Amenajarea Hidroenergetica Lotru

Pusa in functiune in anul 1972, Hidrocentrala Lotru Ciunget ocupa un loc de frunte
in cadrul amenajarilor hidroenergetice din Romania, atat datorita puterii sale instalate, 510
MW, care este cea mai mare putere instalata pe raurile interioare ale tarii, cat si datorita
complexitatii schemei sale de amenajare.
Amplasata subteran, la 140 m sub talvegul raului Latorita este echipata cu 3
hidroagregate de 170 MW fiecare, compuse din turbine Pelton si generatoare verticale
sincrone.

Parametrii tehnici ai hidrocentralei Ciunget ii confera acesteia urmatoarele functiuni

caracteristice:

 centrala de varf, acopera zonele variabile ale curbei de sarcina;

participa la reglajul puterii si al frecventei in Sistemul Energetic National, grupurile putand
functiona atat in regim de generator cat si in regim de compensator sincron;
centrala de interventie, intra in functiune la putere maxima n 45 minute;
in perioadele de ape mari contribuie la atenuarea undelor de viitura,
functiuni care ii permit asigurarea serviciilor necesare functionarii Sistemului Energetic
National.
Schema de amenajare a hidrocentralei Lotru Ciunget se bazeaza pe principiul
modern al concentrarii debitelor si caderilor si consta din doua parti distincte:
Derivatia principala prin care se amenajeaza caderea disponibila si se capteaza debitul de 4
mc/sec. Este formata din: barajul Vidra, care creeaza o acumulare multianuala cu un volum de
340 milioane mc de apa, priza de apa, galeria de aductiune lunga de 13,7 km, castelul de
echilibru, casa vanelor fluture, galeria fortata lunga de 1,32 km, casa vanelor sferice, centrala
subterana Ciunget (510 MW), sala transformatoarelor, galeria aferenta de cabluri si galeria de
fuga.
Reteaua de captari si aductiuni secundare prin care se colecteaza atat apele din bazinul Lotru
cat si din bazinele raurilor invecinate ce sunt transportate gravitational sau prin pompaj in
acumularea Vidra, pentru a se asigura caderea de 809 m ce este necesara functionarii. Aceasta
retea consta din 83 de captari, 4 baraje de beton in arc (Galbenu, Petrimanu, Balindru si
Jidoaia) - din care trei creeaza acumulari prin pompaj si 128,2 km de galerii.Debitele
acumulate in lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie de aductiune de tipul
sub presiune care este continuata pana la hidroagregate cu o galerie fortata si un
distribuitor, dimensionate pentru un debit instalat de 80 mc/sec.
Structural, sistemul de aductiune cuprinde: priza de apa, galeria de aductiune, castelul
de echilibru, vanele fluture, galeria fortata, distribuitor, vanele sferice.
Debitele turbinate in centrala Ciunget sunt dirijate si restituite in albia raului Lotru, in
amonte de Hidrocentrala Malaia prin galeria de fuga care pe o lungime de 6500 m strabate
roci cristaline.

Dispeceratul Energetic Ciunget coordoneaza functionarea centralei, a statiilor de 220

kV si 110 kV, a statiilor de pompaj energetic, toate informatiile din amenajare sunt
centralizate in camera de comanda de unde sunt dirijate regimurile de functionare. Datorita
serviciilor de sistem pe care le asigura centrala, este subordonat operativ direct Dispeceratului
Energetic National.
In perioada 2007 2011 Hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost supusa unui amplu proces
de retehnologizare ce a vizat modernizarea echipamentelor aferente celor trei hidroagregate
(turbinele hidraulice, generatoarele electrice, instalatiile de admisie a apei in turbine,
transformatoare si statii electrice).
Retehnologizarea a avut ca principale obiective urmatoarele:
cresterea randamentului hidroagregatelor;
reducerea impactului asupra mediului;
cresterea gradului de siguranta in functionare si disponibilitate;
obtinerea unui nou ciclu de viata al echipamentelor din Centrala Hidroelectrica Lotru
Ciunget de cel putin 30 de ani.
Sistemul Hidroenergetic Lotru - Ciunget (Hidrocentrala Lotru - Ciunget), reprezint
unul dintre cele mai impresionate i complexe amenajri de producere a energiei electrice din
Romnia i din Europa. Turbinele centralei hidroelectrice de la Ciungetu, sunt antrenate de
apele Lotrului, care de la barajul Lacului Vidra, sunt conduse sub pmnt. Sistemul
hidroenergetic este ns mult mai complex, cu alimentri i captri de ap de tip tur i
retur.Aceast amenajare hidroenergetic are cea mai mare putere instalata de pe rurile
interioare ale tarii (510 MW).Sistemul nu cuprinde hidrocentralele Mlaia i Brdior, aa
cum greit se menioneaz pe alocuri.
Interiorul hidroelectrice Lotru Ciunget

Istoricul amenajrii hidroelectrice Lotru Ciunget

Amenajarea Lotrului n scopul producerii de energie electric, a fost proiectat nc
din perioada interbelic. Dup cum arta Dorin Pavel n caietele sale de amintiri, n "Planul
General pe Lotru" (1933), era prevzut s se construiasc un sistem energetic aproape similar
cu cel dat n funciune 40 de ani mai trziu.

Sistemul Hidroenergetic Lotru - Ciunget (Hidrocentrala Lotru - Ciunget) a fost realizat

ntre 1966 i 1972 i dat n funciune n vara anului 1973.
n perioada 2007 - 2009 Hidrocentrala Lotru - Ciunget a fost complet retehnologizat.
Componentele principale ale Sistemul Hidroenergetic Lotru - Ciunget i schema de
funcionare
Amenajarea Hidroenergetic Lotru cuprinde:
3 hidrocentrale: Ciunget, Malaia i Brdior;
4 microhidrocentrale: Voineasa I, II i III i Latoria;
3 staii de pompaj energetic: Petrimanu, Jidoaia i Lotru - Aval ;
7 baraje: Petrimanu, Lotru - Aval, Jidoaia, Galbenu, Vidra, Malaia i Brdior;
7 hidrogeneratoare: 3 Pelton, 2 Kaplan i 2 Francis;
8 microhidrogeneratoare: 8 Francis;
7 hidroagregate de pompare;
643 MW putere instalat;
1363 GWh producie de energie n anul mediu hidrologic

Principiu de funcionare
Reeaua de captri i aduciuni secundare, lacurile de acumulare (cu excepia Lacului Vidra)
i staiile de pompare. ndeplinesc rolul de aprovizionare cu ap a Lacului de Acumulare
Vidra. De la barajul Vidra, Lotrul este condus subteran printr-o aduciune lung de 13,5 km,
care se continu cu o galerie de fug de 7,7 km. Cderea apei conduse prin aduciunea
principal, de la mare nlime, antreneaz turbinele centralei de la Ciungetu, producnd
energie electric. Prin galeria de fug, apa este evacuat apoi spre vechea albie a Lotrului.
Schema Sistemului Hidroenergetic Lotru - Ciunget (dup Mateescu i Pavel, 1972)

 ntinderea Sistemului Hidroenergetic Lotru - Ciunget

Sistemul Hidroenergetic Lotru - Ciunget ocup o suprafa mare, cuprinznd poriunile
superioare i medii ale Rului Lotru, precum aflueni ai rului Olt care izvorsc din nordvestul Munilor Cpnii (Olte, Galbenu, Luncav, Horezu, .a.). Sistemul colecteaz apele
din Munii Parng, Munii Lotrului i Munii Cpnii.

Centrala i Dispeceratul Energetic Ciunget

Acumularea din spatele Barajului Vidra, asigur un debit de ap colosal, care este
dirijat la centrala Ciunget printr-o galerie de aduciune de tipul "sub presiune". Galeria de
aduciune, nainte de a intra n central, este continuat pn la hidroagregate printr-o o
galerie forata si un distribuitor, aceste elemente hidrotehnice fiind dimensionate pentru un

debit instalat de 80 mc/sec. Centrala i dispeceratul Ciunget se afl la 130 m sub pmnt. Cele
3 turbine sunt puse n funciune de debitul de ap care "cade" de la o nlime de 813 m.
Puterea instalat a hidrocentralei este de 510 MW ( 3170 MW) dezvoltnd cea mai mare
putere de pe apele interioare din Romnia. Dup antrenarea turbinelor, apa, cu ajutorul
pompelor, este condus spre galeria de fug i evacuat spre albia Lotrului n amonte de
acumularea Mlaia.
ntreg amplasamentul energetic de la Ciungetu, construit sub pmnt ntre 1967 i
1973, dup 35 de ani de funcionare, a fost complet retehnologizat n perioada 2007 - 2009.
Aparatura de ultim generaie face din centrala cu dispeceratul su de la Ciunget o perl a
tehnologiei din Romnia. Pn n 2009, an n care a fost complet oprita, hidrocentrala a
produs peste 26 milioane MW, cumulnd peste jumtate de milion de ore de funcionare.
Vizitarea centralei, dei nu este foarte facil (fiind considerat a fi "obiectiv strategic",
este necesar s se obin o aprobare), merit realizat.
Derivaia principal
Derivaia principal ncepe cu o galerie hidrotehnic de aduciune care pornete pe sub
pmnt de la barajul Lacului Vidra. Aduciunea, lung de 13,47 km, este de tipul "sub
presiune". Ea conduce debitul Lotrului spre turbinele centralei Ciunget, dup care se continu
cu o galeria de fug (7,7 km), ce ndeplinete rolul de a evacua apa spre albia Lotrului, puin
n aval de Gura Latoriei. Ca anexe ale derivaiei principale, apar elemente hidrotehnice ca: o
galerie forat, un distribuitor, pompe de evacuare.
Galeria subteran de aduciune a fost realizat n perioada 1967- 1972 prin
strpungerea stratului subteran de roci cristaline.

Reeaua de captari si aductiuni secundare

Reeaua de captri si aduciuni secundare are rolul de a alimenta n mod direct lacul
Vidra n 2 puncte i indirect ntr-un punct (Rul Lotru n amonte de lac, lng Obria
Lotrului), n vederea asigurrii unui debit mare pe derivaia principal. Aceast reea extins
capteaz apele a 4 lacuri de acumulare i a nu mai puin de 76 de ape curgtoare de mai mici

dimensiuni (praie). Reeaua prezint 3 ramuri Nord, Sud i Vest:

Ramura de Nord
Aduciunea Ramurii de Nord reprezint o galerie ramificat spre vest, care transport
apele captate din 32 de praie de pe versaii sud-vestici ai Munilor Lotrului. Cu ajutorul
pompelor, aduciunea este aprovizionat i cu debite din 2 lacuri de acumulare
(Balindru, Jidoaia), care se afl sub nivelul galeriei. Reeaua de nord aprovizioneaz Lacul
Vidra, tunelul terminndu-se amonte de baraj, pe malul drept, sub nivelul obinuit al luciului
de ap.
Debitul instalat al aduciunii ramurii de nord, care msoar o lungime total de 52 km,
este de 4,6 mc/s.
Ramura de Est
Ramura de Est reprezint cea mai scurt aduciune (10,4 km) captnd 8 praie din
nord-estul Munilor Parng. Aduciunea aprovizioneaz Lotrul n amonte de Lacul Vidra,
avnd un debit de 1,3 mc/s.
Ramura de Sud
Ramura de Sud este cea mai ntins i cea mai complex, desfurndu-se n Munii
Latoriei i n poriunea nord-vestic a Munilor Cpnii. Aduciunea are o lungime de 63
km i prezint 38 de captri. Debitul ramurii este de 5,6 mc/s. Ramura de Sud este
aprovizionat de mai multe praie, precum i de 2 lacuri de acumulare (Petrimanu, Galbenu).
Barajele i lacurile de acumulare
Sistemul Hidroenergetic Lotru-Ciunget (Hidrocentrala Lotru - Ciunget) cuprinde 5
lacuri de acumulare (Vidra, Balindru, Jidoaia, Petrimanu i Galbenu).
Lacul i barajul Vidra
Lacul de acumulare Vidra s-a format n 1973, n spatele unui baraj de anrocamente cu
nucleu de argil, ntr-o mic depresiune montan, numit Puru sau Vidra, existent ntre
versanii mpdurii ai Munilor Lotrului (stnga) i cei ai Munilor Latoriei (dreapta). n

albia natural, n aval de baraj, practic Lotrul nu mai curge, fiind condus printr-o galerie
subteran spre Ciunget.
Lacul i barajul Balindru
Lacul de Acumulare Balindru, de dimensiuni considerabil mai mici n comparaie cu
Lacul Vidra, se situeaz la nord-est de barajul Vidra, la confluena Lotrului cu Balindru. Lacul
Balindru (1020 m altitudine), ocupnd o suprafa de aproape 70 de hectare, s-a format n
spatele unui baraj arcuit de beton. Barajul i staia de pompaj Lotru Aval, este amplasat la
circa 8 km aval de barajul Vidra i a fost pus n funciune n anul 1979. Barajul este din beton
n dublu arc i servete acumulrii unui volum de 840.000 m3 de ap din reeaua de
aduciuni i captri din ramura Nord-pompaj , n vederea pomprii lor n lacul Vidra. Este
deservit de 2 grupuri de pompaj energetic echipate cu pompe MU 81 fabricate la Neyrpic,
Frana, acionate cu un motor orizontal sincron cu o putere de 4,5 MW fiecare, pompnd apa
in lacul Vidra prin debuarea Goaa.
Lacul i barajul Jidoaia
Barajul i staia de pompare Jidoaia este amplasat pe prului Jidoaia, afluent al
prului Voineia i a fost pus n funciune n anul 1977. Barajul este din beton n dublu arc
i servete acumulrii unui volum de 480.000 m3 de ap din reeaua de aduciuni i captri
secundare din ramura Nord-pompaj n vederea pomprii lor n lacul Vidra. Este deservit de 2
grupuri de pompaj energetic echipate cu o pomp PRO 10-195 fabricat la UCM Reia i o
alt pomp Sb x 210 P R O fabricat la Neyrpic, Frana, acionate cu un motor orizontal
sincron cu o putere fiecare 10,5 MW pompnd apa in lacul Vidra prin debuarea Goaa.