Elevi:

Gherghina Florin Catalin

Draganescu Alexandru
Fertu Bogdan
Ion Catalin

STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE DE LA GLINA

CIFRE CHEIE :
-108 milioane euro
-1.7 milioane locuitori echivalenti
-10 m^3 /s epurare mecanica
-5 m^3 /s epurare biologica si tertiara cfr.NTPA 011
-4.3 MW putere regenerabila instalata
-+100 angajati
Statia de epurare a apelor uzate Glina este amplasata pe malul dpret al raului D
ambovita la circa 11 km sud-est de centrul Municiului Bucuresti , in zona local
itatii cu acelasi nume.Scopul statiei de epurare este de a curata apele uzate me
najere,pluviale si cele industrial preepurate,provenite din aglomerarea urbana.E
tapa I care a fost data in exploatare in luna iulie 2011 pentru 1,7 mil locuitor
i echivalenti are capacitatea de a epura partial ,mecanic pana la 10 m^3/s , din
care numai 5 m^3/s cu epurare completa,biologica si tertiara.De asemenea,un apo
rt suplimentar de pana la 3 m^3/s este tratat mecanic in bazinele de retentie, f
unctionand ca decantoare primare.
Epurarea completa se realizeaza in acord cu NTPA 011/2002.
Linia apei cuprinde urmatoarele etape:
Tratarea termica prin gratare rare si dese,deznisipatoare si decantoare primare.
Gratarele rare,10 unitati cu deschiderea intre bare de 50 mm si dese, 6 unitati
cu deschiderea intre bare de 6 mm oluld a retine deseurile solide din apa spre a
fi colectate si evacuate din statie.
Statia de pompare apa bruta formata din 5 grupuri de 2 m^3/s ridica apa la cota
necesara functionarii gravitationale a procesului in continuare.
Deznisipatoarele aerate echipe si cu separatoare de grasimi,in nr. De 6 unitati
,servesc la colectarea pietrisului si nisipului din apa uzata ,care este spala
t si evacuate din statie.Grasimile retinute sunt reintroduse in fluxul namolului
spre a fi valorificate prin potentialul energetic.
Decantoarele primare , 2 baterii a cate 4 unitati radiale de 55 m diametru,reti
n prin sedimentare suspensiile fine si coloidale in namolul primar raclat la baz
a acestora.O parte din efluentul primar de cca 5 m^3 / s este introdus in treapt
a biologica, debitul ramas fiind restituit la rau printr-un canal de by-pass.
Tratarea biologica presupune asigurarea conditiilor de nitrificare/denitrificare
a amestecului de effluent primar cu namol active recirculate si regenerat in ci
cluri secventiale de aerare/amestec si sedimentarea finala a efluentului.Tot in
treapta biologica are loc retinerea fosforului, atat prin procedee biologice , c
at si chimice.
Bazinele cu namol activat,sunt in numar de 14 unitati , din care 8 bazine cu nam
ol activat,4 bazine de regenerare/recirculare namol activat si 2 bazine anaeroeb
e BIO-P, Epurarea biologica cu biomasa bacteriana duce la mineralizarea substant
elor organice coloidale si dizolvate pe baza de carbon si la retinerea nutrienti
lor,azotul si fosforul.Aditia de clorura ferica contribuie la o eliminare mai ef
icienta a fosforului si la imbunatatirea procesului de sedimentare secundara.
Decantoarele secundare in numar de 48 unitati asigura limpezirea finala a efluen
tului.La descarcareain raul Dambovita a efluentului combinat(biologic si mechani
c)functioneaza o microhidrocentrala cu 3 turbine (15) avand o putere instalata d
e 400 kw.

Linia namolului cuprinde urmatoarele etape:

Stabilirea namolului prin ingrosare , fermentarea anaeroba si deshidratarea namo
lului stabilizat.
Ingrosatoarele primare , in numar de 4 unitati , reduc volumul de namol evacuate
din decantoarele primare,gravitational,prin cresterea concentratiei de substant
a uscata la circa 6%.
Mesele de ingrosare,4 unitati, functionand cu adaos de polimer,aduc namolul acti
ve in exces la o concentratie de circa 6%.
Rezervoarele de fermentare a namolului in numar de 5 unitati de 8000 m^3 fiecare
, reprezinta locul in care namolul de amestec ingrosat este stabilizat anaerob p
rin fermentare in conditii de amestec si recirculare permanenta la 36-37 grade C
elsius.
In statia de deshidratare namolul fermentant este deshidratat pe filter presa(7
unitati) si centrifuge (3unitati) cu adaos de polimer si var,pana la obtinerea u
nei concentratii de 35% substanta uscata , care sa permita depozitarea in depozi
tul ecologic de deseuri , din vecinatate.
Facilitatea reutilizarii gazului
In urma procesului de fermentare se produce biogas care este stocat in doua gazo
metre a cate 3000 m^3, apoi purificat si uscat in unitatea de desulfurizare , in
scopul valorificarii.
In statia de cogenerare functioneaza doua gazmotoare de 2 MWh fiecare , care pro
duc energie electrica si termica.
Alte unitati care asigura buna functionare a procesului de productie sunt:substa
tiile electrice,statia de tratare apa industrial ,atelierul de mentenanta ,magaz
ia,laboratorul de process si camera de comanda si control SCADA.