Sunteți pe pagina 1din 9

A. ELECTROCUTAREA Electrocutarea este rezultatul trecerii unei cantiti de curent electric prin organism .

Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect intrat accindental sub tensiune este numita tensiune de atingere. Electrocutarea are loc atunci cand omul atinge concomitent doua elemente bune conducatoare de electricitate, intre care exista o diferenta de potential. Cauze Pentru ca deplasarea continu a electronilor prin corp s aib loc, este obligatoriu ca persoana s aib contact att cu sursa de curent, dar i cu un alt punct care s asigure nchiderea circuitului electric. n lipsa nchiderii circuitului, atingerea unei surse de electricitate - firele unei prize, de exemplu - nu va produce nicio vtmare. Dac am fi suspendai n aer - inui de un elicopter - i am atinge o surs de electricitate, pentru c nu exist un circuit complet - vezi imaginea de mai jos - nu ne vom electrocuta. Acesta este motivul pentru care psrile pot sta pe liniile de nalt tensiune fr a risca ocul electric - faptul c ele nu ating i pmntul.

Dei pmntul nu este un bun conductor de electricitate, este suficient de bun ct s permit trecerea unei cantiti de energie care s ne produc o vtmare. Folosirea unor papuci ca msur de protecie, aa cum cred unii, nu reprezint o soluie; nclmintea obinuit nu este confecionat pentru a asigura protecie la ocuri electrice. n schimb exist podele speciale care asigur izolarea de pmnt (ori podeaua apartamentului); este ns nevoie de atenie i n acest caz: dac podeaua este ud ori umed, este posibil ca protecia pe care aceasta o ofer n mod obinuit s nu mai fie eficient. "NU TENSIUNEA NE OMOAR, CI CURENTUL!" n principiu, aceast expresie este corect. Curentul electric este cel care provoac rnirea organismului. Dar tensiunea este, de asemenea, important! Curentul electric nu poate exista singur: trebuie s existe o anumit cdere de tensiune pentru a exista o deplasare a electronilor prin corpul victimei. Relaia dintre curentul electric, tensiune i rezisten este: E=I x R Se poate nelege uor privind aceast formul c odat cu creterea tensiunii, la aceeai rezisten, va crete intensitatea curentului. Corpul omenesc are propria lui rezisten, adic se opune, ntr-o oarecare msur, trecerii curentului electric. Cu ct tensiunea este mai mare, cu att cantitatea de electroni ce strbate organismul va fi mai mare. Deci, dei curentul este cel

care provoac vtmarea, tensiunea este i ea un factor important n msurarea impactului pe care contactul cu o surs de curent l poate avea asupra organismului. CARE SUNT VALORILE PERICULOASE ALE CURENILOR? Lucrurile nu sunt att de simple. Organismul uman este diferit de la individ la individ. Rezistena pe care acesta o opune depinde de mai muli factori, inclusiv de constituia fizic a fiecruia. Pe de alt parte, independent de valoarea curentului din sursa de electricitate cu care ia contact persoana, conteaz ct de solid este contactul dintre om i surs, dac suntem uscai pe mini ori nu (umiditatea scznd rezistena) etc. Cu toate acestea au fost stabilite de-a lungul timpului valori care indic efectele curentului electric asupra organismului, astfel (valori preluate de pe site-ul CircuiteElectrice.ro): C.A. (10 kHz) 7 mA 5 mA 55 6 mA 37 mA 75 mA 50 mA 94 mA 63 mA

EFECT ASUPRA CORPULUI

CURENT CONTINUU Brbai - 1,0 mA Femei - 0,6 mA

C.A (60 Hz) 0,4 mA 0,3 mA 9 mA mA

Senzaie uoar de gdilare

Apariia durerii; se poate menine Brbai - 62 mA controlul voluntar al muchilor Femei - 41 mA

Apariia durerii, victima nu poate Brbai - 76 mA lsa firul din mn Femei - 51 mA

16 mA 10,5 mA

Durere sever, apar dificulti de Brbai - 90 mA respiraie Femei - 60 mA Posibilitatea apariiei fibrilaiei inimii dup 3 secunde Brbai - 500 mA Femei - 500 mA

23 mA 15 mA 100 mA 100 mA

CE PUTEM FACE PENTRU A EVITA ELECTROCUTAREA? Sunt mai multe mijloace de protecie mpotriva electrocutrii accidentale. Prima msur, desigur, dac este posibil, este deconectarea de la reeaua electric a elementului la care dorim s lucrm. De asemenea, ne putem proteja de electrocutare prin purtarea unui echipament adecvat: mnui de protecie ori/i nclminte de protecie. Foarte important de reinut este c acestea trebuie s fie uscate; altfel, umiditatea va transforma mijloacele de protecie n buni

conductori de electricitate. Un alt aspect important este acela al folosirii unor unelte bine izolate (patent, urubelni etc.). Protectia impotriva electocutarii prin atingere indirecta se poate realiza prin legarea la nul, legarea la pamant, separarea de protectie, izolarea suplimentara de protectie, legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fii atinse concomitent in zona de manipulare, deconectarea automata. La alegerea masurilor pentru protectia impotriva electrocutarii se tine seama de periculozitatea mediului de munca. Exista trei categorii de medii de munca: -MEDII DE MUNCA CU PERICULOZITATE MINIMA - pardoseala izolatoare,umiditate maxima 70 %,fara elemente conductoare in contact electric cu pamantul,variatii de temperatura intre 15 de grade C si 30 de grade C; -MEDII DE MUNCA PERICULOASE - umiditate intre 75 % - 97%, variatii de temperatura intre 30 de grade C si 35 grade C, pulbere conducatoare, obiecte conducatoare in legatura cu pamantul; -MEDII DE MUNCA CU PERICULOZITATE MAXIMA - umiditate peste 97%, mediu coroziv, temperatura peste 35% Pericolul de electocutare depinde si de tipul echipamentului electric utilizat: 1) Echipament fix - pentru alimentarea corpului de iluminat; 2) Echipament mobil - se utilizeaza in diferite locuri in functie de necesitatile procesului de productie. Acest echipament este periculos deoarece in timpul deplasarilor se produc defecte ale izolatiei conductoarelor datorita solicitarilor mecanice. Din aceasta categorie fac parte:convertizoare,transformatoare de sudura. 3) Echipament portabil - este cel mai periculos datorita contactului direct cu omul. In aceasta categorie se incadreaza uneltele de mana si lampile electrice portabile. Limitarea curentului de electrocutare se realizeaza prin adoptarea unor metode care sa duca la scaderea tensiunii de atingere sub valorile admisibile. Aceste metode sunt in functie de echipamentul folosit si locul de utilizare. Durata trecerii curentului electric prin organismul uman se poate micsora prin urmatoarele elemente: - protectia prin legare la pamant: se utilizeaza in cazul retelelor trifazate cu neutral izolat fata de pamant. Legarea la pamant se realizeaza printr-o priza,montata in apropierea constructiei si un conductor metallic intre priza de pamant si partea metalica care ar putea ajunge in mod accidental sub tensiune, - protectia prin legare la nulul de protectie: se aplica retelelor de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant si consta in legarea carcaselor metalice ale echipamentelor electrice ce urmeaza a fi protejate la conducatorul de nul; - protectia prin folosirea tensiunii reduse: oferta maximum de siguranta impotriva tensiunilor de atingere periculoase.Daca tensiunea de utilizare a receptorului este sub valoarea admisibile,pericolul electrocutarii nu exista. Curentul electric conduce la vatamarea organelor interne sau la moarte.In momentul electocutarii ,curentul electric strabatand corpul omenesc actioneaza asupra centrilor nervosa si a muschilor inimii putand provoca in cazuri grave oprirea miscarilor respiratorii,oprirea inimii provocand moartea.

Electrocutarea datorit nchiderii circuitului prin mpmntare

Aceste consideraii pot duce la formarea prerii (greite!) c nu putem fi electrocutai prin atingerea unui singur fir electric. Spre deosebire de psri, oamenii stau de obicei pe suprafaa pmntului atunci cnd ating un fir prin care trece curent electric. Adesea, o parte din sistemul de alimentare este conectat intenionat la pmnt, iar persoana ce atinge un singur fir, realizeaz de fapt contactul ntre dou puncte din circuit (firul i mpmntarea). mpmntarea Simbolul mpmntrii (legrii la pmnt) este setul de trei linii orizontale cu lungimi descresctoare, aflat n partea stng-jos a circuitului de mai sus, precum i la piciorul persoanei curentate. n realitate, sistemul de mpmntare a sistemelor de alimentare const dintr-un conductor metalic ngropat n pmnt la o adncime mare pentru un contact maxim cu acesta. Acel conductor este conectat la rndul su ntr-un punct din circuit. Conectarea victimei la pmnt (mpmntare) se realizeaz prin piciorul acesteia, datorit faptului c acesta atinge pmntul.

Prezena unui punct de mpmntare intenional asigur c cel puin contactul cu o parte din circuit este sigur. Dac persoana din cazul precedent ar fi s ating partea de jos a rezistorului, aceasta nu s-ar electrocuta, chiar dac picioarele sale vin n contact cu pmntul. Deoarece partea de jos a circuitului este conectat la mpmntare n partea stng, conductorul din dreapta jos este comun din punct de vedere electric cu acesta, atunci cnd este atins precum n figura de mai sus. Din moment ce nu poate exista o diferen de potenial (tensiune) ntre dou puncte comune, asupra persoanei ce vine n contact cu firul nu va fi aplicat nicio tensiune iar aceasta nu va suferi niciun oc electric. Din acelai motiv, firul ce conecteaz circuitul la

mpmntare nu are de obicei izolaie; orice obiect metalic ce vine n contact cu acesta se va transforma ntr-un punct electric comun cu pmntul, eliminnd orice pericol de electrocutare. Legarea unui circuit la pmnt asigur faptul c exist cel puin un punct din circuit care dac este atins nu duce la electrocutare. Defectul de mpmntare

Dar dac nu am lega circuitul deloc la pmnt? Nu ar nseamna acest lucru c atingerea oricrui fir ar fi la fel de sigur? Ideal, da. Practic ns, nu. S observm ce se ntmpl fr niciun fel de mpmntare. n ciuda faptului c picioarele persoanei vin n contact direct cu pmntul, atingerea oricrui punct din circuit este sigur. Din moment ce nu se formeaz un drum complet/nchis prin corpul persoanei, nu este posibil trecerea niciunui curent prin corpul acesteia.

Totui, toate acestea se pot schimba radical n momentul formrii unei legturi accidentale cu pmntul, precum atingerea liniilor de nalt tensiune de ctre o creang ce duce la formarea unei legturi directe cu pmntul. O asemenea conexiune accidental dintre conductorul circuitului i pmnt poart numele de defect de mpmntare. Cauzele defectelor de mpmntare pot fi numeroase i prin urmare nu pot fi luate toate n considerare la proiectarea liniilor electrice.

n cazul copacilor, este imposibil de prezis firul de contact accidental. Dac contactul se realizeaz ntre firul de sus, atunci aceste poate fi atins n siguran; dac n schimb contactul se realizeaz ntre copac i firul de jos, atunci atingerea acestui fir este cea care nu prezint riscul electrocutrii, adic exact invers fa de cazul precedent.

Precum am spus i mai sus, ramurile copacilor sunt doar o surs potenial ale defectelor de mpmntare. S considerm un circuit neconectat la pmnt, fr niciun contact accidental dintre copac i pmnt, dar de data aceasta avem doi oameni ce ating circuitul n dou puncte cu poteniale diferite. n acest caz, contactul fiecrei persoane cu pmntul asigur nchiderea circuitului prin pmnt i prin ambele persoane. Chiar dac fiecare din cele dou persoane crede c se afl n siguran n momentul atingerii punctului respectiv din circuit, atingerea lor concomitent transform situaia de mai sus ntr-un scenariu periculos. De fapt, una dintre persoane reprezint defectul de mpmntare n acest caz, ceea ce face ca atingerea conductorului de ctre cealalt persoan s fie periculoas pentru ambii. Acesta este motivul pentru care circuitele fr mpmntare sunt periculoase: tensiunea dintre oricare punct din circuit i pmnt este imprevizibil, deoarece este posibil apariia unui defect de mpmntare n orice moment n oricare punct al circuitului. n acest scenariu, doar pasrea este sigur, deoarece nu are niciun contact cu pmntul. Prin conectarea unui punct din circuit la pmnt, putem asigura sigurana atingerii cel puin n acel punct. Dei nu reprezint o msur de siguran 100%, tot este mai mare dect lipsa complet a mpmntrii.

EFECTELE ELECTROCUTRII ASUPRA ORGANISMULUI Arsurile Electricitatea poate arde esuturile n adncime. Arsura este generat de disiparea energiei sub form de cldur care rezult n urma opoziiei (rezistenei) organismului la trecerea curentul prin el. Sistemul nervos Un alt efect al curentului electric asupra corpului, probabil cel mai periculos, este cel asupra sistemului nervos. Dac printr-un organism trece un curent electric suficient de mare, acest curent va suprasolicita sistemul nervos, prevenind acionarea muchilor prin intermediul semnalelor normale. Atunci cnd muchii sunt acionai de o surs extern de curent, acetia se vor contracta involuntar. Imposibilitatea eliberrii de sub tensiune Cu toi tim c sunt situaii n care victima electrocutrii nu se poate desprinde de un element aflat n circuitul electric (o bar, un fir etc.). Impresia este c victima se lipete de elementul aflat sub tensiune. Ce se ntmpl de fapt? Muchii antebraelor responsabili cu contractarea degetelor sunt mai bine dezvoltai dect cei responsabili cu ntinderea lor. Lipsind controlul voluntar asupra muchilor, din pricina "lurii comenzii" de ctre curentul electric, muchii de contractare vor ctiga, iar persoana va fi forat s strng mna i s o menin astfel. n cazul n care conductorul atinge exact palma minii, aceast strngere va fora mna s prind strns firul n mn ducnd la o agravare a situaiei datorit contactului excelent dintre corp i fir prin intermediul minii. Victima nu va fi capabil s lase firul din mn fr un ajutor extern. Pentru a desprinde victima de sursa curentul este nevoie de o for considerabil. Pentru a evita electrocutarea, "salvatorul" trebuie s foloseasc un obiect care s nu fie conductor de electricitate, cum ar fi un lemn uscat. Fibrilaia i stopul cardiac Muchiul ce controleaz inima poate fi i el blocat de efectul curentului electric. Chiar i curenii mult prea slabi pentru a induce n mod normal "lipirea" de elementul aflat sub tensiune sunt suficieni pentru a destabiliza buna funcionare a inimii. Inducerea fibrilaiei (dispariia ritmului normal i apariia unei aritmii) face ca actul pomprii sngelui spre organele vitale ale organismului s nu mai fie eficient; exist riscul survenirii decesului prin asfixiere ori stop cardiac. S reinem! Corpul omenesc este conductor. Limita inferioar a tensiunilor periculoase este de 50V n locuri uscate i de 24V n locuri umede Efectele curentului sunt mai puternice cnd pielea este umed i tensiunile sunt mai ridicate Pentru a limita riscurile electrocutrii trebuie s respectm anumite reguli elementare de siguran; n general, accidentale se datoreaz neglijenei i imprudenei Instalaia electric a unei locuine trebuie s cuprind prize cu legtur la pmnt i sigurane fuzibile bine alese, pentru protejarea persoanelor i limitarea efectelor scurtcircuitelor ELECTROCUTAREA - PRIM AJUTOR

Conduita de urmat in cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori: Varsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele in varsta care au afectiuni cardiace sunt mult mai expuse in cazul unui accident; Timpul scurs pana cand persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele 5 minute); Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni inalte poate carboniza tesuturile in locurile unde rezistenta este cea mai mare; Gradul de umiditate in mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate. Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de intreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentand risc vital pentru salvator. Cand acest lucru este imposibil, victima trebuie indepartata cu ajutorul unui obiect nemetalic, din lemn, plastic, cauciuc sau folosind manusi de cauciuc pentru autoprotectie, avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Dupa aceea se urmeaza una dintre variante: Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se inveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei; Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide se incepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va intrerupe pana la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare); Daca pacientul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o parte sau in pozitia laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea respiratorie si cardiaca. Important de retinut! In general tensiunile mari produc arsuri, iar intensitatile mari produc tulburari cardiace/neurologice; Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala); Arsurile interne urmeaza in general traiectele vasculo-nervoase si nu pot fi evaluate ca si consecinte imediat; Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca scoaterea de sub tensiune si inceperea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fara intarziere, chiar la locul accidentului! Tratament medical Tratamentul depinde de severitatea arsurii si de natura altor traumatisme gasite. Arsurile se trateaza in functie de severitatea lor. Arsurile se trateaz n funcie de severitatea lor - Arsurile minore pot fi tratate local cu crme cu antibiotic si pansament steril. - Arsurile mai severe pot necesita interventie chirurgicala pentru curatarea ranii sau chiar

aplicarea unor grefe de piele. - Arsurile severe ale bratelor, picioarelor sau mainilor pot necesita interventie chirurgicala pentru indepartarea musculaturii afectate sau chiar amputatie. Alte traumatisme pot necesita tratament. - Leziunile oculare pot necesita examinare si tratament adecvat din partea medicului oftalmolog. - Fracturile osoase necesita montarea de atele, gips sau interventie chirurgicala pentru reducerea fracturilor osoase. - Leziunile organelor interne necesita monitorizare si eventuala interventie chirurgicala.

B.Aplicatii practice ale curentului electric


Baterie din cartof Scopul experimentului Realizarea unei baterii din cartof; importana reaciilor chimice n funcionarea bateriilor precum i modul n care suprafaa electrozilor influeneaz funcionarea Vom avea nevoie, pe lng cartof (sau lmie, de exemplu), de o bucat de zinc sau de metal galvanizat i un conductor de cupru. Pentru electrodul de zinc, putei folos un cui galvanizat. Dei acest experiment folosete cartoful pe post de baterie, putei folosi o varietate de fructe i legume pe post de poteniale baterii. Ciurcuitul realizat este urmtorul:

Realizarea bateriei din cartof Introducem att cuiul ct i conductorul de cupru n cartof. Msurai tensiunea produs de baterie cu un voltmetru.