Statia de epurare ape uzate

Cluj-Napoca

546 km retea de canalizare

367141 locuitori deserviti

Colectorul de acces catre statia de epurare are urmatoarele caracteristici:

- lungime 1780m
- colector clopot 2800/1770mm in portiunea initiala (Q=5900 l/s)

- colector clopot 3200/2030mm in portiunea finala (Q=8000 l/s)

- adancime medie pozare 2.5-3m
- panta colector 0.01%
Colectorul este racordat la canalizare printr-un deversor cu ajutorul careia se poat
regla debitele vehiculate catre statia de epurare, dupa cum urmeaza:
- timp ploios 2xQmax orar timp uscat (2x1382l/s)
- cazuri de urgenta 2X2500l/s (5000l/s)

Statia de epurare Cluj-Napoca a fost proiectat pentru o ncrctur medie de

intrare de 111.000 m/zi sau pentru un debit mediu de 4.625 m/h care corespund cu
circa 4.821 m/h de ape uzate de tratat, innd cont de retururile provenite de la
procesul de tratare a nmolului.

Date de intrare:
1. Capacitate statie inainte de reabilitare
Q1= debit maxim pe timp uscat

= 4975 m/h

Q2= debit maxim timp de ploaie

= 9950 m/h

2. Capacitate statie dupa reabilitare

Q1= debit maxim pe timp uscat

= 6436 m/h

Q2= debit maxim timp de ploaie

= 12872 m/h

Prin reabilitarea statiei de epurare s-a urmarit scaderea concentratiei poluantilor la

evacuarea in emisar, inregistrandu-se in luna aprilie 2014 urmatoarele valori:

Prin reabilitarea statiei de epurare s-a urmarit scaderea concentratiei poluantilor la

evacuarea in emisar, inregistrandu-se in luna aprilie 2014 urmatoarele valori:

Camera de deversare
Canalul de deviatie al debitelor in exces are rolul de a regla debitul la intrarea in
statia de epurare si de a o proteja de eventuale debite in exces in perioadele ploioase.
Canalul de deviatie este constituit in esenta dintr-o constructie din beton armat in
interiorul careia sunt realizate 3 canale. In mod special:
Primul canal (cel central) dirijeaza apele uzate catre epurare
Un al doilea canal (pe stanga sensului de curgere) dirijeaza apele catre sectiunea de
acumulare a apelor uzate in exces
Un al treilea canal (pe dreapta sensului de curgere) dirijeaza in schimb apele uzate
direct catre deversare in Somes. Acest canal este activat numai in conditii de urgenta.
In interiorul canalului central sunt realizate doua deschideri cu latimea de 4 m care
au rolul de a face sa deverseze in lateral apele in exces si de a le dirija sau catre
sectiunea de acumulare a apei de ploaie sau direct catre Somesul Mic.
In interiorul constructiei din beton armat sunt instalate urmatoarele echipamente:
doua stavilare actionate mecanic, masurator de nivel cu ultrasunete, gratar rar
oleodinamic si banda transportoare
Canalul de deviatie, in amonte de statia de epurare, permite curgerea catre tratare
a debitului in intrare pana la un maxim de 12.872 m/h.

Gratare rare
Sectiunea gratarelor rare este alcatuita din doua linii de gratare. Prima este
realizata in urma reabilitarii sectiunii de gratare existente, iar cea de-a doua este nou
construita.

Linia existenta este formata dintr-un singur canal din beton cu latimea de 2,4 m, in
timp ce noua linie se compune din doua canale paralele cu latimea de 1,5m si
inaltimea interna a canalului de circa 2,5 m.

Gratare rare
Gratarele functioneaza in mod normal in paralel, actionate de masuratoarele de
nivel diferential care masoara diferenta de nivel din aval si din amonte de gratar. Atunci
cand se depseste o anumita valoare a nivelului intre partea din amonte si cea din
aval, gratarele sunt actionate, impreuna cu echipamentele aferente acestora (Benzi
transportoare si compactoare material selectionat).
Gratarele pot functiona prin sistemul pauza/lucru temporizat si care poate fi setat
de sistemul SCADA. Gratarele descarca deseurile mai intai pe o banda transportoare
orizontala care le transporta la un compactor oleodinamic care le descarca apoi intr-un
container de colectare si transport al deseurilor.
Gratarele sunt instalate in interiorul camerei gratarelor rare, dese si a
echipamentelor de deznisipare (spalare si clasificare) care este deservita de un pod
rulant pentru miscare.

Gratare dese
Apele uzate, dupa filtrarea mecanica grosiera, sunt tratate in statia de epurare prin
filtrarea mecanica fina. Sectiunea este compusa din 4 gratare dese de tip cos filtrant.
Doua dintre acestea sunt instalate in canalul existent si doua in canalul nou.

Patru benzi transportatoare vor asigura evacuarea materialului filtrat intr-un

container corespunzator amplasat la marginea celor doua canale de filtrare mecanica.

Gratare dese
La atingerea unui nivel maxim de colmatare, gratarele sunt activate si se vor opri
atunci cand nivelul scade sub un nivel minim. Odata cu activarea gratarelor vor porni si
benzile transportoare respective care se vor opri mai tarziu decat gratarele. Exista
posibilitatea de a seta pe PLC, in alternativa, o functie temporizata de pauza-lucru.
Compartimentul de filtrare mecanica este echipat cu un pod rulant pentru
deplasarea containerelor ce contin materialul filtrat, precum si a utilajelor.

Deznisipatoare si separatoare de grasimi

Sectiunea de deznisipare este alcatuita dintr-un deznisipator/separator de grasimi
cu canal, realizat dintr-un bazin din beton armat similar celui existent. Acesta are
sarcina de a retine particulele solide din apele uzate. Deznisipatorul elimina din apele
uzate nisipurile si toate particulele asemanatoare, care pot afecta conductele si
utilajele prin abraziune, eroziune sau infundare.

Nisipurile sunt extrase prin dispozitivul aer-lift, alimentat de compresoare rotative,

in timp ce difuzoarele pentru flotatia nisipului sunt alimentate prin compresoare cu lobi.

Deznisipatoare si separatoare de grasimi

Amestecul de apa/nisip extrase se aduna in doua separatoare de nisip, acestea
fiind o masina special conceputa pentru a elimina, prin decantare, suspensiile solide.
Particulele solide se decanteaza pe fundul bazinului unde, cu ajutorul unei snec
fara arbore, le transporta drenandu-le, la gura de scurgere. Deseurile lichide separate
se scurg, prin deversare, dintr-un canal de evacuare corespunzator, conectat la
conducta de scurgere.

Statia de pompare ape uzate

In aval de sectiunea de deznisipare, apele uzate sunt directionate in bazinul de
aspirare existent al echipamentelor de pompare initiala. De aici, printr-o conducta noua
DN 1600, se face legatura cu noua statie de pompare care, impreuna cu cea
existenta, va permite asigurarea nivelului hidraulic necesar procesului tehnologic,
respectiv pomparea apelor uzate catre decantoarele primare.
Sunt instalate 4 pompe noi pe langa cele 2 existente, dintre care 2 se monteaza in
statia existenta, in timp ce alte 2 pompe sunt instalate in noua statie de pompare.
Debitul fiecarei pompe este de 2.700 m/h.
In aval de pompare este masurat debitul cu ajutorul debitmetrelor de tip doppler
montate la exteriorul conductelor.
Functionarea statiilor de pompare initiala este reglata cu ajutorul senzorului de nivel
amplasat in interiorul putului de aspirare a pompelor. Logica de functionare este de
tipul NIVEL CONSTANT IN PUTUL POMPELOR.

Stocare debite in exces

Apele in exces fata de debitul maxim la intrarea in statia de epurare, prin deversorul
de intrare, sunt conduse in bazinul de pompare unde sunt instalate pompe noi, care
vor pompa apele in bazinele de acumulare.

Stocare debite in exces

Inainte de a intra in statia de pompare apele sunt filtrate printr-un gratar; acesta are
aceleasi caracteristici cu gratarele rare de la degrosisare.

Apele pluviale evacuate din statia de pompare sunt acumulate in 4 bazine de

decantare primara existente, care au fost reabilitate si transformate in bazine de
acumulare ape pluviale. In caz de depasire a capacitatii maxime de acumulare a
bazinelor va intra in functiune conducta cu rol de prea-plin DN1800, prin care apele
pluviale sunt directionate catre evacuare in emisar.

Stocare debite in exces

Apele uzate continute in bazine sunt amestecate si aerate prin intermediul unor
aeratoare si mixere submersibile .

Stocare debite in exces

Apele uzate acumulate sunt reintroduse in ciclul de epurare fie in mod gravitational
prin ecluza de evacuare sau atunci cand nivelul scade sub valorile de evacuare
gravitatie prin pompare.

Decantarea primara
In aval de pompare apele uzate sunt directionate catre o camera de distributie
uniforma a debitului. De aici exista posibilitatea de a alimenta cele 6 decantoare (4
existente + 2 noi). Pentru decantoarele primare existente s-a realizat reabilitarea
structurilor si au fost construite doua decantoare noi similare cu cele existente.

Pompele de evacuare a namolului din decantoarele primare sunt instalate intr-o

constructie noua (subsol + parter) pozitionata intre decantoarele primare existente si
cele noi.
Pentru spume s-a realizat o noua statie de pompare si o conducta pana la obiectiv.

Decantarea primara

Faza biologica anaeroba

Compartimentul biologic este compus dintr-un prim compartiment anaerob care
lucreaza in absenta oxigenului si a nitratilor si favorizeaza dezvoltarea de
microorganisme care acumuleaza fosfor in exces fata de cel necesar pentru activitatile
normale de crestere biologica.

Compartimentul a fost realizat prin impartirea corespunzatoare a bazinelor de

oxidare biologica existente. Fiecare linie de tratament a fost proiectata pentru a trata o
sarcina poluanta de aproximativ 65.000 -75.000 AE, de aceea functionarea statiei de
epurare va trebui sa urmeze aceasta logica pentru functionarea corecta si optimizarea
costurilor de operare.

Faza biologica anaeroba

Fiecare linie va trebui sa fie activata, in caz de necesitate (in logica step by step),
pentru a evita ca sectorul biologic sa functioneze in regimuri de sarcina organica
specifica joasa, care poate provoca o mineralizare excesiva a namolului, formarea de
microorganisme filamentoase.
In bazine sunt instalate in total 12 mixere (2 in fiecare bazin) in masura sa asigure
omogenizarea corecta a apelor uzate.

Denitrificarea
Bazinele au fost realizate prin compartimentarea bazinelor de oxidare existente.
Compartimentul de denitrificare are rolul de a indeparta azotul nitric produs la oxidarea
azotului amoniacal in bazinul de oxidare.

Fiecare linie are in componeneta cate un compartiment de denitrificare cu un volum

total de aproximativ 3.100 m. Omogenizarea si circulatia namolurilor active este
asigurata de 24 (4 x bazin) mixere submersibile.

Oxidare Nitrificare
Compartimentul de oxidare are sarcina de a transforma materia organica continuta
in apele uzate prin asimilarea in microorganismele aerobe. In prezenta unei faze
biologice anaerobe in amonte are loc si acumularea simultana a fosforului de catre
microorganisme acumulatoare de fosfor (PAO).
Bazinul de oxidare este impartit in 6 linii similare.

Amestecul aerat este pompat in partea de aval a bazinului de oxidare si prin canale
si conducte se intoarce in bazinele de denitrificare pentru a permite indepartarea
nitratilor produsi in compartimentul aerob, astfel incat sa se obtina standarde calitative
la evacuare. Recircularea este realizata de pompele de recirculare. Liniile de
recirculare sunt controlate de catre debitmetrele din canalele respective.

Oxidare Nitrificare

Pentru distributia aerului in bazinele de aerare a fost montat un sistem de difuzori

cu bule fine.

Aerul necesar acestor procese este asigurat de 9 (7+2R) suflante de tip centrifugal
cu geometrie variabila ce permit ajustarea cantitaii de aer care urmeaza sa fie
furnizate in funcie de necesitaile reale.

Oxidare Nitrificare
Fiecare bazin de oxidare este deservit de un sistem de conducte independente
dotate cu ventil de reglare tip fluture motorizat .
Oximetrele instalate in bazinul de oxidare transmit sistemului de gestiune si control
SCADA, masuratorile de oxigen dizolvat in continuu. Asadar este posibila reglarea
debitului de aer si concentratia de oxigen ce urmeaza sa fie asigurate in bazin, printrun reglaj automat a vanelor fluture si a debitului de aer furnizat de suflante.

Cladirea suflantelor este dotata cu un electropalan pentru ridicarea si mutarea

suflantelor in caz de defectiune sau diverse operatii de intretinere specificate de
producator.

Oxidare Nitrificare

Hala suflante

Statia chimica ( pentru reducerea fosforului)

Indepartarea fosforului din apele uzate se realizeaza prin diferite metode:
Precipitarea fractiunii sedimentabile in decantoarele primare
Asimilare in compartimentul biologic pentru mentinerea biomasei heterotrofe si
bioacumularea realizata de catre microorganismele acumulatoare de fosfor (PAO)
Precipitarea chimica in decantorul secundar (prin adaugarea de saruri de fier) a partii
ramase, care nu a fost degradata de mecanismele anterioare de inlaturare, pana la
realizarea limitelor de evacuare prevazute.
Prin urmare, pentru a respecta limitele la evacuare, indepartarea fosforului se va
realiza si prin dozarea clorurii ferice.

Decantarea secundara, recircularea si evacuarea namolului

Din compartimentul de distributie la decantarea secundara apele sunt colectate in
bazinele de decantare secundara, unde se realizeaza separarea namolului din
amestecul lichid/solid care provine din stadiul biologic.
Bazinele, in forma circulara sunt realizate din beton armat si au urmatoarele
dimensiuni utile:

Fiecare bazin de decantare este dotat cu:

Pod raclor cu tractiune periferica ;
Profil de deversare Thompson pe Scum Box din otel inoxidabil.

Decantarea secundara, recircularea si evacuarea namolului

Pentru recircularea namolurilor la compartimentul de biologic anaerobic si pentru
ridicarea namolului in surplus la linia namolurilor sunt instalate, intr-un bazin special
pentru namoluri, din beton armat, utilajele necesare pentru a indeplini functiile de:
Recirculare namol in oxidare
Ridicarea namolului in surplus la bazinul de acumulare namoluri secundare
Ridicarea spumelor si surnatantilor pentru digestie.

Decantarea secundara, recircularea si evacuarea namolului

Calea de rularea podului raclor este dotata cu sistem de incalzire care se va

actiona in mod automat in cazul inghetarii suprafetei pentru a preveni fenomenele de
patinare si/sau blocare a podului raclor.
Liniile de pompare pentru recircularea si evacuarea namolului secundar sunt dotate
cu aparate de masurare a debitului. Statia de pompare care va gazdui pompele de
recirculare si surplus este de asemenea dotata cu palan pentru a permite operatiunile
de intretinere.
In regimul de uscat vor functiona 3 decantoare secundare iar pe timp ploios 6
decantoare. Aceasta se va realiza prin operarea stavilarelor motorizate in noua camera
de distributie pentru decantoarele secundare..

Decantarea secundara, recircularea si evacuarea namolului

Cele doua statii de pomparea namolurilor secundare sunt interconectate prin
conducta DN 1200 si stavilarelor de interconectare .
Decantoarele sunt dotate cu aparate de masurare a solidelor in suspensie care vor
permite monitorarea starii namolului si deci operarea functiei de recirculare si surplus
prin interventia stavilarelor pe conductele DN 700 de alimentare a statiilor de ridicare a
namolurilor secundare.
Spuma care este colectata in putul special este dusa la ingrosarea namolurilor
secundare prin doua pompe de ridicare cu urmatoarele caracteristici:

Masurarea debitului si rezerva de incediu

Efluentul epurat este apoi indreptat spre evacuare dupa masurarea debitului prin
canalul Venturi.
In aval de masurarea debitului este realizat un bazin de acumulare a apelor epurate
pentru uz anti incendiu si apa tehnologica.
Sectiunea antiincendiu este compusa si dintr-o statie de presurizare a apei
tehnologice pentru utilizare interna in cadrul statiei de epurare si dintr-o statie de
pompare in serviciul retelei anti incendiu. Caracteristicile echipamentelor sunt
urmatoarele:

Preingrosarea namolurilor primare

Namolul primar este trimis la sectiunea de preingrosare existenta ce a fost
reabilitata. Obiectul tehnologic se compune din doua bazine circulare cu baza
tronconica in interiorul careia namolul se decanteaza, separand apa de namol. Podul
raclor cu sistemul de bare faciliteaza separarea apei de namol.

Namolul se depune pe fundul bazinului, iar apa se ridica la suprafata si este

evacuata prin canalizarea interna a statiei de epurare, se intoarce in ciclul de epurare
pe linia apei.
Pompele de namol ingrosat trimit namolul spre schimbatoarele de caldura de la
centrala termica in interiorul carora este incalzit si trimis la fermentarea anaeroba
impreuna cu namolurile secundare.

Preingrosarea namolurilor primare

Namolurile primare ingrosate sunt trimise la fermentarea anaeroba prin pompe noi
cu urmatoarele caracteristici:

Acumularea si ingrosarea namolurilor secundare

Namolul secundar este extras de pompele de namol in exces. Extractia namolului
excedentar se face printr-o logica proprie care va putea fi temporizata sau in functie de
concentratia materialului solid in cele doua statii de recirculare a namolului secundar.
Indiferent de logica de extractie adoptata, namolurile ajung in doua bazine tampon
de cate 900 m fiecare cu un volum total de 1.800 m, acestea fiind suficiente pentru
stocarea namolurilor produse la incarcare maxima, pentru cel putin o zi.
Bazinele de acumulare au urmatoarele dimensiuni:

Acumularea si ingrosarea namolurilor secundare

In interiorul bazinului sunt instalate mixerele submersibile pentru a agita namolurile
secundare:

Namolul este aspirat apoi de pompele instalatiei de ingrosare mecanica pentru a se

reduce continutul in apa.
Echipamentele ce deservesc etapa de ingrosare mecanica sunt amplasate intr-o
cladire noua:

Acumularea si ingrosarea namolurilor secundare

Acumularea si ingrosarea namolurilor secundare

Fermentarea anaeroba
Pentru fermentarea namolului evacuat din ingrosatoare s-au prevazut patru
metantancuri de fermentare anaeroba. Acestea sunt constructii noi, de forma cilindrica
cu fund si cupola tronconica fiind realizate din beton armat. Dimensiunile
fermentatoarelor sunt urmatoarele :

Fiecare digestor este dotat cu urmatoarea aparatura si instrumentatie:

14 conducte de insuflare a biogazului pentru amestecarea namolului;
2 vane telescopice pentru reglarea nivelului si extragerea namolului;
1 aparat de masurare a nivelului namolului;
1 aparat de masurare a presiunii;

Fermentarea anaeroba
1 aparat de masurare a temperaturii;
1 stavilar pentru extragerea spumei;
1 supapa de respirare si siguranta;
Pentru amestecarea namolului sunt instalate 6 compresoare centrifuge cu
urmatoarele caracteristici:

In principal exista doua moduri diferite de operare a procesului de digestie

anaeroba a namolurilor, de joasa si inalta incarcare organica la intrare, exprimat prin
raportul namol volatil in intrare fata de volumul bazinului disponibil.

Fermentarea anaeroba

Fermentatoare anaerobe

Fermentarea anaeroba
Statia de epurare din Cluj Napoca a fost proiectata in configuratia de incarcare
inalta, avand urmatorii parametrii de operare:
Temperatura de functionare 35C
Factor de sarcina 2-6 kgVSS/m
Timp de permanenta a namolului 21 zile
de care trebuie sa se tina cont in vederea unei corecte gestionari a obiectului
tehnologic. Acesti parametri influenteaza in mod substantial atat producerea de namol,
cat si degradarea substantei volatile si, asadar, eficienta totala a procesului.

Centrala termica
Centrala termica are sarcina sa incalzeasca namolul din fermentatoare si sa
produca energia termica necesara atat pentru incalzirea namolului cat si a edificiilor.
Toata aparatura este instalata intr-o noua cladire in apropierea fermentatoarelor. In
interiorul cladirii este instalata urmatoarea aparatura:
1. Schimbator apa namol;

2. Cazane biogaz/metan;

Centrala termica

Cazan biogaz/metan

Centrala termica
3. Pompe de recirculare a namolului din digestor;

4. Pompe de circulare a apei calde;

Centrala termica

Schimbatoare de caldura pentru namolul din digestoare

Centrala termica
5. Panouri de comanda si control a liniei de namoluri.

Namolul este incalzit prin intermediul apei calde produse de cazanele cu gaz
biologic si/sau metan provenit din reteaua pentru care se prevede conectarea.
Centrala termica este dotata cu instrumente de masurare si control precum:
Vane motorizate pe liniile de intrare a namolurilor primare si secundare si aparate de
masura de debit de control.
Aparate de masura a temperaturii la intrare si iesire la schimbatoare.
Senzori de alarma pentru gaz.
Ventilatoare pentru schimbul de aer in cladirea centralelor termice
Electrovana de oprire a liniilor de gaz.

Post ingrosare
Namolul fermentat este directionat la sectiunea de post-ingrosare constituita din
doua bazine de ingrosare cu gravitatie. Se vor utiliza aparatele de ingrosare existente
dupa bonificarea si inlocuirea lucrarilor electromecanice.
Bazinele de ingrosare au urmatoarele dimensiuni:

Namolurile ingrosate sunt trimise la sectiunea existenta de deshidratare mecanica a

namolului cu ajutorul centrifugilor.

Deshidratare mecanica
Statia de deshidratare a namolului existenta formata din doua centrifuge
decantoare marca Flottweg, cea principala cu un debit de prelucrare de 40 m/h si una
cu un debit de prelucrare de 20 m/h, este reabilitatata si extinsa prin adaugarea unui
echipament nou care va permite impreuna cu cele existente sa satisfaca necesarul
solicitat.
Caracteristicile echipamentelor instalate sunt urmatoarele:

Namolurile la iesirea din centrifugi sunt transportate prin intermediul benzilor

transportoare in containere pozitionate in exteriorul cladirii existente. Containerele sunt
pozitionate sub o copertina metalica.

Deshidratare mecanica
Pompele de alimentare ale centrifugilor pompeaza namolul in centrifugi, care,
printr-un proces de "stoarcere" reduc continutul in apa al namolului. La intrare in
centrifugi se pompeaza, de asemenea si polielectrolitul care are rolul de a ajuta
procesul de deshidratare si faciliteaza procesul de separare al apei din namol.

Gazometru si facla
Pentru acumularea biogazului produs de sectiunea de fermentare anaeroba se
prevede folosirea a doua gazometre. Unul este cel existent reabilitat si al doilea este
nou de tip membrana.

Gazometrul este construit cu membrane din tesut de fibre poliestere acoperite cu

PVC, sudate cu sistem electronic de inalta frecventa si rezistente la biogaz. O camera
de aer care are rolul de element de impingere pneumatica pe camera de biogaz.
Camerele de aer si de biogaz sunt separate de o membrana dubla care evita formarea
de amestec aer-gaz; membrana externa si cele doua membrane de separare sunt
unite la pamant cu o singura ancorare.

Gazometru si facla
Presiunea camerei de aer este reglata de o centrala cu suflanta pentru aer, cu
canale laterale. Evacuarea aerului si a biogazului este realizata cu vane de
suprapresiune cu calibrare variabila si cu vane hidraulice de siguranta.
Un sistem de senzori releva si semnaleaza starea de umplere a gazometrului si
activeaza torta de combustie, pana cand nu se restabilesc conditiile de set point.
Presiunea de functionare pe toata linia de gaz, in general este setata la 200 mbar.
Facla va porni pentru arderea biogazului in exces.

Gazometru si facla

Cogenerare biogaz
In urma reabilitarii statiei de epurare s-au achizitionat doua generatoare marca GEJenbacher. Motoarele folosesc ca si combustibil biogazul rezultat in urma fermentarii
anaerobe, sunt in patru timpi, racite cu apa, avand opt cilindrii in linie.
Alimentarea se face cu amestec de biogaz cu aer in exces, pentru a minimaliza
emisiile deja din faza arderii in motor. Puterea electrica furnizata de generatoare este
de 330 kW/motor, astfel incat poate acoperi 60% din necesarul de energie electrica
necesara functionarii statiei.

Pomparea apei tehnologice

Apa tehnologica necesara pentru corecta functionare a statiei de epurare va fi
preluata din bazinul amplasat la evacuarea din statia de epurare unde vor fi instalate
doua pompe.
Apa pompata va fi utilizata de toti utilizatorii/ echipamentele ce necesita spalare si
curatare.

Statie receptie autovidanje

Apele uzate si namolurile aduse de autovidanjele autorizate vor fi descarcate in
instalatia de acumulare si tratare pentru a putea fi trimise, ulterior in fluxul de tratament
al statiei de epurare.
Aceasta sectiune se compune din:
1. Conducta cu cuplaj rapid;
2. Debitmetru
3. Conexiune pentru prelevare probe
4. Instalatie de gratare compacta

5. Bazin de acumulare din beton armat 50 m

Statie receptie autovidanje

6. Mixer submersibil

7. Pompe

Functionarea statiei de receptie va fi conforma cu procedura instituita de Compania

de Apa Somes SA referitoare la acceptarea/ receptia apelor uzate in statia de epurare.
In momentul in care acestea sunt acceptate se procedeaza la trecerea lor prin
instalatia tip gratar si apoi acumulate in bazin.

Aparatura de masura si control

Pentru a putea urmari calitatea apei de la intrare si pana la evacuare, noua Statie
de Epurare Cluj Napoca a fost dotata cu aparatura de masura a parametrilor fizici si
chimici care transmit datele in timp real prin sistemul SCADA in dispeceratul statiei.
Astfel procesul tehnologic poate fi urmarit si controlat pentru ca efluentul sa se
incadreze in limitele impuse de autorizatii.
Parametrii urmariti, folosind analizoare si sonde, sunt: amoniu, ortofosfati, azot
total, nitrati, substante organice, conductivitate, turbiditate, pH, temperatura, oxigen
dizolvat.

Aparatura de masura si control

Sistemul SCADA
Odata cu reabilitarea statiei de epurare s-a modernizat si sistemul SCADA,
tehnologia care ofer operatorului posibilitate de a primi informaii de la echipamente
situate la distan i de a transmite un set limitat de instruciuni ctre acestea. SCADA
este un sistem bidirecional care permite nu numai monitorizarea unei instalaii ci i
efectuarea unei aciuni asupra acesteia.

Va multumim pentru atentie!