Termocentrala Mintia

Centrala termoelectric Deva este situat n sud-vestul Transilvaniei, pe malul rului Mure, la 9 km
distan de oraul Deva. Are o putere instalat de 1285 MW n 5 grupuri energetice de 210 MW fiecare i
un grup de 235 MW, alimentate cu cazane de abur de 660 t/h, 13,72 MPa, 550 C, fiecare bloc constituind
o unitate independent.
Combustibilul principal utilizat este huila din Valea Jiului, cu putere calorific medie de 15392 kJ/kg.
Crbunele este transportat pe calea ferat. Combustibili auxiliari, ntrebuinai la porniri i pentru
stabilizarea flcrii sunt gazele naturale i pcura.

Energia electric este livrat n sistemul naional ntr-o staie de interconexiune - Mintia de 110kV220
kV i 400 kV. Centrala a fost pus n funciune n 3 etape: 1969 - 1971 (etapa 4x210 MW), 1977 - grupul
5 i 1980 - grupul 6 de cte 210 MW fiecare. Grupul 3 a fost retehnologizat n anul 2009 la 235 MW.
Mintia n sistemul energetic national
De la punerea n funciune i pm la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din
energia electric necesar Romniei i a consumat 117 milioane tone de crbune.
Gradul ridicat de disponibilitate a grupurilor energetice de la termocentrala Mintia, a demonstrat
preocuparea permanent a ntregului colectiv pentru creterea siguranei i eficientei n exploatare.
n strategia naional n domeniul energiei, pentru termocentrala Mintia este prevazut un amplu program
de modernizare i reabilitare a grupurilor energetice i a instalaiilor auxiliare, care s permit mrirea
duratei de viat, creterea siguranei i a eficienei n funcionare i ncadrarea n normele de mediu.


Hidrocentrala Raul Alb

-Statie-transformator masura si curent..transformator rudicator 110
- .apa dusa prin galerie cu diamentru interior de 3m pe o lungime de 4km.
- Avem un castel de echilibru de unde pleak teava fortata care are 2/3 supraterane si rest subteran kre se
ramnifica si intra jn turbine.legatura facuta prin robineti hidraulici.
- apa vine de la baraj pe aductiune pana la turbine si sunt cuplate prin...la nivel 2 avem 10,5 si afara 110
transformator(ridicator coborator)..
- 0,4 pentru servicii proprii+ rezerva de 20 alimentare grupul diesel.....
- 2 transformatoare pentru servicii interne una de 10,5/0,4 kv si una de 20/0,4kv la 1000kVA...
- .panou de comanda pentru pornire rotatii generatorul q structura si are o puterre nominala de 20MW si
frecventa const de 50Hz si are 1500 rotatii...
- cu cat nr de poli e mai mare cu atat turatia e mai mica...in momentul in care pica ambele alimentari intra
grupul diesel ..
-avem 2 grupuri... Pt grupul 1 avem indicare rotirii mom pornirii ,tot ce inseamna instalatii de racire(kre
se face si q ulei si q apa)...knd generatorul e in miscare k sa nu frece se insecteaza ulei cu presiune mica
pana se formeaza o pelicula si la franare se ridica niste saboti pe vertical.....2 redresori cu 2 seturi de



baterii si un redresor de rezerva...partea de semnalizare e in curent continuu kre alimenteaza la
220....turbinele mari(2)20Mw intra pe o energie de iar cele mici intra pe o energ de 400kW...turbinele
mici pe certicala si cele mare pe orizontala...astea mari statia de 10,5 si afara si cele mici pe linia 400kv si
ajung afara pe linia de 220....

Hidrocentrala Portile de fier
La muzeu aflm toate datele despre hidrocentral: Sistemul este compus din dou centrale hidroelectrice
desprite de barajul deversor, cu o lungime de 441 m i 14 guri deversoare, nlimea barajului fiind de
74 m. Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi ap i o lungime de 120 km. Trecerea
vapoarelor se face prin cele dou ecluze construite simetric fa de axul barajului. Sistemul de ecluzare
este n dou trepte dup principiul vaselor comunicante (diferena de nivel a apei este de 30 m).
n urma formrii lacului de acumulare, au fost strmutate 7 localiti pe malul srbesc i 10 localiti pe
malul romnesc.

Turul n Muzeul Hidrocentralei Porile de Fier I se termin cu partea cea mai interesant, coborrea n
Sala turbinelor. Aici, turitii pot vedea cele 6 turbine Kaplan, cu o putere instalat a fiecreia de 194,5
MW. Greutatea unei turbine este de 3680 t. Axul turbinei are o lungime de 18 m i 71,5 rotaii pe minut.
La captul inferior al acestuia se gsete asamblat butucul cu cele 6 pale (20 t fiecare pal. Rotorul
generatorului are 600 t greutate i 14 m diametru. Cderea medie de ap este de 27,5 m, iar debitul
necesar fiecrei turbine este de 800 m3/s. Curentul produs de turbine trece la cele 6 transformatoare
ridictoare de putere, apoi este transmis la staiile de conexiune. Hidrocentrala de la Porile de Fier I este
cea mai mare din Romnia, producnd 50% din hidroenergia rii.

Sistemul Porile de Fier I este una din cele mai mari construcii hidrotehnice din Europa i cea mai mare
de pe Dunre.
Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier administreaza cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunarea: Portile
de Fier I, cu o putere instalata de 1080 MW si Portile de Fier II, cu puterea instalata de 250 MW.
Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele romana si yugoslava la
Portile de Fier I cumuland 2160 MW, iar cele de la Portile de Fier II cumuland 500 MW.
Centralele Portile de Fier I si II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s. Centrala Portile de Fier I este
amplasata la 15 km amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin, iar centrala Portile de Fier II la 60 km in aval.
Navigatia pe Dunare este asigurata prin ecluze realizate pe ambele maluri la ambele obiective, ele avand
impreuna o capacitate de trafic de 52.4 milioane tone/an pentru ecluzarea pe cate un sens si 37.2 milioane
tone/an pentru ecluzarea in ambele sensuri.
Sistemul Portile de Fier I este una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de
pe Dunare. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se intinde de la baraj pana la
confluenta cu raul Tisa. Lacul cuprinde in principal zona Defileului Dunarii, cel mai mare defileu din
Europa, cuprins intre localitatile Bazias si Orsova.
Zona Portile de Fier are un bogat potential arheologic, istoric si turistic. Pentru protejarea habitatului sau
natural deosebit, regiunea defileului Dunarii a fost inclusa in Parcul Natural Portile de Fier.




Regiunea Defileului Dunarii reprezinta una din cele mai pitoresti si atractive zone turistice, atat prin
frumusetile naturale ale regiunii cat si prin monumentele istorice datand din perioada imperiului roman.
Ruinele castrului roman Drobeta si ale podului construit de imparatul roman Traian peste Dunare sunt
numai cateva din atractiile oferite de Muzeul Portile de Fier din orasul Drobeta Turnu-Severin.

Hidrocentrala Retezat

Istoric

Dupa 35 de ani de existenta, Sucursala Hidrocentrale Hateg exploateaza un bazin
hidrografic de 2.450 kmp si are ca obiect de activitate producerea de energie electrica in
hidrocentrale prin valorificarea resurselor hidroenergetice ale raurilor Raul Mare, Strei si
Mures.
Totul a inceput in anul 1974, cand, in urma Hotararii Consiliului de Ministri
nr. 759,amenajarea hidroenergetica Raul MareRetezat, formata din barajul Gura Apelor,
hidrocentrala subterana Retezat si hidrocentrala Clopotiva, a luat fiinta ca prima investitie
pentru amenajarea potentialului hidroenergetic al Raului Mare.
Sase ani mai tarziu, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 311, a fost aprobata investitia
amenajarii hidroenergetice Raul Mare Aval pe sectorul ClopotivaHateg. Mai apoi, prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 40/1989, a fost aprobata Amenajarea hidroenergetica a
raului Strei pe sectorul SubcetateSimeria.
In perioada 19861991 au fost puse in functiune cele 11 hidrocentrale din cadrul
amenajarilor Raul Mare Retezat si Raul Mare Aval. In anul 2004 au fost finalizate lucrarile la
hidrocentrala Subcetate, iar in anul 2010 a fost pusa in functiune hidrocentrala Plopi,
ambele facand parte din amenajarea raului Strei.
In anul 2002, puterea instalata a sucursalei a crescut cu 4,9 MW prin preluarea a 12
microhidrocentrale din patrimoniul Electrica.
La ora actuala, Sucursala Hidrocentrale Hateg are in exploatare 13 hidrocentrale si 12
microhidrocentrale cu o putere instalata totala de 513,54 MW, si o energie medie
multianuala de 894,19 GWh.

Date Statistice




Obiective hidroenergetice


Amenajarea hidroenergetica Raul Mare Retezatcuprinde barajul Gura Apelor si
hidrocentralele Retezat si Clopotiva, cu o putere instalata de 349 MW si o energie medie
multianuala de 629,50 GWh.
Barajul Gura Apelor este un baraj din anrocamente cu nucleu central de argila, cu inaltimea
de 168 m. Acesta este amplasat la confluenta raurilor Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic si
raul Ses, in locul numit Gura Apelor, situat la 45 km de orasul Hateg. Lacul de acumulare
Gura Apelor are o suprafata de 390 ha si un volum total de 210 milioane mc, asigurat prin
captarea debitelor Raului Mare si a debitelor cursurilor de apa captate prin intermediul
aductiunii secundare si aductiunii principale Retezat.



Hidrocentrala Retezat, constructie subterana realizata intre anii 1977-1986, este a doua
centrala de varf de pe raurile interioare din tara. Aceasta este echipata cu doua turbine de
tip Francis, cu o putere instalata de 335 MW si o energie medie multianuala de 605 GWh.
Hidrocentrala Clopotiva, situata in aval de hidrocentrala Retezat, este echipata cu doua
turbine de tip Kaplan cu o putere instalata de 14 MW. Este o centrala pe derivatie cu rol de
centrala de restitutie.


Cele 9 hidrocentrale din cadrul Amenajarii hidroenergetice Raul Mare Aval au o putere
instalata totala de 134,3 MW si asigura o productie medie anuala a energiei de 193,4 GWh.
Amenajarea situata in depresiunea Hategului, intre hidrocentrala Clopotiva si confluenta
Raului Mare cu raul Strei, cuprinde 3 acumulari (Ostrovul Mic, Paclisa si Hateg) realizate cu
baraj si diguri perimetrale din materiale locale, si cu centrala in frontul de retentie, si 6
hidrocentrale amplasate pe canale de derivatie (Ostrovul Mare, Carnesti I, Carnesti II,
Totesti I, Totesti II si Orlea). Toate hidrocentralele sunt echipate cu cate doua turbine de tip
Kaplan.

Amenajarea hidroenergetica Strei va avea in exploatare, la finalul lucrarilor de
investitie, 7 hidrocentrale. Din schema de amenajare aprobata au fost executate pana in
prezent si sunt in exploatare hidrocentralele Subcetate (echipata cu doua turbine Kaplan, cu
o putere instalata de 12,60 MW si o energie de proiect de 26,28 GWh) si Plopi (de tip
derivatie, echipata cu doua turbine Kaplan, cu o putere instalata de 12 MW si o energie
medie multianuala de 27,42 GWh).

Hidrocentrala de la Strei

Obiectivul de investitii AHE a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria, aflat in curs de
executie, a fost aprobat prin Decretul nr. 40/1989 si are ca scop valorificarea potentialului
hidroenergetic al raului Strei, pe un sector de 32,5 km, cuprins intre confluenta cu Raul
Mare si debusarea in raul Mures, prin prelucrarea unei caderi brute de 105,5 m.

Schema initiala aprobata prevedea o amenajare hidroenergetica in 7 trepte de cadere, cu
o putere instalata totala de 84 MW si debit instalat de 100 m
3
/s pe fiecare treapta, care
sa produca 170,1
GWh energie electrica in anul
hidrologic mediu.

Din cele 7 centrale hidroelectrice, una era de tip centrala-baraj (CHE Subcetate) si sase
erau centrale pe derivatie, cu lacuri de acumulare (CHE Bretea, CHE Strei, CHE Bacia si
CHE Simeria), sau fara lac propriu (CHE Plopi si CHE Calan).

Executia lucrarilor a inceput in anul 1989 la patru din cele sapte trepte (Subcetate, Bretea,
Bacia si Simeria) si s-a derulat in conditii de financare limitata, fapt care a condus la ritmuri
de executie foarte reduse.

In anul 2003, avand in vedere volumul si valoarea considerabila a restului de executat,
precum si modificarea cerintelor de consum de apa din bazin, a fost reactualizata schema de
amenajare in scopul reducerii efortului investitional si imbunatatirii indicatorilor tehnico-
economici aprobati initial, in conditia mentinerii productiei de energie la nivelul aprobat de
170,1 GWh in anul hidrologic mediu, prin urmatoarele masuri:




realizare unei impartiri convenabile in biefuri, cu volume de lucrari minime
prin reducerea sau eliminarea unor obiecte din schema initiala: lacuri, noduri
de presiune, subtraversari etc.;
echilibrarea caderilor intre trepte pentru eficientizarea conditiilor de
exploatare si uniformizarea echipamentului hidromecanic;
scoaterea din schema a prizei de la Criseni in conditiile in care si
importanta combinatului de la Calan s-a diminuat considerabil;
reducerea lungimii canalului de fuga al CHE Simeria prin realizarea
debusarii acestuia in limita amonte a podului rutier DN 67, cu renuntarea la
lucrarile de subtraversare a DN 67 si a magistralei CF;
optimizarea sectiunii albiei regularizate a raului pentru reducerea
suprafetelor de teren ocupate;
optimizarea debitului instalat prin evaluarea investitiei in trei variante de debit:

Debitul mediu multianual al Streiului in aval de confluena cu R aul Mare a fost
reevaluat la 29,63 m
3
/s faa de 29,55 m
3
/s iniial iar consumurile de apa actuale
din bazin au scazut de la 4,17 m
3
/s la 0,5 m
3
/s.
Pentru alegerea unei scheme noi de amenajare, imbunataita, studiul a analizat
comparativ cu schema iniiala, variante cu trei lacuri de acumulare (Subcetate,
Strei, Simeria) cu 7 trepte i cu 6 trepte de cadere.

In urma acestei analize a rezultat ca varianta cea mai avantajoasa din punct de
vedere energo- economic este varianta cu 7 trepte de cadere aproximativ egale din
care 3 cu lacuri cu debitul instalat de 100 m
3
/s in fiecare centrala.

Pe trepte de cadere, parametrii tehnici
sunt :

In aval de baraje se lasa un debit de servitute de 2 m
3
/s care se valorifica
energetic in microhidrocentrale.