Cerinţe de apă şi calitatea surselor de apă /

Gestionarea resurselor de apă

CURS 5
CAPTAREA APEI

Asist. univ. dr. ing. Irimia Oana

 Structura cursului 5
5.1. Captarea apei – noţiuni introductive
5.2. Captarea apelor subterane
5.2.1. Captări verticale
5.2.2. Captări orizontale
5.2.3. Captarea izvoarelor
5.3. Captarea apelor de suprafaţă
5.3.1. Captări din râuri
5.3.2. Captări din lacuri
5.3.3. Captări din mare
5.3.4. Captarea apei meteorice
 Captarea apei – noţiuni introductive
Apa este foarte răspândită în natură, cu toate acestea, găsirea
surselor de apă care să rezolve probleme alimentării cu apă, sub
raport cantitativ şi calitativ şi în modul cel mai economic,
reprezintă de cele mai multe ori dificultăţi mari de ordin tehnic şi
economic.
Pentru alimentarea cu apă a centrelor populate şi industriilor,
sursele de apă care se iau în consideraţie sunt apele subterane,
apele de suprafaţă şi apele meteorice, toate acestea făcând parte
din ciclul cunoscut al apei în natură.
 Captarea apelor subterane
Pentru realizarea captarilor subterane este necesar să se efectueze studii
hidro-geologice.
Studiile hidro-geologice şi criteriile de alegere a surselor de apă vor avea în
vedere prevederile standardelor în vigoare.
Pentru apele subterane, studiile hidro-geologice se întocmesc în general
prin efectuarea de foraje şi pompări experimentale, analize de laborator
şi calcule hidro-geologice, în vederea determinării următoarelor elemente
necesare la proiectare [1]:
• structura geologică a bazinului din care este alimentată sursa subterană;
• caracteristicile hidraulice ale stratului acvifer;
• compoziţia granulometrică şi porozitatea efectivă a stratului acvifer;
• influenţa regimului de precipitaţii sau a apelor de suprafaţă asupra
nivelului apelor subterane, în vederea aprecierii nivelului minim pe timp
de seceta îndelungată;
• nivelul de inundabilitate al zonei;
• caracteristicile fizice, chimice, biologice şi bacteriologice ale apei;
• cauzele posibile de impurificare a apelor subterane şi recomandări în
legătură cu mărimea perimetrelor zonei de protecţie sanitară a sursei.
 Pentru cunoaşterea caracteristicilor hidro-geologice ale apelor subterane cât
şi pentru realizarea captărilor sunt necesare lucrări de forare.
Forajele sunt săpături verticale de secţiune circulară executate la suprafaţa
terenului cu un utilaj special de forare, acţionat manual sau mecanizat,
având ca scop fie cunoaşterea caracteristicilor straturilor de apă subterane,
fie construcţia puţurilor pentru captarea apei [6].
Metodele de forare se împart în două categorii principale, după procedeul
folosit pentru sfărâmarea rocii:
• metoda percutantă;
• metoda rotativă.
Metoda percutantă de forare constă în sfărâmarea rocii cu unele unelte de
săpat prin lovire, extragerea sfărâmăturilor de roci cu ajutorul unei linguri şi
consolidarea treptată a găurii forajului cu ajutorul burlanelor de oţel înnădite
prin ghivent. În figura 2 este reprezentată schema utilajului pentru
executarea unui foraj prin metoda percutantă [6].
Metoda rotativă de forare constă în sfărâmarea rocii prin rotirea uneltei de
săpat. La forarea rotativă procedeul folosit în mod curent pentru extragerea
sfărâmăturilor de rocă este cel hidraulic (umed). În figura 3 este prezentată
schema utilajului pentru executarea forajelor prin metoda rotativă hidraulică
[6].
 4
1

5
1

1 3

9 - 1,50

- 8 …15

10
7

Fig. 2. Schema utilajului pentru executarea forajelor prin metoda percutantă uscată
1 – turlă; 2 - troliu; 3 - cablu; 4 - macara; 5 – cârlig; 6 – prăjini; 7 – prăjină grea; 8 –
sapă; 9 - şaht; 10 – burlane de tubaj.
 4

10

9
6 8
2 6

13

14 7

- 15 …20

11

15

12

Fig. 3. Schema utilajului pentru executarea forajelor prin metoda rotativă

1 - turlă; 2 - troliu; 3 - cablu; 4 - macara; 5 – cârlig; 6 – utilaj pentru rotirea prăjinilor;
7 – decantor pentru detritus; 8 – conductă de aspiraţie flexibilă; 9 – pompă de circulaţie
a noroiului; 10 – conductă de refulare; 11 – prăjini tubulare; 12 – sapă; 13 - şaht; 14 –
burlan de tubaj; 15 – gaură de tubaj netubată.
• Film 1
Procedee de captare a straturilor de apă subterane

Construcţiile pentru captarea starturilor de apă subterană se

clasifică după direcţia dimensiunii principale a dispozitivului de
captare în:
• captări verticale – prin puţuri;
• captări orizontale prin drenuri şi galerii.

Alegerea dispozitivului de captare se face în atât funcţie de

mărimea debitului care trebuie captat şi de caracteristicile
stratului acvifer (grosime, permeabilitate, adâncime) cât şi de
posibilităţile de execuţie, astfel încât să se obţină soluţia cea mai
economică din punct de vedere al investiţiei şi al exploatării, şi
care să prezinte în acelaşi timp şi o deplină siguranţă în
funcţionare
 Captări verticale
Captările verticale sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii care cuprind
elemente de captare a apei (puţurile), conductele de legătură dintre puţuri
necesare pentru colectarea apei din întreaga captare şi camera colectoare.
După procedeul de construcţie puţurile verticale pot fi [9]:
• săpate;
• forate;
• înfipte.
Puţurile săpate (fig. 4.a) au de obicei formă rotundă în plan cu diametru interior
mai mare de 0,8 [m]. Ele se utilizează în general până la adâncimi de circa 8-
10m. Puţurile care au diametrul interior mai mare de 1,50 [m] sunt puţuri cu
diametru mare, cele cu diametru interior cuprins între 0,80 şi 1,50 se numesc
puţuri săpate cu diametru mijlociu. Primele se folosesc de obicei la alimentări cu
apă centrale iar cele din urmă la alimentări restrânse, pentru gospodării izolate.
Puţurile forate (fig. 4.b) sunt sisteme constructive cele mai utilizate la captările
de apă subterane prezentând avantajul unei execuţii mecanizate şi a unei
exploatări simple.
Puţurile înfipte (fig. 4.c) sunt metalice cu diametrul mic, 0,025-0,060 [m]
prevăzute cu un sabot la capătul inferior şi care se execută prin batere cu o
sonetă specială. Se execută numai pentru debite foarte mici captate din straturi
de apă freatică situate la adâncimi mici sub nivelul terenului.
 Fig. 4. Schemele principalelor tipuri de puţuri de captare
a – puţ săpat: 1- ventilaţie; 2 – argilă; 3 – vană; 4 – conductă de aspiraţie; 5 -
barbacane; 6 - sorb; 7 – cuţit; b – puţ forat: 1 – cămin; 2 – vană; 3 – etanşare; 4 –
coloană filtrantă; 5 - sabot; c - puţ înfipt: 1 – pompă de mână; 2 – rigolă; 3 – strat
permeabil; 4 – coloană filtrantă; 5 – sabot.
• Film 2
 Captări orizontale
Captările orizontale sunt ansambluri de construcţii şi instalaţii care
cuprind elementele de captare şi colectare a apei (drenurile şi galeriile) şi
camera colectoare.
Drenurile şi galeriile sunt construcţii pentru captarea apei, a căror
dimensiune principală este orizontală.

NH
NHO

Dren

1 2 3

Fig. 5. Schema captării cu drenuri

a – drenuri interceptoare: 1- cămin; 2 – puţ colector; 3 – dren
b – drenuri radiale
• Film 3
 Captarea izvoarelor
Izvoarele sunt ape subterane care ies în mod natural la suprafaţa
terenului, datorită unor condiţii geomorfologice favorabile. Apa din izvoare
are, în general, calitatea cerută pentru apa potabilă când provine din straturi
acvifere şi pietrişuri. Izvoarele se por folosi cu precădere pentru alimentarea cu
apă a micilor aglomeraţii din zonele montane.
Izvoarele se împart în [6]:
• izvoare descendente (fig. 6.a)sunt acelea care apar pe coastele munţilor şi
dealurilor, acolo unde apa unui strat subteran permeabil, susţinut de un
strat de bază impermeabil, iese la suprafaţă;
• izvoare ascendente (fig. 6.b) sunt acelea care apar în locurile în care
presiunea apei subterane este mai ridicată decât nivelul de ieşire, din cauză
ca stratul acvifer este cuprins între două straturi impermeabile.
 NH

Izvor

Izvor

Fig. 6. Schema de apariţie a izvoarelor

a – izvor descendent; b – izvor ascendent.
 Captarea apelor de suprafaţă
Pentru alimentarea cu apă a centrelor mici populate şi a unităţilor din
industria alimentară se foloseşte uneori ca sursă apa de suprafaţă captată din
cursurile de apă sau din acumulările naturale ori create artificial.
O caracteristică constructivă importantă a captărilor de apă de suprafaţă
este că acestea spre deosebire de captările din subteran nu permit extinderi
progresive cu investiţii reduse şi trebuie construite, de regulă, de la început
pentru captarea debitului final.
Din acest motiv captarea de apă de suprafaţă se proiectează în baza unui
studiu amănunţit, a nevoilor de perspectivă şi cu luarea în consideraţie a
tuturor folosinţelor interesate din zonă: energetice, hidraulice, de alimentare
cu apă pentru centrele populate şi industriale, agricole, piscicole, de navigaţie,
turistice, etc., având la bază prevederi largi privind posibilităţile de extindere şi
utilizare pe perioade lungi de exploatare [8].
Captările de apă de suprafaţă sunt de diferite tipuri, diferenţiate şi după
caracteristicile surselor de apă: râuri, lacuri, mări şi oceane şi apa meteorică.
 Captări din râuri
Captările din mal se amenajează atunci când malurile au o înclinare mare,
oferind la mică distanţă o adâncime satisfăcătoare. Se compun din camera de
priză şi din staţia de pompare.
La oscilaţii mici de nivel este de preferat camera deschisă (fig. 8a) având
radier şi pereţii laterali din beton şi fiind prevăzută cu zid întors spre amonte.
Pentru de consolidare se execută pe linia malului sub radier un perete din
palplanşe. Se prevăd locuri pentru batardou (B) şi se instalează uneori grătare
sau site (S) pentru reţinerea corpurilor plutitoare sau a unor suspensii grosiere.
La debite de 50-100 l/s lăţimea camerei este de 0,7...1,2[m]. Conducta sau
canalul de captare se obturează cu vane sau stavile [9].
La oscilaţii mari de nivel pentru captările de mică importanţă, sau
provizorii, se amenajează o cameră de aspiraţie de lemn care adăposteşte
sorbul conductei deservită de staţia de pompare (fig. 8.b).
 N min

a
N min

Fig. 8. Scheme de captări în mal: a – cu cameră deschisă; b – de tip provizoriu:

1 – staţie de pompare
 Captările în albie se folosesc atunci când malul are pantă
redusă şi adâncimea necesară se găseşte la distanţă mare de
mal. Apa este adusă prin conducte de colectare, construită ca şi
la captările în mal (fig. 10).

N max
3
N max
N min
N min
2
2 1

Fig. 10. Schemele unei captări în albie:

a - cu puţ colector şi pompe cu ax orizontal; b – cu cameră colectoare şi pompe cu ax
vertical; 1 – priză cu crib; 2 – puţ colector
 Captările în bazin. Bazinele de captare pot fi amplasate în
mal sub forma unor pungi cu accesul apei dinspre amonte sau
aval, sau pot fi realizate în albie prin construcţia unui dig închis la
mal spre amonte sau aval (fig. 12) [6].

6
6
5
5
3 4 4 3
2
2
1
1

Fig. 12. Schemele captărilor cu bazin:

a – cu bazin săpat în mal; b – cu bazin avansat în albie, 1 – râu; 2 – prag; 3 – bazin; 4 –
priză; 5 – staţie de pompare; 6 – conductă de aducţiune (refulare).
 Captări din lacuri
Lacurile constituie surse de alimentare cu apă deosebit de
favorabile, utilizate însă destul de puţin în ţara noastră. Sunt puţine
lacuri naturale capabile sa servească ca sursă de apă şi s-au construit
lacuri artificiale cu adâncime mare care constituie sursa principală de
apă a unor centre populate sau industrii.
Pentru proiectarea captărilor de apă din lacuri sunt necesare studii
privind calitatea apei din lac. Astfel se constată variaţii pronunţate cu
adâncimea a diferitelor caracteristici calitative (turbiditatea,
temperatura, conţinutul de microorganisme, alge şi protozoare,
conţinutul de substanţe dizolvate: fier, mangan, etc.
Captarea apei se face cu ajutorul puţurilor filtru (fig. 13), a
sifoanelor, a puţurilor cu presiune sau a turnurilor de priză (fig. 14.)
[6].
 1 7

2
8
9
5 14
10

6 11
3
4
12

Fig. 13. Puţ filtru pentru captarea apei din lacuri

1 – cameră de captare; 2 – argilă; 3 – umplutură de piatră; 4 – palplanşe; 5 - orificii;
6 – conductă; 7 – puţ filtru; 8 - nisip; 9 - pietriş grosier şi nisip; 10 – pietriş mărunt; 11 –
pietriş grosier; 12 – conductă; 13 – puţ distribuţie; 14 – argilă.
 2 1

5
3

Fig. 14. Captare de apă cu turn din lacuri de acumulare

1 – nivelul apelor maxime, cu asigurarea normală; 2 – turn de captare; 3 – prize de apă
la diferite nivele; 4 – conductă de legătură cu malul; 5 – staţie de pompare.
 Captări din mare
Sunt mai rare şi se fac în general numai pentru utilizări speciale cum sunt
centralele electrice ce folosesc mareele ca sursă de energie, sau industriile care
folosesc apa de mare ca materie primă (din care se extrag săruri). Din cauza
agresivităţii apei de mare şi a dificultăţilor de captare şi exploatare a lucrărilor,
în alte cazuri de folosinţe, captarea apei trebuie să fie bine justificată şi în
general nu se recurge la ea decât când s-au epuizat soluţiile economice care au în
vedere alte surse de apă.
La executarea captărilor din mare trebuie să se ţină seama de următoarele
condiţii specifice:
- variaţii mari la nivelul apei pe timp de furtună;
- presiunile mari exercitate de valuri asupra construcţiilor;
- condiţii geologice specifice ale fundului mării;
- agresivitatea apei de mare asupra materialului de construcţie;
- caracteristicile microflorei marine;
- caracteristicile gheţii în zona captării.

Captările din mare se fac în general prin: criburi, tunuri de captare şi bazine
în mal [8].
 Captarea apei meteorice
Captarea apei meteorice constă în colectarea apelor de ploaie de pe
suprafeţe impermeabile special amenajate (acoperişuri, curţi pavate) şi
înmagazinarea lor în rezervoare subterane mari, denumite cisterne, care fac o
compensare anuală, după o prealabilă tratare. Cisternele se construiesc
îngropate în pământ, având adâncimea maximă de 3 [m]. Curăţirea apei se
face trecând printr-un filtru de nisip şi pietriş. Care se construieşte lângă
cisternă [8].
Capacitatea cisternei se determină în funcţie de variaţia lunară a
precipitaţiilor şi consumul de apă stabilit, ştiind că acestea trebui să asigure şi
compensarea anuală. În figura 15a se arată modul curent de amenajare a
cisternelor de ape meteorice. Bazinul se execută din beton armat, subteran,
pentru a se asigura salubritatea apei şi un regim constant de temperatură. În
cazul apelor încărcate cu suspensii se recomandă schema din figura 15b [6].
 Fig. 15. Cisternă pentru ape meteorice
1 – conductă de aducţie; 2 – filtru inelar; 3 – barbacane inferioare; 4 – rezervor central;
5 – conductă de aspiraţie; 6 – gură de ventilaţie; 7 – pompe de mână; 8 –cameră pentru
depuneri
Subiecte posibile
• Captarea apei subterane (la alegere metoda percutanta sau
metoda rotativa)
• Captari orizontale / Captari verticale