelor prin electrocutare în unităţile industriale şi pe
Prevenirea accidentelor prin electrocutare Prevenirea accidentelor prin electrocutare în unităţile industriale şi pe

Prevenirea accidentelor prin electrocutare

Prevenirea accidentelor prin electrocutare în unităţile industriale şi pe şantierele de construcţii este o problema prioritara a colectivului de control Securitate şi Sănătate din cadrul ITM Botoşani. Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generate echipamentele electrice , trebuie prevăzute următoarele masuri tehnice ;

persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a pârtilor aflate sub tensiune;

sa nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care sa pericliteze viata sau sănătatea oamenilor;

construcţia echipamentelor tehnice sa fie adecvata pentru ca sa nu se producă incendii şi explozii;

 persoanele şi bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate de echipamentul electric ; 
 persoanele şi bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate de echipamentul electric ;
 izolaţia echipamentelor electrice sa fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
organizatorice.
tehnice
şi
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere
directa sun
t:
 acoperiri cu materiale electroizolante ale pârtilor active ale instalaţiilor şi echipa
mentelor electrice;
 închideri in carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare; îngrădiri;
 scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua
lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
 utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi in scurtcircuit;
 folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
 alimentarea la tensiune foarte joasa de protecţie;
 egalizarea potenţialelor şi izolarea fata de pământ a platformei de luc
ru.
Masuri organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării
prin at
ingere directa :
 executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice ( depanări
, reparări
, racordări ,etc.) trebuie să se
facă numai de personal calificat in meseria de electrician ,
autorizat şi instruit pentru lucru respectiv;
 executarea intervenţiilor in baza uneia din formele
de lucru ( autorizaţie de lucru , instrucţiuni tehnice
interne de protecţie a muncii, atribuţii de servi
obligaţiilor de serviciu sau pe proprie răspundere);
ciu
,
a
dispoziţiilor verbale , procese verbale ,
 delimitarea materiala a locului de munca (îngrădire );
 organizarea şi executarea verificărilor periodice ale masurilor tehnice de protecţie împotriva atingerii
directe.
Atingere indirecta
Pentru evitarea electrocutării prin atingere
indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protecţie : o
,
suplimentara , care sa asigure protecţia în
măsura de protecţie princi
pala
care s
a asigure protecţia in orice condiţii şi o măsura de protecţie
cazul deteriorării protecţiei principale.
Cele doua masuri de protecţie trebuie sa fie astfel alese încât sa nu se anuleze una pe cealaltă.
În locurile puţin periculoase
din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta
aplicarea numai a unei mas
uri, considerată principala.
Masurile de protecţie
pentru
evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta
o
folosirea tensiunilor foarte joase de securitate;
o
legarea la pământ;
o
legarea la nulul de protecţie;
o
izolarea suplimentara de protecţie , aplicata utilajului ;
o
izolarea amplasamentului;
o
separarea de protecţie;
o
egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
o
deconectarea automata in cazul apariţiei tensiunii sau a unui curent de defect periculoase;
o
folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.

Accidentele prin electrocutare se pot produce:

a) prin atingere directa a pârtilor aflate sub tensiune datorita izolării necorespunzătoare , a lipsei îngrădirii, elementelor aflate sub tensiune, a lucrărilor de reparaţii a instalaţiilor sau echipamentelor tehnice aflate sub tensiune , neutilizarea echipamentului electroizolant, nerespectarea prevederilor din normele specifice de securitate a muncii la efectuarea diferitelor lucrări, etc.;

b) prin atingere indirecta a unor elemente conductoare ale instalaţiilor care in mod normal nu sunt sub tensiune , dar care au ajuns accidental sub tensiune datorita unui defect de izolaţie a pârtilor aflate sub tensiune sau datorita unor influente electromagnetice sau electrostatice.

24

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Împărţirea pericolelor in cele doua categorii ( atingere directa şi atingere indirecta ) a fost
Împărţirea pericolelor in cele doua categorii ( atingere directa şi atingere indirecta ) a fost

Împărţirea pericolelor in cele doua categorii ( atingere directa şi atingere indirecta ) a fost impusa de partea concreta a producerii accidentelor prin electrocutare. Împotriva electrocutării prin atingere directa a instalaţiilor sau echipamentelor aflate sub tensiune omul este prevenit prin simţul văzului , pe când împotriva riscului de electrocutare prin atingere indirecta nu poate fi preîntâmpinat de vreun simt al omului.

Mijloacele de protecţie , pentru cele doua categorii sunt diferite.

Pentru prevenirea electrocutărilor prin atingere directa un rol important il au cunoaşterea şi aplicarea

prevederilor normelor specifice de securitate a muncii pe baza cărui personalul a fost instruit sa nu atingă elementele aflate sub tensiune , să folosească mijloacele individuale de protecţie adecvate şi sa respecte masurile organizatorice impuse. Pentru prevenirea accidentelor prin atingere indirecta rolul decisiv ii au diferitele sisteme de protecţie

cu care sunt dotate instalaţiile electrice şi care acţionează in caz de defect de izolaţie ,

n limitarea

tensiunilor de atingere la valori nepericuloase sau prin deconectarea rapida a instalaţiei

nepericuloase sau prin deconectarea rapida a instalaţiei pri defecte. Vom prezenta şi vom comenta câteva scheme

pri

defecte.

Vom prezenta şi vom comenta câteva scheme de principiu care exemplifica riscurile de electrocutare

prin atingere indirecta şi masurile care trebuie luate pentru diminuarea riscurilor de electrocutare.

de

defe

Figura nr.1. reprezintă o reţea electrică cu neutrul transformatorului izolat fata

o reţea electrică cu neutrul transformatorului izolat fata de pământ, unde aparatajul electric nu este legat
o reţea electrică cu neutrul transformatorului izolat fata de pământ, unde aparatajul electric nu este legat

de pământ, unde

aparatajul electric nu este legat la pământ. Se poate vedea ca in cazul unui defect de izolaţie pe faza " 1 " curentul

corpul omului electrocutându-l. Acesta este un caz tipic de electrocutare prin atingere indirecta ,

legat la pământ.

ct trece direct prin

in care aparatajul electric nu a fost

ct trece direct prin in care aparatajul electric nu a fost Fig. 1. PERICOL DE ELECTROCUTARE
ct trece direct prin in care aparatajul electric nu a fost Fig. 1. PERICOL DE ELECTROCUTARE
ct trece direct prin in care aparatajul electric nu a fost Fig. 1. PERICOL DE ELECTROCUTARE
ct trece direct prin in care aparatajul electric nu a fost Fig. 1. PERICOL DE ELECTROCUTARE

Fig. 1.

PERICOL DE ELECTROCUTARE LA UN UTILAJ FĂRĂ PROTECŢIE ÎNTR-O REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT

UN UTILAJ FĂRĂ PROTECŢIE ÎNTR-O REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT 10 ohm Figura nr.2. reprezintă protecţia prin
UN UTILAJ FĂRĂ PROTECŢIE ÎNTR-O REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT 10 ohm Figura nr.2. reprezintă protecţia prin

10 ohm

Figura nr.2. reprezintă protecţia prin legare la pământ intr-o reţea cu neutrul izolat. Daca aparatajul electric este prevăzut cu o priză de pământ ce are o rezistenta de dispersie de maxim i riscul de a fi electrocutat omul se reduc deoarece rezistenta corpului omenesc este considerată a fi

intre 1000 şi 3000 de ohmi in cazul unei atingeri indirecte. Deci prin corpul omului va trece un curent electric foarte mic ( în jur de 10 mA ) in timp ce prin priza de pamat va trece aproape întreaga cantitate de curent. Figura nr.3 intr-o reţea cu neutrul izolat cu ambele aparate legate la pământ apar doua defecte de izolaţie , exemplu pe fazele 1 şi 2. Deşi ambele aparate sunt legate la pământ pericolul electrocutării creste deoarece diferenţa de tensiune creste intre cele doua faze ( care poate fi de 380 sau 6000 volţi).

25

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura
Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura
Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura

Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT

Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4
Fig. 2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4

REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT

R-O

PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4 daca cele doua
PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4 daca cele doua
PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4 daca cele doua
PRIN LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4 daca cele doua

Fig.3

LEGARE LA PĂMÂNT ÎNT REŢEA CU NEUTRUL IZOLAT R-O Fig.3 Figura nr.4 daca cele doua aparate

Figura nr.4 daca cele doua aparate din figura 3 vor fi legate între ele printr-un conductor ( cu o

rezistenta sub 2 ohmi) pericolul de electrocutare scade. In acest caz se produce un scurtcircuit bifazic situaţie in care protecţia electrica trebuie sa acţioneze prin întreruperea tensiunii electrice de alimentare. Daca protecţia electrica este corect realizata atunci timpul declanşării va fi suficient de scurt şi probabilitatea producerii electrocutării este redusa. Figura nr.5 in care se prezintă trecerea curentului electric prin om in cazul unui defect de izolaţie la un utilaj legat la pământ, alimentat de la o reţea legata la pământ. În cazul in care utilajul ( motorul in acest caz ) este legat la pământ cea mai mare cantitate de curent se va scurge prin priza iar prin om o cantitate mica crescând în acest mod şansele de a reduce riscul de electrocutare.

26

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ
Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ
Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ
Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ
Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ

Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB

Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L
Fig.4. PERICOLUL DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L

LE LA PĂMÂNT

DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC
DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC
DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC
DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC
DE ELECTROCUTARE ÎN CAZUL PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC

Fig.5. TRECEREA CURE

UTILAJ L

PUNERII DUB LE LA PĂMÂNT Fig.5. TRECEREA CURE UTILAJ L NTULUI ELECTRIC PRIN OM ÎN CAZUL

NTULUI ELECTRIC PRIN OM ÎN CAZUL UNUI DEFECT DE IZOLAŢIE LA UN

EGAT LA PĂMÂNT , ALIMENTAT DE LA REÂEA LEGATĂ LA PĂMÂNT

Figura nr.6 reprezintă protecţia prin legarea la nulul de protecţie intr-o reţea cu neutrul legat

Figura nr.6 reprezintă protecţia prin legarea la nulul de protecţie intr-o reţea cu neutrul legat la

pământ. Figura nr. 7. reprezintă protecţia prin legare la nulul de protecţie şi suplimentar la pamat.

Figura nr.8 reprezintă realizarea protecţiei prin legare la nul suplimentată prin legare la pământ pentru utilajele mobile. Cum de foarte multe ori în practică de regula pe şantierele de construcţii sau în cazul utilajelor mobile nu sunt respectate în totalitate condiţiile privind asigurarea unei rezistente de dispersie corespunzătoare a prizelor de pământ, menţinerea continuităţii conductorului de protecţie, asigurarea unui timp scurt de deconectare specialiştii au proiectat şi realizat doua aparate cu ajutorul cărora sa reducă riscul electrocutării prin atingere indirecta. Astfel a fost realizat aparatul care asigură protecţia automata la curent de defect (PACD) şi releul pentru controlul rezistentei de izolaţie , utilizat obligatoriu in reţelele cu neutrul izolat din excavaţiile subterane şi din instalaţiile de foraj-extracţie ţiţei şi gaze naturale.

27

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE

Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL

Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA

PRIN

Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA
Fig.6. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA NUL PRIN Fig.7. PROTECŢIA LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA

Fig.7. PROTECŢIA

LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT

LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT Fig.8. REALIZAREA PROTECŢIEI PRIN LEGARE LA NUL
LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT Fig.8. REALIZAREA PROTECŢIEI PRIN LEGARE LA NUL
LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT Fig.8. REALIZAREA PROTECŢIEI PRIN LEGARE LA NUL
LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT Fig.8. REALIZAREA PROTECŢIEI PRIN LEGARE LA NUL

Fig.8. REALIZAREA PROTECŢIEI PRIN LEGARE LA NUL SUPLIMENTATĂ PRIN LEGARE LA PĂMÂNT , PENTRU UTILAJE MOBILE

28

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Primul ajutor în cazul accidentelor prin electrocutare În cazul accidentelor prin electrocutare este evident ca
Primul ajutor în cazul accidentelor prin electrocutare În cazul accidentelor prin electrocutare este evident ca

Primul ajutor în cazul accidentelor prin electrocutare

În cazul accidentelor prin electrocutare este evident ca numai 'întâmplător se poate beneficia de ajutor calificat. Din acest motiv , succesul primului ajutor depinde de competenta celor prezenţi in momentul accidentului. Se cunoaşte faptul ca in foarte multe cazuri de electrocutare , moartea este numai aparenta şi ca încetarea bătăilor inimii şi oprirea mişcărilor respiratorii sunt fenomene reversibile , tot ce trebuie făcut este tocmai de a încerca sa facem ca inima şi plămânii sa-şi recapete mişcările normale . În practica , se întâlnesc doua situaţii:

o accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrica ; o accidentatul s-a desprins de
o
accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrica ;
o
accidentatul s-a desprins de instalaţia electrica , nemaifiind
in
contact cu
aceasta şi nici in imediata ei apropiere.
În ambele situaţii, persoana care acţionează pentru acordarea primului ajutor,
salvatorul
(salvatorii )
trebuie sa constate cu operativitate situaţia concreta a victimei şi sa hotărască modul de acţionare,
astfel
încât sa nu-şi pericliteze integritatea corporala sau chiar viaţa , expunându-se aceluiaşi
risc.
Scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric
Prima operaţie în succesiunea acţiunii de acordare a primului
ajutor in caz de accidentare prin
electrocutare, este scoaterea accidentatului de sub acţiunea sau influenta curentului electric.
Pentru scoaterea accidentatului de sub acţiunea curentului electric di
n instalaţiile cu tensiunea
de lucru sub 1000 V se procedează astfel:
Daca accidentatul este în contact cu instalaţia electrica şi se afla undeva la înălţime:
Analizaţi situaţia şi cunoscând faptul ca după întreruperea ten
siunii, muşchii se relaxează , existând
posibilitatea căderii accidentatului, luaţi preventiv masuri
de
evitare a acestei consecinţe. sprijiniţi
accidentatul cu proptele izolante sau organizaţi atenuarea
căderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe
sol a unor suporturi groase la locul eventualei căderi - paie, materiale textile , crengi, etc.
Acţionaţi pentru întreruperea tensiunii prin
deschiderea
întrerupătorului de alimentare , in lipsa
acestuia prin deschiderea separatorului, scoate
rea siguranţelo
Daca scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită
r, scoaterea din priza , de la caz la caz.
timp, defavorizând operativitatea intervenţiei,
scoateţi accidentatul de sub tensiune prin utilizarea o
ricăror materiale sau echipamente electroizolante care
sunt la îndemâna , astfel încât să se reuşească
în
depărtarea accidentatului de zona de pericol.
În situaţia unui accident in instalaţiile c
u tensiuni de lucru de peste 1000 V, trebuie cunoscut
faptul ca însăşi apropierea de
acci
dentat poate prezenta pericol pentru salvator. Se vor efectua
următoarele manevre, după caz
:
o
deconectarea instalaţiei ( scoaterea de sub tensiune ) o poate face numai o persoana care
cunoaşte bi
ne instalaţia iar scoaterea accidentatului din instalaţiile aflate sub tensiune este
permisa numai după deconectare. Se va cere ajutor prin orice mijloace disponibile : prin
strigat, telefonic ,
prin radio , prin mesager, etc.
o
s
coaterea accidentatului din instalaţia aflata sub tensiune este permisa numai acolo unde
operaţia
poate fi
făcuta de către personal special instruit in acest sens şi care utilizează
echipament de protecţie electroizolant ( mănuşi şi cizme electroizolante de înaltă tensiune,
etc.).
Daca
din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice i s-au
aprins
hainele fără ca
el sa fie in contact sau in imediata apropiere a instalaţiei electrice sub tensiune , se va
acţiona pentru
stingerea hainelor aprinse , prin înăbuşire.
E
ste de
preferat ca accidentatul sa fie culcat la pământ in timpul acestor intervenţii ştiut fiind ca
mişcarea acestuia ca o " torta vie " îngreunează şi agravează in acelaşi timp acţiunile de salvare.
Determinarea stării accidentatului

După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi in afara pericolului generat de acesta , se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida , deoarece tot ceea ce urmează sa se facă in continuare depinde de aceasta stare. Acţiunile de ajutor sunt diferenţiate , in funcţie de starea accidentatului: daca accidentatul este conştient; daca accidentatul este inconştient; daca accidentatul prezintă vătămări sau răniri.

Daca accidentatul este conştient

În aceasta situaţie examinarea este uşurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu accidentatul.

29

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare , de liniştire
Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare , de liniştire

Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare , de liniştire a accidentatului ( aşează-te , culca-te şi stai liniştit, respira adânc şi regulat, cum s-a întâmplat accidentul, te supară ceva , ai ameţeli, te supară inima ).

În timpul întrebărilor se caută vizual eventualele semne exterioare ale stării de rău (culoarea pielii, transpiraţia fetei şi a palmelor, prezenta şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului.

Daca accidentatul este inconştient

Se consideră în stare de inconştienta acel accidentat căruia ii lipsesc reflexele de autoapărare şi capacitatea de mişcare autonoma. Funcţiile vitale de baza - respiraţia şi circulaţia - pot fi satisfăcătoare. Procedaţi după cum urmează ;

Daca din circumstanţele producerii accidentului nu rezulta vătămări şi leziuni care ar contraindica intr- un
Daca din circumstanţele producerii accidentului nu rezulta vătămări şi leziuni care ar contraindica intr-
un mod evident mişcarea şi deplasarea accidentatului ( de exemplu : căderea cu urmări grave leziuni
şi
vătămări, fracturi, hemoragii), aşezaţi accidentatul intr-o poziţie care sa permită examinarea sa, adică
in
poziţie culcat pe spate pe o suprafaţa plana şi suficient de rigida
Se face recomandarea de a nu fi mişcat inutil accidentatul deoarece pot exista vătămări ascunse,
pentru care mişcarea ar fi contraindicata.
o
desfaceţi hainele la gat, piept şi zona abdominala.
o
verificaţi starea respiraţiei şi existenta pulsului
În cazul lipsei funcţiilor vitale, fără a mai ţine seama de eventu
alele interdicţii de mişcare a
accidentatului, i se va face respiraţie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie. mo
primului ajutor şi in general orice intervenţie se stabilesc in funcţie de starea concreta
dalitatea de acordare a
a accidentatului .
La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fractu
ri, tulburări de vedere, etc.
Simptomele dureroase ale acestor vătămări sunt semnala
te
de
acci
dentaţii aflaţi in stare
de
conştienta.
În cazul celor care şi-au pierdut cunoştinţa , cercetarea
vătămărilor trebuie făcuta abia după ce s-a
constatat starea satisfăcătoare a respiraţiei şi a pulsului.
Întrucât masurile de reanimare la locul accidentării pot dura
timp îndelungat, pentru a se evita răcirea
corpului celui accidentat, acesta va fi învelit in paturi calde ş
i daca este posibil se vor aplica sticle cu apa
calda pe picioare şi pe părţile laterale ale corpului.
Menţinerea temperaturii corpului la un nivel corespunzător este o măsura tot atât de importanta ca şi
cele ale respiraţiei artificiale şi a masajului cardiac, întrucât are drept scop principal evitarea coagulării
sângelui in vasele sanguine periferice.
Este de la şine înţeles ca daca sânge
circulaţia sângelui sunt de prisos.
le
în aceste vase s-a coagulat toate masurile de a activa
Din acest punct de vedere apare
electrocutatului".
de ne
conceput şi sălbateca practica " îngropării în pământ a
Prin aceasta nu facem decât să grăbim instalarea morţii.

30

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

HOTĂRÂRE DE GUVERN NR. 457/18.04.2003 PRIVIND ASIGURAREA SECURITĂŢII UTILIZATORILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE DE JOASA
HOTĂRÂRE DE GUVERN NR. 457/18.04.2003 PRIVIND ASIGURAREA SECURITĂŢII UTILIZATORILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE DE JOASA

HOTĂRÂRE DE GUVERN NR. 457/18.04.2003 PRIVIND ASIGURAREA SECURITĂŢII UTILIZATORILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 311 din 08/05/2003

În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. 5 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, al art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicata, cu modificările si

completările ulterioare, precum si al art. 12 alin. (4) si al art. 47 alin. (1) din Legea protecţiei

muncii nr.

   

90/1996, republicata, cu modificările ulterioare, Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

       

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre se aplica unor echipamente electrice de joasa tensiune fabricate în tara sau importate, destinate pieţei interne.

       
   

(2) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament electric de joasa tensiune se

înţel

 

ege orice

aparat sau

echipament proiectat sa fie utilizat la o tensiune nominala cuprinsa între 50 V-1.000 V

în

curent

alternativ si

75 V-1.500 V în curent continuu.

         

(3) Nu sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri echipamentele electrice si anexa nr. 2

     

fenomenele

fizice prevăzute în

Art. 2. - (1) Echipamentele electrice prevăzute la art. 1 alin. (1) si

(2), cons

   

truite în concordanta cu bunele

practici inginereşti în materie de securitate în vigoare în România sau în Uniunea

Europeana, pot fi introduse

pe piaţa sau utilizate numai daca nu pun în pericol securitatea oamen

   

ilor, ani

malelor domestice si a bunurilor

mobile si imobile, atunci când sunt instalate, utilizate si întreţinute conform destinaţiei si specificaţiilor.

   

(2) Prin practici inginereşti se înţelege ansamblul de activ

ităţi,

de

 

la proiectarea produsului pana la recepţia

produsului finit, incluzând activităţi de control si verificare,

 

desfăşurate si consemnate în documentele firmei

producătoare. (3) Cerinţele esenţiale de securitate menţionate la alin. (1)

     

sun

t prevăzute în anexa nr. 1. îndeplinesc cerinţele esenţiale de securitate si 7 nu pot face obiectul interzicerii introducerii

Art. 3. - Echipamentele electrice de joasa t

   

ensiune care

prevăzute la art. 2 si sunt supuse condiţiilor prevăzute

la art. 4

     
       

pe piaţa si punerii în funcţiune din considerente Art. 4. - (1) Este interzisa introducerea pe piaţa

   

de securitate. sau utilizarea echipamentelor electrice de joasa tensiune

care nu îndeplinesc cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.

     

(2) Se considera ca sunt respectate

   

cerinţele

 
   

esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 daca conforme cu standardele romane si/sau cu standardele

echipamentele electrice de joasa

tensiune sunt

     

naţionale ale statelor mem

bre ale

   

Uniunii Europene, care adopta standardele europene armonizate, ale

căror numere de referinţa au (3) Lista standardelor romane din

fost

publicate în Jurnalul Oficial al Comunitarilor Europene.

   

domeniul echipamentelor electrice de joasa tensiune, care adopta

       
 

standardele europene armonizate, se aproba prin ordin comun al ministrului industriei si resurselor si al

ministrului muncii si solidari va fi actualizata periodic.

     

tăţii sociale si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceasta lista

 

(4) În cazul în care standardele europene armonizate, astfel cum sunt definite la alin. (2), nu au fost încă

adoptate si

 

publicate, se

 

considera ca echipamentele electrice de joasa tensiune sunt conforme cu

prevederile

 

art. 2 daca sunt fabricate conform cerinţelor de securitate cuprinse în standardele naţionale în

vigoare sau

     

cu prevederile de securitate elaborate de Comisia Internaţionala pentru Reguli de Aprobare a

E

chipa

mentelo

r

Electrice

(CEE)

 

ori

de

 

Comisia Electrotehnica Internaţionala (CEI).

     

(5) Atunci când se importa un echipament electric de joasa tensiune dintr-un stat membru al Uniunii

E

 

uropene în condiţiile în care nu exista standarde sau prevederi de securitate, astfel cum sunt definite la

alin. (2)

si (4), în scopul introducerii pe piaţa sau al asigurării liberei circulaţii, se considera ca acesta este

conform cu prevederile art. 2 daca a fost fabricat conform cerinţelor de securitate cuprinse în standardele în vigoare în tara producătorului si daca acestea asigura un nivel de securitate echivalent cu acela din România. Art. 5. - Se interzice distribuitorilor de energie electrica, în condiţiile legii, sa impună utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, pentru conectare la reţea si pentru furnizarea energiei electrice, condiţii de securitate suplimentare celor prevăzute în anexa nr. 1. Art. 6. - (1) Când se constata ca un echipament electric de joasa tensiune nu satisface cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1, organele de control vor lua masuri de retragere de pe piaţa si interzicerea introducerii pe piaţa. (2) Reintroducerea pe piaţa a unui echipament electric de joasa tensiune se efectuează numai după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) si (3).

31

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

(3) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) organele de control vor informa în scris,
(3) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) organele de control vor informa în scris,

(3) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) organele de control vor informa în scris, după caz, Ministerul Industriei si Resurselor sau Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale, indicând motivele deciziilor si specificând următoarele:

a) daca neconformitatea constatata se datorează unor deficiente ale standardelor care adopta standardele

europene armonizate prevăzute la art. 4 alin. (2) sau prevederilor de securitate prevăzute la art. 4 alin. (4) si

(5);

b) daca neconformitatea constatata se datorează aplicării greşite a standardelor sau prevederilor prevăzute

la art. 4 alin. (2), (4) si (5);

c) daca neconformitatea constatata este atribuita nerespectării bunelor practici inginereşti prevăzute la art. 2.

(4) Ministerul Industriei si Resurselor sau, după caz, Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale vor informa de

îndata statele membre implicate si Comisia Europeana asupra neconformitatilor constatate si a masurilor luate, potrivit prevederilor alin. (1) si (3).

   

Art. 7. - (1) Înainte de introducerea pe piaţa, echipamentele electrice prevăzute la art. 1 tre

 

buie sa poarte

 

marcajul european de conformitate CE, prevăzut la art. 8 alin. (1), în conformitate cu Legea nr. 608/2001

 

acestuia cu

privind evaluarea conformităţii produselor, si în anexa nr. 3 lit. A, care atesta conformitatea

     

prevederile prezentei hotărâri, inclusiv cu procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute în anexa

   

nr. 4.

(2) La solicitarea organelor de control, producătorul, reprezentantul sau autorizat stabili un stat membru al Uniunii Europene ori importatorul trebuie sa prezinte un raport de

 

t în

Româ

nia sau într-

 

încercări în care este

atestata conformitatea echipamentului electric de joasa tensiune cu prevederile prevăzute la art. 2 si în

     

anexa nr. 1. Acest raport va fi întocmit de un organism recunoscut, con

     

form procedurii prevăzute la art. 9.

(3) Pentru echipamentele electrice de joasa tensiune introduse pe piaţa cu marcaj CE producătorul ori

reprezentantul sau autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al

     

Uniunii Europene întocmeşte si

păstrează dosarul tehnic de conformitate, care va fi prezentat spre examinare, la cerere, organului de

control. În măsura în care organele de control considera necesar pentru înţelegerea conţinutului, acestea pot

       

solicita traducerea în limba romana a unor documente care însoţe

sc echipamentele din import. În cazul în

   

care nici producătorul, nici reprezentantul sau autorizat nu au sed

     

nfo

iul în România sau într-un stat membru al rmitate revine persoanei responsabile cu

Uniunii Europene, obligaţia de a deţine dosarul tehnic de co introducerea pe piaţa a echipamentului electric.

     

(4) Conformitatea echipamentului electric de joasa tensiune cu cerinţele prezentei hotărâri trebuie certificata

   

printr-o declaraţie de conformitate emisa de

 

producător ori de reprezentantul sau autorizat stabilit în

     

România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

 

Art. 8. - (1) Producătorul sau reprezentantul sau au

 

torizat stabilit în România sau într-un stat membru al

Uniunii Europene aplica într-un mod v

 

izibil, uşor lizibil si durabil marcajul CE pe echipamentul electric de

joasa tensiune, ambalaj, instrucţiuni de exploatare sau pe certificatul de garanţie.

(2) În cazul în care echipamentului electric de joasa tensiune îi sunt aplicabile si alte reglementari care

       

prevăd aplicarea marcajului CE, marcajul

va trebui sa ateste conformitatea cu prevederile tuturor acestor

   

reglementari. (3) În cazul în care una sau

mai m

   
 

ulte dintre aceste reglementari permit producătorului, pentru o perioada de

   

tranziţie, sa aleagă reglementările aplicabile, marcajul CE va indica conformitatea numai cu reglementările

aplicate de producător. În acest

     
 

caz datele de identificare a reglementarilor aplicate, aşa cum au fost ele

publicate în Jurnalul Oficial instrucţiunile prevăzute

     

al Comunitarilor Europene, trebuie sa fie menţionate în documentele, notele sau

de

 

reglementari si care însoţesc echipamentele electrice.

(4) Se interzice a

 

plicarea pe echipament a oricărui marcaj asemănător cu marcajul CE, care ar putea induce

în eroare o

   

rganele de con

trol sau utilizatorii. Este admisa totuşi aplicarea altui marcaj pe echipamentul pe ambalaj, pe instrucţiunile de prezentare sau pe certificatul de garanţie, cu

electric de joasa

 

tensiune,

condiţia

 

ca

 

vizibilitatea

 

si

lizibilitatea

 

marcajului

 

CE

sa

nu fie diminuate.

 

(5) Atunci când organele de control constata ca marcajul CE a fost aplicat nejustificat, producătorul ori

     

reprezentantul

sau autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene va fi obligat sa le pentru ca aceasta încălcare sa înceteze, iar echipamentul electric de joasa tensiune sa se

ia toate

masuri

supună

prevederilor referitoare la acest marcaj, conform prevederilor art. 7 alin. (1).

(6) Daca neconformitatea prevăzuta la alin. (5) continua, organele de control vor restricţiona sau vor interzice, după caz, introducerea pe piaţa a echipamentului electric de joasa tensiune, în conformitate cu procedura prevăzuta la art. 6. Art. 9. - (1) Recunoaşterea laboratoarelor si/sau a organismelor pentru evaluarea conformităţii cu cerinţele esenţiale de securitate din domeniul echipamentelor electrice de joasa tensiune se face, după caz, de Ministerul Industriei si Resurselor sau de Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale, pe baza unei metodologii de evaluare proprii, aprobata prin ordin al ministrului autoritarii respective. (2) Listele organismelor/laboratoarelor recunoscute în condiţiile prevăzute la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului industriei si resurselor si, după caz, al ministrului muncii si solidarităţii sociale si se actualizează periodic. (3) Listele cuprinzând organismele recunoscute în condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru efectuarea

32

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

rapoartelor de încercări, prevăzute la art. 7 alin. (2), inclusiv modificările si/sau actualizările acestora, se
rapoartelor de încercări, prevăzute la art. 7 alin. (2), inclusiv modificările si/sau actualizările acestora, se

rapoartelor de încercări, prevăzute la art. 7 alin. (2), inclusiv modificările si/sau actualizările acestora, se transmit de Ministerul Industriei si Resurselor sau Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale, după caz, statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene.

Art. 10. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte si se sancţionează astfel:

a) nerespectarea cerinţelor esenţiale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (3), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piaţa si/sau interzicerea utilizării si introducerii pe piaţa a echipamentelor electrice de joasa tensiune neconforme;

b) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) si ale art. 13 alin. (2), cu amenda de la 25.000.000 lei la

50.000.000 lei, retragerea de pe piaţa si/sau interzicerea introducerii pe piaţa a produselor nemarcate sau

marcate

 

incorect;

c)

nerespectarea prevederilor anexei nr. 4, cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea

comercializării produselor pana la o data stabilita de organele de control prevăzute la art. 11 împreuna cu

   

producătorul,

reprezentantul

autorizat

al

acestuia

sau

cu

importatorul,

după

caz,

pen

tru

elim

inarea

     

neconformităţii; d) nerespectarea îndeplinirii permanente de câtre organismele recunoscute a cerinţelor minime prevăz

     

ute de

Legea nr. 608/2001, cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si retragerea certificatului de

   

recunoaştere de câtre autoritatea competenta care l-a emis. (2) Constatarea contravenţiilor si aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de

     
 

personalul anume mentele destinate

împuternicit de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor pentru

     

echipa

consumatorilor si de Inspecţia Muncii, pentru echipamentele tehnice. Art. 11. - Contravenţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) le sunt aplicabile di

       

spoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.

2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobata cu modificări si com cu modificările ulterioare.

     

pletări prin Legea nr. 180/2002,

Art. 12. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplica echipam

entelo

   

r electrice de joasa tensiune destinate

exportului în tari altele decât cele care fac parte din Uniunea Europeana.

   

Art. 13. - (1) Pana la data intrării în vigoare a Protocolului

     

european privind evaluarea conformităţii si

acceptarea produselor industriale - PECA, se admite introducerea pe piaţa atât a echipamentelor electrice

   

de joasa tensiune cu marcaj CE, cat si a celor

 

cu marcajul naţional de conformitate CS, în condiţiile

     

prevăzute de prezenta hotărâre. (2) Se interzice, în condiţiile prevăzute de prez

   

otărâre,

aplicarea pe echipamentele electrice de joasa

enta

h

tensiune, concomitent, a marcajului CE si a marcajului CS.

   
   

(3) Prevederile prezentei hotărâri referitoare

 

la marcajul CE se aplica si marcajului CS.

Art. 14. - (1) Pana la data intrării în

 

vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformităţii si

acceptarea produselor industriale - PECA, se admite introducerea pe piaţa a echipamentelor electrice de

joasa tensiune cu marcaj CS, aplicat

     

condiţiile prevăzute de prezenta hotărâre pentru marcajul CE.

 

în

Elementele de identificare a marcajului CS sunt

 

în conformitate cu prevederile Legii nr. 608/2001 si sunt

   

prevăzute în anexa nr. 3 lit.

B.

   

(2) În cazul în care echipamentului electric de joasa tensiune îi sunt aplicabile si alte reglementari care

CS,

acest marcaj trebuie sa ateste conformitatea cu prevederile tuturor acelor

prevăd aplicarea marcajului reglementari.