Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la materia
Sisteme de Depoluare

Student: Coordonator:

Anul universitar 2010-2011

1
 TEMA PROIECTULUI

Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze obiectele tehnologice ale statiei de

epurare ale unei localitati cu 32 000 locuitori in care se gasesc:

Fabrica de conserve : - productie de 15 t/ zi

- personal : 190 oameni : - 20 la birouri
- 50 grupa I
- 60 grupa II
- 60 grupa VI a
- 10 cladiri
- volumul maxim al unei cladiri este de 22000 m3

Fabrica de incaltaminte : - productia de 625 perechi/zi

- personal : 210 oameni : - 20 la birouri
- 80 grupa I
- 60 grupa II
- 50 grupa IV
- 13 cladiri
- volumul maxim al unei cladiri este de 17000 m3

Crescatorie de taurine : - 1030 de capete - 430 vaci cu lapte

- 150 junici 18 27 luni
- 150 viei 0 6 luni
- 150 tineret bovin 6 18 luni
- 150 tineret bovin la ngrat 6 - 24 luni
- personal : 120 oameni - 10 birouri
- 50 grupa I
- 60 grupa II
- 40 cladiri
- volum maxim 12 000 m3

Combinat rate : - 70.000 capete - 40 000 gini adulte rase uoare

- 30 000 tineret nlocuire rase uoare
- personal : 65 de oameni - 5 la birouri
- 20 grupa I
- 40 grupa II
- 5 cladiri
- volumul maxim 10 000 m3

2
 Cuprins:

Capitolul 1 : Studiu documentar cu privire epurarea apei uzate urbane.

Capitolul 2 : Determinarea debitelor caracteristice

Capitolul 3 : Stabilirea structurii statiei de epurare si dimensionarea obiectelor tehnologice

Capitolul 4 : Materialul grafic Vederea in plan orizontal a statiei de epurare a apelor

uzate

3
 CAPITOLUL 1
STUDIUL DOCUMENTAR CU PRIVIRE EPURAREA APEI UZATE
URBANE

Apele uzate sunt apele rezultate in urma consumului din centrele urbane sau activitatile
industriale si agro-zootehnice. Acestea sunt preluate din sistemul de canalizare al localitatilor si
deversate intr-un emisar. Pentru a nu polua emisarul, inainte de deversare, apele uzate sunt
epurate in statii specializate care au ca obiectiv principal indepartarea substantelor in suspensie,
coloidale in solutie a substantelor toxice si microorganismelor in scopul aducerii apelor la o
calitate cat mai apropiata de cea initiala pentru protejarea mediului inconjurator.
Statiile de epurare grupeaza constructiile si instalatiile pentru epurarea apelor uzate,
putand fi locale sau generale.
Statiile de epurare locale (numite si de preepurare) au rolul de a epura apele uzate pana la
un grad de epurare necesar spre a fi date in retelele publice (orasenesti) sau uzinale de canalizare,
precum si pentru valorificarea anumitor substante pe care le contin.
Statiile de epurare generale se prevad cu larga perspectiva de dezvoltare, stiut fiind faptul
ca amplasamentul lor impune si trasee corespunzatoare ale colectoarelor principale, care sunt, in
general, costisitoare si greu de modificat.
Epurarea apelor uzate cuprinde doua mari grupe de operaii succesive:
reinerea sau neutralizarea substanelor nocive coninue in apele uzate;
prelucrarea substanelor rezultate din prima operaie, denumite namoluri.
In urma acestor operatii vor rezulta ca produse finale:
ape epurate in grade diferite care sunt varsate in emisar sau pot fi valorificate in irigaii sau
alte folosinte;
namoluri care sunt valorificate, depozitate sau descompuse.
In procesul de epurare al apelor uzate se pot utilize urmatoarele categorii de
metode:
Metode mecanice
Metode chimice
Metode biologioce
Aceste metode se combina adeseori deoarece, in actualul stadiu al tehnicii numai in acest
fel se pot obtine gradele de epurare necesare, grade cat mai ridicate necesare evacuarii in emisar.

4
 Figura 1: Schema tehnologica a unei statii de epurare

Metodele mecanice aplicate apelor uzate urbane constau in:

- Retinerea corpurilor si suspensiilor grosiere din apa uzata ;
- Sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide, fine in
suspensie;
- Flotarea pentru separarea grasimilor si uleiurilor;
- Filtrarea, centrifugarea aplicate pentru deshidratarea namolurilor;
- Dezinfectarea cu raze U.V.
Metodele chimice aplicate apelor uzate urbane constau in:
- flocularea-coagularea suspensiilor coloidale din apa uzata prin introducerea de reactivi
(agenti floculani/coagulani);
- dezinfectarea chimica a apelor uzate (clorinare si ozonizare).
Metode biologice aplicate apelor uzate urbane constau in:
- epurare biologica naturala a apelor uzate(pe campuri de irigare si infiltrare, iazuri si
lagune biologice) si namolurilor (in bazine deschise de fermentare);
- epurarea biologica artificiala a apelor uzate (in bazine cu namol activ, filtre biologice) si a
namolurilor (concentratoare si ingrosatoare de namol, fermentoare)
In mod curent, la debite si incarcari mari, se utilizeaza astazi o metoda de epurare care
inglobeaza o treapta mecanica si una chimica sau o epurare mecano-biologica.

1.1 Metode si scheme de epurare

Diferentierea metodelor de epurare ale apelor uzate menajere se face in mod curent dupa
natura apelor uzate, independent de fenomenele care se produc la prelucrarea substantelor
retinute, spre deosebire de apele uzate ale anumitor industrii, la care scopul principal al epurarii
este recuperarea substantelor valorificabile (de exemplu fenoli, substante extractive etc ),
metodele de epurare diferentiindu-se dupa aceste operatii productive.

5
 Schita care reprezinta succesiunea si amplasarea obiectelor principale din statia de epurare
cu aratarea pozitiilor relative intre ele, precum si indicatii asupra fluxului tehnologic al apei, al
namolului, al energiei electrice, al aburului si al altor agenti necesari epurarii, constituie schema
de epurare.
Prin prezentarea schemelor de epurare se urmareste indeosebi evidentierea proceselor
tehnologice adoptate pentru epurarea apei si pentru prelucrarea namolurilor. Din schema nu vor
rezulta totalitatea caracteristicilor instalatiei (grad de epurare, consum de abur, consum de energie
etc. ) si nici solutiile de constructie sau de fundare. De asemenea, de cele mai multe ori nu se
indica in schema toate elementele constructive ale instalatiilor de deservire (pompele de la
rezervoarele de fermentare etc.).
Aplicarea unor anumite metode de epurare, chiar pentru aceeasi apa uzata, se poate realize
prin diferite tipuri de constructii si instalatii. Alegerea solutiei optime depinde de mai multi
factori, o deosebita importanta avand criteriile tehnico-economice.
Pentru prelucrarea substantelor continute in apele menajere uzate se folosesc metode
avand efecte distructive sau regenerative.
In general, se urmareste distrugerea, adica descompunerea sau cel putin neutralizarea prin
operatii cat mai simple a substantelor continute; se folosesc metode regenerative prin utilizarea
apelor uzate menajere in agricultura sau pentru introducerea substantelor pe care le contin in
unele ape uzate industriale servind bacteriilor necesare in epurare ca substante nutritive.
La epurarea apelor uzate menajere se folosesc trei metode, denumite dupa procesele
principale pe care se bazeaza si anume:
mecanica,
mecano-chimica
mecano-biologica.

1.1.1. EPURAREA MECANICA

Consta in retinerea prin procedee fizice a substantelro insolubile care se afla in apele
uzate. Metoda este larg folosita in epurarea apelor uzate menajere ca epurare prealabila sau ca
epurare finala (unica), in functie de gradul de epurare necesar impus de conditiile sanitare locale,
adica dupa cum ea trebuie sa fie urmata sau nu de alte constructii (trepte) pentru epurare.
Se obisnuieste insa ca la toate statiile de epurare, indiferent de gradul de epurare necesar
si deci de metodele folosite, sa se prevada epurare mecanica, deoarece prin aceasta se poate
realiza o simtitoare reducere a substantelor in suspensie si cresterea productivitatii instalatiilor de
epurare.
Totodata, prin efectele importante de retinere a suspensiilor, epurarea mecanica usureaza
posibilitatea de esalonare a investitiilor pentru realizarea statiilor de epurare, construindu-se, in
masura in care permite emisarul, la inceput o singura treapta si prevazandu-se pentru o etapa
viitoare realizarea altor trepte de epurare.
Retinerea substantelor din apele uzate se realizeaza prin constructii si instalatii, a caror
alcatuire difera dupa marimea suspensiilor si procedeelor utilizate, si anume: gratare, site,
deznisipatoare, separatoare de grasimi, decantoare.
Prelucrarea suspensiilor retinute din apele uzate, adica namolurile, care alcatuiesc o masa
vascoasa, se realizeaza in functie de conditiile sanitare locale: ele pot fi indepartate si depozitate
in starea proaspata in care se obtin, sau trebuie in prealabil supuse unor operatii care le modifica
parte din calitati si anume: gradul de nocivitate, vascozitatea, mirosul, aspectul si umiditatea.

6
 Modificarea acestor calitati se obtine prin fermentarea si reducerea umiditatii
namolurilor.
Fermentarea are drept efect principal mineralizarea substantelor organice retinute si
transformarea acestora in elemente mai simple ca: bioxidul de carbon, metan, azot si altele.
Reducerea umiditatii are ca scop crearea conditiilor pentru o mai usoara manipulare a
namolurilor care se depoziteaza sau se utilizeaza cu folos. Aceste operatii au loc in spatiile
prevazute la decantoarele in care au fost retinute namolurile (daca au fost construite in acest
scop), rezervoare sau bazine de fermentare a namolurilor, numite si metatancuri sau iazuri
biologice sau de namol, cat si pe platforme de uscare denumite si paturi sau campuri de uscare, in
instalatii de deshidratare sub vacuum, instalatii de uscare termica, instalatii de incinerare a
namolurilor si altele. Functionarea unora dintre aceste utilaje necesita instalatii de tratare cu
coagulanti, statii de spalare a namolului etc.
Realizarea acestor procese tehnologice impune existenta unor constructii si instalatii de
deservire si anume:
Conducte si canale de legatutra intre elementele tehnologice de baza;
Dispozitive si aparate de reglari automate sau comandate, masura, control si semnalizari;
Rezervoare de inmagazinare a gazelor produse la fermentarea namolurilor;
Centrala termica pentru producerea energiei calorice (si eventual electrice) necesare
prelucrarii namolurilor;
Statii de pompare pentru ape uzate (dupa caz) si pentru namol;
Constructie pentru varsarea in emisar a apelor epurate;
Platforme pentru depozitarea namolului fermentat;
Reteaua de alimentare cu apa potabila si industriala;
Drumuri de acces si de exploatare;
Cladiri administrative;
Instalatii electrice exterioare si interioare de forta si lumina;
Laborator (in functie de marimea statiei);
Plantatii, imprejmuiri.

7
 Schema de epurare mecanica:

Fig.2. Scheme de epurare mecanica

a- cu fermentare separata a namolurilor; b- cu decantor cu etaj.

Aceasta schema cuprinde in mod obisnuit, gratare si dezintegratoare de deseuri,

deznisipatoare, separatoare de grasimi, decantoare, varsarea apei in emisar si in rezervoare sau
bazine de fermentatie a namolurilor, instalatii pentru deshidratarea namolurilor.
Traseul apei uzate, al namolului si altor agenti necesari epurarii se figureaza cu linii
diferite de cele pentru namol si alti agenti necesari epurarii (aici este figurat traseul apei cu linie
plina, traseul namolului cu linie punct, traseul gazelor cu cercuri mici, traseul apei calde cu linie
dreapta-linie unduita).
Cand pentru epurare se folosesc decantoare cu etaj, schema in plan se prezinta ca in figura
b, fermentarea namolului facandu-se chiar in aceste decantoare.

1.1.2. EPURAREA MECANO-CHIMICA

Consta in retinerea substantelor in suspensie, coloidale si dizolvate prin tratarea apelor

uzate cu substante chimice (reactivi). Procedeele folosite sunt: neutralizarea, extractia, diluarea,
coagularea si altele care reduc concentratia substantelor continute in apele uzate.
Epurarea chimica este insotita de obicei si de o epurare mecanica, aceasta fiind alcatuita
din gratare, decantoare, filter, centrifuge etc si de aceea metoda poarta denumirea de epurare
mecano-chimica.

8
 La apele uzate menajere, epurarea chimica se aplica la dezinfectarea apelor epurate partial
prin alte metode, la coagularea namolurilor, la dezinfectarea instalatiilor etc.
Tot printre metodele de epurare mecano-chimice trebuie incluse si metodele electrolitice.
Metoda consta in trecerea unui curent electric prin apa uzata. Ionii de electrolit care se formeaza
se colecteaza in mod corespunzator spre electrozi, care se fac din otel, si cu care intra in
combinatie. Se formeaza oxizi de fier care actioneaza ca coagulant.

Schema de epurare mecano-chimica:

Fig.3. Schema de epurare mecano-chimica

Aceasta schema cuprinde obiectele pentru epurare mecanica, la care se adauga obiectele
corespunzatoare tratarii cu coagulanti sau statia de dezinfectare.
Schema in plan orizontal a unei asemenea instalatii este indicate in fig.3.
Treapta de epurare mecanica este indentica cu aceea prezentata in fig.2-a.
Epurarea chimica se face cu clor gazos sau hipoclorit de calciu, ceea ce va duce la
instalatii diferite. Amestecul de clor cu apa uzata se poate realiza in canalul de varsare a apei
epurate in emisar sau, in functie de calculele tehnico-economice comparative, intr-un bazin de
contact.
Namolurile retinute in bazinul de contact sunt conduse in decantoarele primare, iar de
aici, sau direct de la statia de pompare, la instalatiile de fermentare
In cazul folosirii apelor uzate la irigatii, clorinarea apei trebuie examinata si sub aspectul
calitatii solului care urmeaza a fi irigat, respective al calitatii de clor remanent pana la locul de
folosinta al apei.

1.1.3. EPURAREA MECANO-BIOLOGICA

9
 Foloseste activitatea unor microorganisme pentru oxidarea si mineralizarea substantelor
organice aflate in apa uzata.
Epurarea biologica este precedata in mod obisnuit de epurare mecanica, necesitatea
acesteia nefiind impusa de fenomenele biologice, ci de faptul ca mareste productivitatea intregii
instalatii de epurare.
In modul acesta epurarea biologica este in fapt si poarta denumirea de mecano-biologica.
Bacteriile folosite in epurarea biologica sunt de diferite feluri. Pentru apele uzate
menajere, epurarea biologica se bazeaza pe bacterii aerobe care preiau din aer sau din apa
oxigenul de care au nevoie, ceea ce implica o buna aerare, capabila sa furnizeze oxigenul necesar.
Mineralizarea substantelor organice din apele uzate se poate realize de asemenea in conditii
anaerobe prin procese de reducere, insa procedeul dureaza mult timp, se produc mirosuri
neplacute si de aceea acest procedeu poate fi utilizat in locuri izolate care sa nu creeze
folosintelor vecine nocivitati corespunzatoare.
Epurarea biologica poate fi realizata prin doua grupe mari de constructii si anume:
Constructii in care epurarea se realizeaza in conditii apropiate de cele naturale; intre
acestea se incadreaza campurile de irigatii, campurile deinfiltratii si iazurile biologice;
Constructii in care epurarea biologica se realizeaza in conditii create artificial sub
actiunea bacteriilor aerobe puternic alimentate cu oxigen, si anume filtre biologice
numite si biofiltre si bazine cu namol activ numite si aerotancuri; la apele uzate menajere
aceasta epurare se face intr-una sau cel mult doua faze (trepte).
In constructiile din primul grup se realizeaza o epurare foarte inaintata (99-99.5%) astfel
incat apele pot fi varsate direct in emisari.
In constructiile de epurare din cel de-al doilea grup, apele rezultate contin cantitati
insemnate de namol activat, adica bogat populat in bacterii oxidante (mineralizatoare) si care nu
pot fi evacuate in emisar pentru ca ar provoca acolo aproximativ aceleasi pagube ca si apele
uzate netrecute prin statia de epurare. Aceste namoluri trebuie retinute in statia de epurare
intocmai ca si depunerile si namolurile separate prin epurarea mecanica, operatie ce se realizeaza
in decantoare, asemanatoare decantoarelor folosite la epurarea primara.
Pentru diferentiere, decantoarele poarta denumirea treptei de epurare din care fac parte.
Astfel, la epurarea mecanica se numesc decantoare primare, la epurarea biologica cu o singura
faza (treapta) se numesc decantoare secundare, iar la epurarea biologica cu doua faze se numesc
decantoare tertiare.
Dupa decantarea secundara apele uzate mai contin inca bacterii banale si patogene,
intrucat constructiile pentru epurarea mecanica si biologica nu asigura distrugerea lor totala.
Pentru distrugerea bacteriilor se foloseste dezinfectarea apei prin clorizare sau prin alte mijloace.
In asemenea cazuri, epurarea mecano-biologica se completeaza deci si cu o epurare chimica.
Namolul retinut dupa epurarea biologica este supus prelucrarii o data cu acela provenit de
la epurarea mecanica. Cum insa el contine o mare cantitate de apa (98-98%), inainte de a fi trimis
la fermentare este trecut uneori prin bazine de concentrare a namolului; se obtine astfel o oarecare
reducere a cheltuielilor pentru fermentare.
Existenta in statie a namolului activate din decantoarele secundare este folosita adeseori
pentru completarea epurarii mecanice cu biocoagulatoare, decantoare in care apa intra in contact
cu namolul activat si este supusa aerarii. Aceasta operatie foloseste mai putin epurarii mecanice,
insa are efecte favorabile asupra treptelor biologice ulterioare.
Epurarea biologica cu namol activate necesita pe langa constructiile de baza indicate
anterior si constructii si instalatii de deservire suplimentare celor indicate la epurarea mecanica, si
anume:

10
 Instalatii pentru producerea sau introducerea artificiala a aerului
Statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia namolului activ, a aburului
etc.
Recipiente si dispozitive pentru conditionarea namolului.
Epurarea biologica asigura un inalt grad de epurare, adeseori practic completa (la
constructiile de epurare in conditii naturale).
La constructiile de epurare in conditii artificiale si in deosebi la epurarea cu namol activate,
factorii principali: apa, bacteriile mineralizatoare si aerul pot fi manevrati dupa necesitate incat
intregul proces de epurare poate fi dirijat. Aceste avantaje implica insa si cunostintele adancite
asupra proceselor ce se desfasoara si asupra constructiilor ce se exploateaza.
De aceea datele de baza asupra calitatilor apelor ce se supun epurarii trebuie cunoscute in
mai mare masura decat la epurarea mecanica si, adeseori, insasi sistemul de epurare biologica
trebuie ales pe baza de experimentari pe statii pilot, dimensionate la debitul de circa 1/10 din
debitul total de ape uzate.

Schema de epurare mecano-biologica:

Aceasta schema de epurare mecano-biologica cuprinde o treapta de epurare mecanica si

una biologica. Treapta de epurare mecanica este asemanatoare celei precedente (fig.2); ea poate fi
completata cu biocoagulatoare, in cazul cand exista in statie namol activate, sau in lipsa acestuia,
cu bazine de preaerare.
O parte din instalatiile de epurare mecanica pot fi folosite si pentru recircularea si
prelucrarea namolurilor care fac parte din epurarea bilogica.
Epurarea biologica se alcatuieste diferit, in functie de procedeele de epurare care trebuie
asigurate.

Fig.4. Schema de epurare mecano-biologica naturala

11
 Cand se aplica procedee de epurare in conditii naturale, schema orizontala se prezinta ca
in fig.4; pentru preluarea namolurilor aici s-a considerat ca se vor utiliza bazine deschise de
fermentare, dupa care namolul este raspandit pe anumite parcele de teren; astfel, platformele de
uscare lipsesc.
Epurarea biologica prin filtre biologice poate fi facuta in una sau doua trepte. Decantoare
secundare se prevad dupa fiecare treapta de filtre sau numai dupa ultima treapta. Pentru obtinerea
unui grad de epurare mai ridicat, apa poate fi recirculata in cadrul fiecarei trepte de epurare. In
fig.5 este indicata o schema pentru epurarea mecano-biologica cu filtre biologice.

Fig.5. Schema de epurare cu filtre biologice

Epurarea biologica prin bazine cu namol activate (bazine de aerare) se realizeaza prin
constructii de diferite tipuri si poate fi: completa sau partiala. Dupa bazinele de aerare se prevad
decantoare secundare. Namolul retinut in aceste decantoare este trimis in concentratoare de
namol si apoi prin pompare ca namol de recirculatie in bazinele de namol activate, iar ceea ce
prisoseste ca namol in exces, in biocoagulatoare si decantoare primare, de unde trece eventual din
nou in concentratoare de namol si apoi in instalatii de prelucrare; namolul poate fi trimis aici si
direct de la statia de pompare.
In figura 6 este prezentata o schema de epurare biologica cu namol activ.
Pentru dezinfectarea apelor la care se foloseste clorinarea, ca bazine de contact la filtrele
biologice pot folosi decantoarele; la bazinele cu namol activat trebuie construite bazine de contact
speciale deoarece in cazul utilizarii decantoarelor secundare speciale, bacteriile aerobe ar fi
distruse prin clor pierzandu-se calitatile namolului activ.
 Fig.6. Schema de epurare biologica cu namol activat

Alegerea schemei de epurare:

Schema de epurare se allege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative la care

se iau in cosiderare mai multi factori: existenta unor terenuri disponibile pentru statia de epurare
sau economic inapte pentru flosinte productive, posibilitatea asigurarii zonei de protectie sanitara,
asigurarea gradului de epurare necesar, relieful terenului, distanta fata de emisar, cantitatile de
namoluri rezultate in fiecare proces de epurare, posibilitatile de depozitare sau valorifiucare a
namolurilor, marimea statiei de epurare legata de posibilitatea asigurarii cu personal bine
calificat.
Amploarea statiei are mare importanta pentru alegerea schemei de epurare. Pentru statiile
mici trebuie alese schemele cele mai simple si mai sigure, practice automate. De altfel, asemenea
statii mici formeaza o grupa de lucrari cu caracteristici constructive speciale.
 1.2. Profilul tehnologic al unei statii de epurare

Fig.7. Profil tehnologic printr-o statie de epurare

Profilul tehnologic (fig. 7) are drept scop sa indice amplasarea relativa in plan vertical a
obiectelor din statia de epurare si a nivelului tehnologic al apei si namolului, astfel incat sa se
asigure curgerea acestora prin statie conform schemei in plan.
Profilul tehnologic reprezinta o piesa deosebit de importanta fiind singurul desen de
ansamblu din proiect in care se pot urmari fluxurile tehnologice principale in intreaga statie de
epurare.
Prin prezentarea schemelor de epurare se urmareste indeosebi evidentierea proceselor
tehnologice adoptate pentru epurarea apei si pentru prelucrarea namolurilor. Din scheme nu va
rezulta totalitatea caracteristicilor instalatiilor (grad de epurare, consum de abur, consum de
energie) si in general nici solutii de constructie sau de fundare. De asemenea de cele mai
multe ori nu se indica in schema constructiile pentru deservirea totala sau partiala.
Profilul tehnologic trebuie sa tina seama de pierderile de sarcina care se produc la trecerea
apelor si a namolurilor prin diferitele constructii si instalatii din statia de epurare.
 CAPITOLUL 2
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE

2.1 Debitele caracteristice de ape uzate prelucrate n staiile de epurare a

apelor uzate urbane

Staiile de epurare a apelor uzate urbane au rolul de a purifica totalitatea apelor uzate ale
unui centru populat pn la un grad admisibil astfel nct s nu afecteze calitatea cursului de ap
receptor n care sunt deversate dup tratare. Apele uzate ale centrului populat sunt aduse la staia
de epurare prin intermediul sistemului centralizat de canalizare care are rolul de a colecta apele
uzate de la toi generatorii de ap uzat de pe raza centrului urban care, dup localizarea lor sunt
consumatorii de ap menajeri i sociali aflai n zona rezidenial a centrului populat, precum i
unitile industriale i agrozootehnice.
Debitul de ape uzate preluat din centrele urban i prelucrat de staiile de epurare urbane nu
este constant pe perioada unei zile, prezentnd fluctuaii n funcie de modul n care se consum
apa de alimentare n centrele urbane. De aceea se utilizeaz mai multe mrimi caracteristice care
s defineasc ct mai bine acest debit fluctuant i anume [8]:
- debitul zilnic mediu Qu zi med exprimat n unitatea caracteristic [m3/zi], sau n unitatea
S.I. [m3/s] este valoarea medie a debitelor zilnice de ap uzat produse n centrul urban pe
parcursul unui an;
- debitul zilnic maxim Qu zi max [m3/zi, m3/s] este valoarea maxim a debitelor zilnice de
ap uzat produse n centrul urban pe parcursul unui an;
- debitul orar maxim de ape uzate Q u orar max [m3/h, m3/s] este valoarea maxim a debitelor
orare de ap uzat produse n centrul urban pe parcursul unei zile;
- debitul orar minim de ape uzate Qu orar min [m3/h, m3/s] este valoarea maxim a debitelor
orare de ap uzat produse n centrul urban pe parcursul unei zile;
Debitului de ap uzat a centrului urban se determin n funcie de consumul de ap
potabil a centrului urban, valorile caracteristice ale acestuia obinndu-se dup urmtorul
algoritm succesiv: se calculeaz valorile caracteristice ale necesarelor i cerinelor de ap de
alimentare din zonele rezidenial, industrial i agrozootehnic ale centrului urban, se calculeaz
valorile caracteristice ale cerinei total de ap de alimentare a centrului urban, apoi se calculeaz
calculeaz valorile caracteristice ale debitului de ap uzat a centrului urban.

2.1.1. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de ap

de alimentare din zona rezidenial a centrului populat

Necesarul de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim

prin urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare
Qzi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare Qzi max [m3/zi] i debitul
necesarului orar maxim de ap de alimentare Q orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale necesarului
de ap de alimentare din zona rezidenial a centrelor populate se determin cu urmtoarele
relaii:

n care: i indice referitor la necesarul de ap n funcie de zonele difereniate ale localitii

dup gradul de dotare al cldirilor cu instalaii de ap cald i rece (vezi tabelul 1); i are
valori ntre 1-5; vom folosi doar zona 2 si zona 5.
j indice referitor la categoria de necesar de ap i anume: ap pentru nevoi
gospodreti, ap pentru nevoi publice, ap pentru stropit spaiile verzi, ap pentru stropit strzi i
splat piee; j are valori ntre 1-4;
N(i) numrul de locuitori care locuiesc n zona i a localitii;
qj(i) [l/om.zi] debitul zilnic mediu specific din categoriile j ale necesarului de ap
pentru locuitorii din zona i a localitii, si anume: qg(i) - debitul zilnic mediu specific pentru
nevoi gospodreti ale populaiei (vezi tabelul 1); qp(i) - debitul zilnic mediu specific pentru
nevoi publice (vezi tabelul 1); qsv(i) debitul zilnic mediu pentru stropit spaiile verzi care se
poate aprecia global ca o ploaie efectiv (25 l/m2) la dou sptmni i 10 m2 spaiu verde/om
conducnd la o valoare qsv(i) = 17,9 l/om.zi, qsp(i) debitul zilnic mediu specific pentru stropit
strzi i splat piee se poate calcula analitic sau se poate aprecia global la 5% din debitul zilnic
mediu specific pentru nevoi publice qp(i);
Qci [m3/zi] debitul necesarului de ap pentru combaterea incendiilor;
Kzi coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1);
Ko coeficientul de variaie orar care se adopt pentru fiecare din zonele
difereniate ale localitii dup gradul de dotare a cldirilor cu instalaii de ap cald i rece; cnd
nu sunt alte valori justificate, pot fi adoptate valorile din tabelul 2

Tabelul 1
Zone ale localitii difereniate n funcie de qg(i) qp(i)
gradul de dotare al cldirilor cu instalaii de ap Kzi(i)
[l/omzi] [l/omzi]
rece i cald
Zone n care apa se distribuie prin cimele
40 25 1,3/1,45
amplasate pe strzi
Zone n care apa se distribuie prin cimele
80 30 1,2/1,35
amplasate n curi
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de
140 30 1,2/1,35
ap rece i canalizare
Zone cu gospodrii avnd instalaii interioare de
210 85 1,15/1,30
ap i canalizare, cu preparare local a apei calde
 Zone cu cldiri avnd instalaii interioare de
ap cald i canalizare, cu preparare centralizat
a apei calde (inclusiv cele cu cldiri racordate la 280 100 1,10/1,25
termoficare)

Impartim numarul total de locuitori in 2 zone astfel:

- zona 2: 30% din locuitori se afla in zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate
n curi N(2) = 9600 locuitori.
- zona 5: 70% din locuitori se afla in zone cu cldiri avnd instalaii interioare de ap
cald i canalizare, cu preparare centralizat a apei calde (inclusiv cele cu cldiri racordate la
termoficare) N(5) = 22 400 locuitori.

Tabelul 2
Numrul total de Numrul total de
locuitori ai centrului Ko locuitori ai centrului Ko
populat (N) populat (N)
500 2,8 15000 1,35
1000 2,2 25000 1,30
1500 2,0 50000 1,25
3000 1,75 100000 1,20
7000 1,5 200000 1,15

Debitul Qci al necesarului de ap pentru combaterea incendiilor se poate calcula analitic

pe baza prevederilor din STAS 1478-90 inndu-se seama de configuraia sistemelor pentru
combaterea incendiilor.

Tabelul .3
Numrul Numrul Debitul qhe [l/s] al unui hidrant
locuitorilor din ninc de exterior
localitate incendii cldiri cu cldiri cu
simultane 1 4 etaje peste 4 etaje
5.000 1 5 10
5.001 10.000 1 10 15
10.001 25.000 2 10 15
25.001 50.000 2 20 25
50.001 100.000 2 25 35
100.001 200.000 2 30 40
200.001 300.000 3 40 55
300.001 400.000 3 - 70
400.001 500.000 3 - 80
500.001 600.000 3 - 85
600.001 700.000 3 - 90
700.001 800.000 3 - 95
800.001 3 - 100
 1.000.000

Numarul de incendii ce pot avea loc simultan este = 2 astfel : - 1 in zona rezidentiala
- 1 in zona industriala
- 0 in zona agricola
Debitul qhe [l/s] al unui hidrant exterior pentru cldiri cu 1 4 etaje pentru o localitate cu
32 000 de locuitori este = 20 l/s.
Debitul Qci [m3/zi] al necesarului de ap pentru combaterea incendiilor, n cazul n care
se folosesc hidrani exteriori i nu au fost realizate studii speciale, se poate aprecia cu relaia:

Pentru a afla coeficientul , conform tabelului 2, pentru zona 2 (9600 locuitori) prin
interpolare vom avea :

7000.......1,5
2600

15 000.....1,35

= 1,5 - 0,04875 = 1,428

 Pentru zona 5 vom avea :

15 000.......1,35

25 000.......1,30
= 1,35 0,037 = 1,314

= 704,14

Cerina de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim prin

urmtoare mrimi caracteristice: debitul cerinei zilnice medii de ap de alimentare Q s zi med
[m3/zi], debitul cerinei zilnice maxime de ap de alimentare Q s zi max [m3/zi] i debitul cerinei
orare maxime de ap de alimentare Q s orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale cerinei de ap de
alimentare din zona rezidenial a centrelor populate se determin cu urmtoarele relaii:

n care: Qzi med [m3/zi], Qzi max [m3/zi] i Qorar max [m3/h] - debitele zilnic mediu, zilnic maxim i orar
maxim ale necesarului de ap de alimentare pentru centrul populat;
 Kp coeficient prin care se ine seama de pierderile de ap n aduciune i n reeaua de
distribuie i care poate lua valori ntre 1,08-1,10 n cazul sistemelor care se proiecteaz i
urmeaz a fi executate i valori ntre 1,10-1,25 n cazul sistemelor existente la care se fac
extinderi sau crete gradul de confort;
Ks coeficient prin care se ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare
cu ap i canalizare (splarea aduciunilor, a reelei de distribuie i a reelei de canalizare; nevoi
ale staiilor de tratare i epurare, evacuarea zpezii, etc.), care are valorile: 1,02 n cazul n care
ntreinerea sistemului de alimentare care asigur apa potabil este uoar i 1,05-1,08 n cazul
surselor subterane sau de suprafa de ap care necesit tratare n vederea mbuntirii, valoarea
coeficientului variind n funcie de complexitatea tratrii i de tehnologia de funcionare a
obiectelor componente (n cazuri speciale, pe baz de justificri tehnice, se pot adopta i alte
valori).

Vom lua:

Astfel vom avea:

Exprimarea valorilor caracteristice Q zi med , Q zi max i Q orar max ale debitului cerinei de ap de
alimentare pentru centre populate n [m3/s] se face pe baza urmtoarelor relaii de transformare:

2.1.2. Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate ale necesarului i

cerinei de ap de alimentare din zona industrial a centrului populat

Necesarul de ap de alimentare pentru zona industrial a centrului populat se exprim prin

urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare pentru
zona industrial QnI zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare pentru
zona industrial QnI zi max [m3/zi] i debitul necesarului orar maxim de ap de alimentare pentru
zona industrial QnI orar max [m3/h].
Relaiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de ap de alimentare din zona
industrial a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt urmtoarele:
n care: l indice referitor la numrul categoriilor de produse industriale fabricate;
Utl numrul de uniti din mrimea caracteristic a categoriei de produse industriale:
tone, m3, buci, etc. (producie finit, materie prim sau dup caz producie intermediar) n
perioada considerat (n cazul de fa pe zi).
ntl [m3/unitate caracteristic a categoriei de produse industriale] necesarul de ap
specific corespunztor unitilor de capacitate a categoriei de produse industriale. n tabelul 1.10
sunt date orientative despre necesarul specific de ap pentru produse din diferite uniti
industriale;
mI indice referitor la numrul de ntreprinderi industriale care realizeaz categorii de
produse;
m indice referitor la numrul de folosine;
Ugm numrul de uniti din mrimea caracteristic a folosinei: persoane, cldiri,
schimburi, vehicule, etc. sau combinaii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. n perioada
considerat (n cazul de fa pe zi);
ngm [l/unitate sau combinaii de uniti caracteristice ale folosinei] necesarul specific de
ap corespunztor unitilor sau combinaiilor de uniti ale folosinei (vezi tabelul 1.7);
Kzi, Ko coeficieni de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1), respectiv
coeficientul de variaie orar (vezi tabelul 1.2);
ninc indice referitor la numrul de incendii simultane la uniti industriale;
n indice referitor la numrul cldirilor din unitatea industrial atins de incendiu;
Qinc [l/s] debitul specific de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor din cldiri,
inndu-se seama de volumul Vn [m3] al cldirii n atins de incendiu i gradul de rezisten la foc
al cldirilor. Luam .

Tabelul 4 Necesarul de ap specific pentru diferite uniti industriale

Necesarul de ap specific corespunztor unitilor de
Tipul unitii industriale capacitate a categoriei de produse industriale
[m3/unitatea categoriei de produse]

Fabrici de conserve 8 22 m3/t

Fabrici de nclminte 32,4 m3/1000 perechi

Tabelul 5
Necesar specific [l/omzi]
Destinaia cldiri Total din care ap cald
ap de 60C de 45C
Cldiri pentru birouri (pentru un funcionar pe
20 5 4
schimb)
ntreprinderi industriale (pentru un muncitor
pe schimb) cu procese tehnologice din grupa
I 50 20 28
 60 25 35
II
60 25 35
III a)
b)
75 30 43
IV
75 30 43
V
85 40 57
VI a)
60 25 35
b)
75 30 43

Luam

Luam

La modul general, valorile debitului cerinei de ap de alimentare pentru unitile

industriale se determin cu urmtoarele relaii, pentru cazurile sistemelor fr recirculare sau
reutilizare a apei, i anume QsI [m3/s]:

D [s/zi, s/h sau s/lun] perioada pentru care a fost calculat necesarul de ap, care
are valorile 3.600 s/h, 86.400 s/zi i 2.592.000 s/lun;
Luam D = 1.
 Luam

Exprimarea valorilor caracteristice Q sI zi med , Q sI zi max i Q sI orar max ale debitului cerinei de
ap de alimentare pentru centre populate n [m3/s] se face pe baza urmtoarelor relaii de
transformare:

2.1.3. Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului i cerinei de ap

de alimentare din zona agrozootehnic a centrului populat

Necesarul de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic a centrului populat se exprim

prin urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare
pentru zona agrozootehnic QnZ zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de
alimentare pentru zona agrozootehnic QnZ zi max [m3/zi] i debitul necesarului orar maxim de ap
de alimentare pentru zona agrozootehnic QnZ orar max [m3/h].
Relaiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de ap de alimentare din zona
agrozootehnic a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt urmtoarele:

n care: o indice referitor la categoriile de animale;

qZo [m3/1000animalezi] necesarul specific total de ap, care ia valori n funcie de
categoria i de animale i de tipul sistemului de evacuare a dejeciilor corespunztor fiecrei
categorii i de animale (vezi tabelul 7);
NZo numrul de animale din categoria o;
KpiZo coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor admisibile de ap n incinta
unitilor zootehnice n funcie de categoria de animale (vezi tabelul 6);
 KziZo coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic care este n funcie de categoria o
de animale (vezi tabelul 6);
KoZo coeficientul de neuniformitate a debitului orar care este, de asemenea, n funcie de
categoria o de animale (vezi tabelul 6);
pZ indice referitor la numrul de uniti agrozootehnice din zona agrozootehnic ;
p indice referitor la numrul de folosine;
Ugm numrul de uniti din mrimea caracteristic a folosinei: persoane, cldiri,
schimburi, vehicule, etc. sau combinaii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. n perioada
considerat (n cazul de fa pe zi);
ngm [l/unitate sau combinaii de uniti caracteristice ale folosinei] necesarul specific de
ap corespunztor unitilor sau combinaiilor de uniti ale folosinei;
Kzi, Ko coeficieni de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 2), respectiv
coeficientul de variaie orar (vezi tabelul 2);
rinc indice referitor la numrul de incendii simultane la uniti agrozootehnice;
r indice referitor la numrul cldirilor din unitatea agrozootehnic atins de incendiu;
Qinc [l/s] debitul specific de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor din cldiri,
inndu-se seama de volumul Vn [m3] al cldirii r atins de incendiu i gradul de rezisten la foc
al cldirilor. In aceasta zona am ales sa nu avem incedii, deci Qinc = 0.

Tabelul 6
Coeficieni
Categorii de animale
KpiZ KziZ KoZ
Porcine 1 1 2 2,5
Gte 1,1 1,1 2
Rae i boboci 1 2 2
Celelalte categorii 1,1 1,1 2 2,5

Valorile caracteristice ale debitului cerinei de ap de alimentare din zona agrozootehnic

a centrului populat se determin pe baza valorilor caracteristice ale necesarului de ap din zona
agrozootehnic, cu urmtoarele relaii:
 n care: QnZ zi med [m3/zi], QnZ zi max [m3/zi], QnZ orar max [m3/h] valorile caracteristice ale debitului
necesarului de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic;
KsZ coeficient care ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de
alimentare cu ap i canalizare (pentru pregtirea soluiilor de reactivi, splarea componentelor
staiei de tratare, splarea colectoarelor de canalizare), care are valoarea 4;
KpZ coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor n aduciune i reelele de
distribuie, care se stabilete prin calcule n funcie de soluiile tehnologice i care se poate
considera maxim 1,05 n lipsa datelor necesare;

Tabelul 7
Necesar de ap
specific
qZ o
Categorii de animale 3
[ m /1000animalezi]
Evacuarea dejeciilor
hidraulic mecanic
- vaci cu lapte 120 100
- junici 18 27 luni 90 70
- viei 0 6 luni 25 20
Taurine - tineret bovin 6 18 luni 60 40
- tineret bovin la ngrat 6 24
70 50
luni
- tineret cabalin - 30
- gini adulte rase uoare - 0,35
- tineret nlocuire rase uoare - 0,26
- gini adulte rase grele - 0,46
- tineret nlocuire rase grele - 0,46
- pui (broiler) de gin - 0,29
Psri - curci adulte - 0,90
- tineret nlocuire curci - 0,50
- pui (broiler) de curci - 0,96
- gte - 1,50
- rae - 1,50
- boboci - 0,80

Exprimarea debitelor caracteristice QsZ zi med [m3/zi], QsZ zi max [m3/zi] i QsZ orar max [m3/h] ale
cerinei de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic n [m3/s] se pot face cu urmatoarele
relatii:
2.1.4. Determinarea debitelor caracteristice ale cerinei totale deap de
alimentare a centrului populat

Valorilor caracteristice ale debitului cerinei totale de ap de alimentare a centrului

populat, respectiv debitul total zilnic mediu Q s tot zi med [m3/zi, m3/s], debitul total zilnic maxim
Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] i debitul total orar maxim Qs tot orar max [m3/h, m3/s], se determin cu
urmtoarele relaii:

n care: Qs zi med [m3/zi, m3/s], Qs zi max [m3/zi, m3/s], Qs orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic mediu,
zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului
populat;
QsI zi med [m3/zi, m3/s], QsI zi max [m3/zi, m3/s], QsI orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic
mediu, zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona industrial a
centrului populat;
QsZ zi med [m3/zi, m3/s], QsZ zi max [m3/zi, m3/s], QsZ orar max [m3/h, m3/s] debitele zilnic
mediu, zilnic maxim i orar maxim ale cerinei de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic
a centrului populat.

2.1.5. Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate evacuate din centrul

populat

Valorile caracteristice ale debitului de ape uzate evacuate din centrul urban, respectiv
debitul de ape uzate zilnic mediu Qu zi med [m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate zilnic maxim Qu zi max
[m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate orar maxim Qu orar max [m3/h, m3/s] i debitul de ape uzate orar
minim Qu orar min [m3/h, m3/s] se stabilesc n funcie de valorile caracteristice similare ale cerinei
totale de ap de alimentare a centrului populat, cu urmtoarele relaii :
 n care: Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] i Qs tot orar max [m3/h, m3/s] sunt valorile
caracteristice ale debitului cerinei totale zilnice medii, zilnice maxime, respectiv orare maxime
de ap de alimentare ale centrului populat i unitilor industriale i agrozootehnice aferente;
p coeficient adimensional n funcie de numrul de locuitori ai centrului populat (vezi tabelul 8).

Tabelul 8
Numrul
1001 - 10001- 50001 >
de < 1000
10000 50000 100000 100000
locuitori
p 0,18 0,25 0,35 0,60 0,75

CAPITOLUL 3
STABILIREA STRUCTURII STATIEI DE EPURARE SI
DIMENSIONAREA OBIECTELOR TEHNOLOGICE

3.1. Elemente de calcul i proiectare pentru echipamente de reinere a

suspensiilor grosiere din apele uzate

La intrarea n treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate urbane sunt prevzute
echipamente pentru reinerea suspensiilor grosiere. Prin suspensii sau impuriti grosiere se
neleg frunze, gunoaie, materiale textile, materiale plastice, materiale metalice, hrtii, crengi, etc.
acestea fiind transportate de apele uzate plutind la suprafa sau n interiorul curentului.
Suspensiile grosiere reprezint cca. 3 5% din totalul suspensiilor transportate de apa uzat .
Echipamentele actuale pentru reinerea suspensiilor grosiere, denumite i echipamente de
sitare, sunt agregate complexe care realizeaz reinerea, transportul, deshidratarea-compactarea i
evacuarea suspensiilor grosiere avnd procese de lucru mecanizate sau automatizate i asigurnd
o funcionare precis, sigur i igienic.
Avndu-se n vedere varietatea naturii, formei i dimensiunilor suspensiilor grosiere, n
cele mai multe cazuri, aceste echipamente au suprafeele active de reinere formate din reele de
bare paralele, denumite grtare, rezultnd orificii de trecere ale apei uzate sub form de fante. n
anumite cazuri, n care apa uzat are o ncrctur cu impuriti grosiere cu dimensiuni mai mici
sau se dorete o sitare mai accentuat a apei uzate suprafeele active pot fi sub forma unor site din
mpletitur de srm, estur textil sau tabl perforat, avnd orificii de trecere sub form de
ochiuri. Indiferent dac sunt grtare sau site, forma suprafeei lor active de reinere a impuritilor
poate fi plan sau curb, iar din punct de vedere cinematic, suprafaa activ de reinere poate fi
fix sau mobil.
n acest capitol vor fi prezentai algoritmii de calcul ai principalilor parametrii
dimensionali, cinematici, dinamici i energetici ai unor echipamente moderne reprezentative de
sitare, folosite n staiile de epurare actuale, i anume: echipament de sitare cu grtar plan cu
raclor de curare pe lanuri, echipament de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal i
echipament de sitare cu grtar cilindric mobil i ncrcare frontal.

3.1.1. Determinarea debitelor caracteristice de ap i reineri ale grtarelor

Instalatie de sitare cu grtar plan

Echipamentul de sitare cu grtar plan i grebl de curare pe lanuri este compus din
urmtoarele subansambluri componente principale (vezi figura 1): grtarul plan cu mecanism de
curare cu grebl pe lanuri (poz. I), transportorul-compactor pentru deshidratarea i
compactarea reinerilor (poz. II), instalaia de automatizare (poz. III), instalaia de insuflare a
aerului sub presiune (poz. IV).
Grtarul plan este compus din urmtoarele subansambluri:
- cadrul 1 format din dou lonjeroane laterale fixate ntre ele cu mai multe traverse care se
constituie ca suport pentru toate prile componente ale grtarului;
- pragul 2 care este plasat n partea inferioar a cadrului i are rolul de a mpiedica
depunerea nisipului la baza grtarului, n acest scop sub prag este prevzut o eav cu orificii
prin care se introduce aer sub presiune;
- grtarul propriu-zis 3 format din bare paralele care se fixeaz pe traversele inferioare ale
cadrului prin mbinri speciale care s asigure distanele impuse dintre acestea;
- sistemul de curare a grtarului format din grebla 4 acionat de dou lanuri de
transmisie 5, plasate n zona lonjeroanelor laterale, astfel nct n timpul cursei active a greblei
(cnd se deplaseaz dinspre partea inferioar a grtarului spre cea superioar) aceasta s racleze
suprafaa activ (anterioar) a grtarului antrennd impuritile reinute, iar la cursa pasiv a
greblei (cnd se deplaseaz dinspre partea superioar a grtarului spre cea inferioar) aceasta s
treac prin partea posterioar a grtarului deversnd impuritile transportate n gura de
alimentare a transportorului - compactor apoi s i continue micarea descendent,
ndreptndu-se spre o nou curs activ.
 Fig.1: Echipament de sitare cu grtar plan i grebl de curare pe lanuri

Antrenarea lanurilor pe care este montat grebla se face prin intermediul a dou roi de
lan 6 sincronizate ntre ele i fixate pe un arbore care este pus n micare de un motor electric 7
prin intermediul unei transmisii 8. Elementele 6, 7, 8 sunt montate la partea superioar a cadrului
grtarului, formnd un ansamblu care poate culisa n lungul lonjeroanelor cadrului prin
intermediul unor mbinri filetate asigurnd astfel ntinderea lanurilor. ntoarcerea lanurilor n
partea inferioar a grtarului se realizeaz prin intermediul unor roi de lan independente 9 fixate
pe lonjeroanele laterale ale cadrului. Avnd n vedere c roile de lan independente lucreaz
imersat, lagrele acestora sunt prevzute cu sisteme de etanare mpotriva ptrunderii nisipului,
dotate cu simeringuri i insuflare de aer comprimat (de menionat c toate componentele
grtarului care lucreaz imersat sau intr n contact cu apa sunt din oel inoxidabil sau din oel
protejat anticorosiv mpotriva apei prin zincare termic);
- mecanismul de curare a greblei 10 format din contragreble i perii (i opional cu un
sistem de jeturi de ap sub presiune) care are rolul de a degaja grebla de impuritile transportate
i de a le dirija spre gura de alimentare a transportorului-compactor;
- mantaua 11 de susinere a impuritilor antrenate de grebl n zona de deasupra barelor
grtarului;
- suportul 12 de basculare a grtarului care servete att la poziionarea grtarului n
canalul de ap uzat ct i la bascularea acestuia n vederea scoaterii din ap a prii inferioare a
grtarului n scopul interveniei la roile de lan independente, la prag sau la barele grtarului.
Transportorul-compactor este compus din urmtoarele subansambluri:
- gura de alimentare 13 n care sunt deversate impuritile reinute de ctre grtar;
- jgheabul cilindric longitudinal 14 care se gsete n continuarea gurii de alimentare;
- melcul 15 care se gsete n interiorul gurii de alimentare i a jgheabului cilindric, care
n zona gurii de alimentare i a prii anterioare a jgheabului cilindric are pasul constant, dup
care pasul melcului devine variabil, micorndu-se n sensul de naintare a materialului,
realizndu-se o deshidratare i o compactare a acestuia; n zona de variaie a pasului melcului, n
jgheabul cilindric sunt prevzute orificii de trecere a apei provenite din deshidratare care este
colectat de o manta i evacuat printr-o conduct n canalul n care este montat grtarul;
- gura de evacuare 17 a materialului deshidratat i compactat;
- motorul electric 18 i transmisia 19 a transportorului-compactor.
Instalaia de automatizare este format din:
- senzorii 20 i 21 de sesizare a nivelului apei din amontele, respectiv avalul grtarului;
- echipamentul de automatizare 22 prevzut cu tablou de comand.
 Instalaia de insuflare a aerului sub presiune este alimentat din reeaua de aer comprimat
a staiei de epurare sau de la o turbosuflant proprie i alimenteaz cu aer sub presiune zona
pragului grtarului i lagrele roilor de lan independente.
Funcionarea echipamentului de sitare cu grtar plan i grebl racloare pe lanuri este
urmtoarea: pe suprafaa activ a grtarului plan, poziionat corespunztor (la un unghi de
nclinare de 60 65 fa de orizontal) n canalul prin care trece curentul de ap uzat, sunt
reinute impuritile grosiere care plutesc la suprafa sau se gsesc n suspensie n masa
curentului de ap.
Prin reinerea de impuriti, suprafaa activ a grtarului se mbcsete, i ca urmare
diferena dintre nivelurile apei n amontele i avalul grtarului crete, fiind sesizat prin
intermediul senzorilor de nivel ai instalaiei de automatizare. n momentul n care diferena dintre
niveluri depete o anumit valoare de referin, reglabil prin intermediul tabloului de
comand, instalaia de automatizare pornete sistemul de curare a grtarului i transportorul-
compactor.
Astfel, la cursa ascendent a greblei de raclare, aceasta antreneaz impuritile grosiere
reinute de grtar i le transport ctre partea superioar a agregatului de unde, prin inversarea
sensului de micare a greblei (cursa descendent) i aciunii mecanismului de curare a greblei,
materialul reinut este deversat n gura de alimentare a transportorului-compactor.
Transportorul-compactor preia materialul, l spal cu jeturi dirijate de ap sub presiune n
vederea ndeprtrii dejeciilor i a materiilor organice solubile, apoi l transport, deshidrateaz
i compacteaz, dup care l evacueaz n containere, pubele sau instalaii de transport.
Prin deshidratarea reinerilor, umiditatea acestora este redus de la cca. 80% la cca. 60%,
rezultnd scderi importante ale greutii (cu cca. 50%) i ale volumului acestora, obinndu-se
totodat o stare a materialului evacuat care permite i faciliteaz colectarea, nmagazinarea i
transportul.
n momentul n care suprafaa activ a grtarului este degajat de impuriti, diferena
dintre nivelele apei n faa i n spatele grtarului, sesizat prin intermediul senzorilor de nivel,
scade sub valoarea de referin i instalaia de automatizare comand oprirea sistemului de
curare a grtarului i a transportorului-compactor, dup un anumit program secvenial.
Echipamentul de sitare cu grtar plan i mecanism de curare cu grebl pe lanuri asigur
un regim de lucru automatizat, 24 din 24 ore, care nu necesit permanent operatori, avnd o
funcionare sigur i asigurnd condiii mbuntite de igien.
Echipamentul de sitare cu grtar plan i grebl de curare pe lanuri este un agregat
complex, compus din dou ansambluri principale: grtarul plan cu mecanism de curare i
transportorul-compactor, fiecare cu structura i procesul su de lucru distincte.
Fig. 2: Parametrii dimensionali ai grtarului plan (vedere frontal)

Fig. 3: Profilul barelor grtarului

Fig. 4: Parametrii dimensionali ai grtarului plan (vedere lateral)

 Conform softului rulat au rezultat urmtoarele date:
debitul de calcul (dimensionare) de ap uzat care ptrunde n instalatiile de sitare ale
Qc = 2029,38 statiei de epurare
Qv = 300,05 Debitul de verificare de ap uzat care ptrunde n instalatiile de sitare ale statiei de
epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este racordat aceasta
a=11,211l/om. an cantitatea de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

Qvrzi =4,914 m3 /zi debitul volumic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

Qmrzi=3,931 103 kg/debitul

zi masic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

mruzi=786,283 kg / zimasa zilnic de substanta uscat din retinerile de pe suprafetele active ale instalatiilor
de sitare
V ruzi=0,437 m / zi volumul zilnic de substanta uscat din retinerile de pe suprafetele active ale instalatiilor
3
de sitare
B e =1400 mm Latimea canalului in care este montat gratarul

3 ltimea efectiv a grtarului plan

B g=1 10 mm

l b=50 mm ltimea profilului barelor grtarului plan

nb =50,5 51 numrul de bare ale grtarului plan

t =0,505 raportul dintre suprafata total de trecere a apei prin grtar si suprafata activ total a
grtarului

s=0,515 raportul dintre suprafata frontal total a barelor grtarului si suprafata activ total a
grtarului

ht =850,518 mm nltimea teoretica ht [mm] a curentului de ap uzat care trece prin grtarul plan

i g=1 numrul de grtare active necesare n statia de epurare

3 3
Qc 1=2,034 10 m /hdebitul de calcul (dimensionare) de ap uzat corespunztor unui grtar activ

Qv 1=300,05 m3 /h debitul de verificare de ap uzat corespunztor unui grtar activ

h av=725,942 mm nltimea curentului de ap uzat n avalul canalului n care este montat grtarul plan

H=1,351 103 mm nltimea canalului n care este montat grtarul plan

Lg =1,559 103 mm lungimea (n lungul cadrului) a suprafetei active a grtarului plan

L=3,03 10 3 mm lungimea (n lungul cadrului) ntre axele rotilor de antrenare, respectiv de ntoarcere, ale
 lanturilor pe care sunt montate greblele de curtare

Debitul de calcul (dimensionare) Qc [m3/h] de ap uzat prelucrat de grtar sau sit se

stabilete n funcie de procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de
epurare, astfel:
- pentru procedeul de canalizare unitar i mixt:

n care: Qu orar max [m3/h] - debitul orar maxim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare;
z - coeficient care ine seama de neuniformitatea debitului apelor de canalizare
introduse n staie, cu valori ntre 2 - 4 (vezi STAS 1846-90), n condiii normale z avnd valoarea
2;

- pentru procedeul de canalizare separativ:

Debitul de verificare Qv [m3/h] de ap uzat prelucrat de grtar sau sit, indiferent de

procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staie, se stabilete cu relaia:

n care: Qu orar min [m3/h] - debitul orar minim de ap uzat al localitii deservite de staia
de epurare.

Cantitatea specific a [l/om an] de reineri pe suprafaa activ a grtarului sau sitei
variaz n funcie de distana e [mm] dintre barele grtarului. Pe baza datelor experimentale din
lucrarea [5], a fost stabilit prin regresie o relaie orientativ de calcul a cantitii specifice a i
anume:

n care: e [mm] distana dintre barele grtarului. Aleg e = 10 mm.

Debitul volumic zilnic Qvr zi [m3/zi] de impuriti reinute de ctre grtar sau sit, cu
umiditatea de 80%, se stabilete cu relaia:
 n care: Ni numrul de locuitori ai localitii deservite de staia de epurare; .
k coeficient de variaie zilnic a debitului de substane reinute pe grtare sau site,
care ia valori ntre 2 5. Aleg k = 5.

Debitul masic zilnic Qmr zi [kg/zi] de impuriti reinute de ctre grtar sau sit, cu
umiditatea de 80%, este dat de relaia:

n care: r [kg/m3] densitatea reinerilor cu umiditate de 80%, care ia valori ntre 750-
950 kg/m3. Aleg r = 800 kg/m3.

3.2. Elemente de calcul i proiectare pentru echipamente de separare prin

sedimentare a impuritilor din apele uzate

Sedimentarea este procesul de separare a particulelor solide, minerale sau organice, aflate
n suspensie n apa uzat, prin depunere gravimetric. Sedimentarea particulelor solide are loc pe
cale natural sau dup tratamente de coagulare floculare sau precipitare care fac posibil
depunerea gravimetric.
n staiile de epurare a apelor uzate urbane se ntlnesc dou categorii principale de
echipamente pentru separarea impuritilor prin sedimentare, i anume: deznisipatoarele i
decantoarele.
Deznisipatoarele sunt instalaii utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor
minerale cu dimensiuni mai mari de 0,2 0,25 mm, care n timpul procesului de lucru se depun
pe radierul echipamentului, i care poart denumirea generic de nisip (trebuie menionat faptul
c nisipul rezultat n deznisipatoarele staiilor de epurare a apelor uzate menajere conine pe lng
particule minerale i mici cantiti de substane organice care i confer acestuia un ridicat grad
de nocivitate). Deznisipatoarele fac parte din treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate
fiind amplasate n mod curent dup echipamentele de sitare i naintea separatoarelor de grsimi,
sau dac acestea nu sunt utilizate, a decantoarelor primare.
Deznisipatoarele cele mai frecvent utilizate n staiile de epurare actuale se clasific dup
mai multe criterii, i anume:
Dup direcia de curgere a apei:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangeniale;

Dup modul n care se realizeaz circulaia apei:

 - deznisipatoare cu curgere gravitaional;
- deznisipatoare cu antrenare mecanic a curentului de ap;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (aerate);

Dup modul n care se evacueaz nisipul:

- deznisipatoare cu evacuare manual;
- deznisipatoare cu evacuare mecanic;
- deznisipatoare cu evacuare hidraulic.

Desnisipator cu seciune parabolic cuplat cu canal Parshall

Este compus din:compartimente de deznisipare(pozitia I), canalele Parshall(pozitia II),
pod rulant de colectare a nisipului(pozitia III), sistem de evacuare si spalare a nisipului(pozitia
IV) si jgheaburi drenante longitudinale pentru deshidratarea nisipului(pozitia V).
Compartimenetele de deznisipare sunt construite din beton avand peretii 1 de forma
parabolica in zona de curgere a apei (sectiunea transversala A-A) si verticali de asupra zonei de
curgere a apei. De-a lungul partii inferioare a compartimentelor sunt prevazute rigolele centrale 2
de colectare a nisipului. In cazul in care deznisipatorul are sistem de colectare mecanica a
nisipului in partea dinspre amonte a fiecarui compartiment sunt prevazute basele 3. In cazul in
care deznisipatorul are sistem de colectare hidraulica a nisipului, basele nu mai sunt necesare.
In avalul fiecarui compartiment de deznisipare cu sectiune parabolica este recomandabil
sa fie prevazut cate un canal parshall care are urmatoarele roluri:
sa mentina constanta viteza de curgere a curentului de apa uzata acre strabate
deznisipatorul in cazum in care debitul curentului de apa uzata variaza
sa permita o determinare usoara si precisa a valorii debitului de apa uzata care strabate
deznisipatorul
Canalele Parshall care lucreaza in agregat cu compartimentele de deznisipare, sunt canale cu
sectine dreptunghiulara prevazute cu o ingustare dreptunghiulara avand radierul orizontal sau
coborat. Atata timp cat curgerea apei prin canalele parshall se face cu salt hidraulic neinecat,
debitul de intrare in canal poate fi determinat prin masurarea unui singur parametru, si anume
nivelul apei din amontele ingustarii, scop in care in aceasta zona este prevazut caminul 4 in care
se fac toate masuratorile.
Podul rulant de colectarea nisipului este compus din: platforma 5, sistem de rulare 6,
sistem de antrenare 7 care asigura deplasarea podului rulant si dupa caz, cu lopetile racloare 8
dotate cu mecanisme de pozitionare 9, la sistemele de colectare mecanica a nisipului sau cu
agregate de pompare sau cu instalatii cu sifoane, la sistemele de colectare hidraulica a nisipului.
La colectarea hidraulica amestecul de nisip si de apa este preluat din rigola de colectare a
deznisipatorului prin intermediul unor conducte de absorbtie prevazute cu sorburi si apoi evacuat
in lungul jgheabului drenant llongitudinal adiacent deznisipatorului prin conductele de evacuare
prevazute pe podul rulant.
Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe compartimenete de deznisipare.
Daca podul rulant serveste concomitent mai multe compartimente de deznisipare atunci acesta
este prevazut cu organe de colectare sau de evacuare a nisipului pentru fiecare compartiment in
parte, pozititonate corespunzator si care pot fi comandate independent.
 Sistemul de avcuare si spalare a nisipului, care echipeaza deznisipatoarele c colectare
mecanica a nisipului, preiau hidraulic nisipul colectat in basele din amontele compartimentelor de
deznisipare prin intermediul unor agregate de pompare 10 si il introduc in instalatia de spalare
11, unde acesta este curatat de particulele si impuritatile fine de natura organica, dupa care este
evacuat prin intermediul unui sistem de conducte 12 in jgheabul drenant longitudinal amplasat
paralel cu compartimentele de deznisipare, in vederea deshidratarii.
Canalele Parshall
Sunt dispozitive de masurare a debitului de apa uzata care pot fi plasate in orice punct al statiei de
epurare. Se recomanda sa fie amplasate in avalul desnisipatoarelor cu sectiune parabolica in
scopul mentinerii constante a vitezei de curgere a apei in acestea.
Canalele Parshall se obtin prin ingustarea sectiunii in plan transverasal si apoi largirea
rinun divergent la valarea initiala, spafetelle vrtivcale de racordae finsd plane. Ingustarea
sectiunii canalului produce o accelerare a curentului de apa rezultand o coborare a nivelului
acestuia.
Daca datorita ingustarii sectiunii canalului sau a modificarii fundului acestuia se produce
un regim de curgere rapida sau torentiala a curentului de apa, rezultand un salt hidraulic neinecat
intre nivelurile curentului de apa din amonte, respectiv avalul ingustarii, atunci se poate considera
ca curgerea curentului de apa din canal in amontele ingustarii nu este influentata de curgerea
curentului de apa din avalul ingustarii si ca debitul curentului de apa poate fi dtrminat doar prin
masurarea unui singur parametru, si anume adancimea curentului de apa in canalul din amontle
ingustarii sctiunii.
Forma sectiunii ingustarii poate fi dreptunghiulara, trapezoidala sau in forma de U. Dintre
acestea, canalele cu fanta rectangulara sau sub forma de U sunt mai sensibile la variatiile de
debit, iar cele cu fanta trapezoidala sunt recomandate in cazul unei game foarte largi de debite
care trebuie masurata. In practica, pentru apele uzate, canalele cu fanta dreptunghiulara, care sunt
totodata si cel mai simplu de executat, sunt cele mai des utilizate.
Podul rulant de colectare a nisipului
Podurile rulante care echipeaza deznisipatoarele si decantoarele longitudinale din statiile
de epurare a apelor uzate sunt constructii monogrinda sau cu doua grinzi, cu deschidere pana la
cca. 10m, propulsate cu sisteme de actinare proprii, pe care sunt montate organele de
colectare/colectare-evacuare a namolului.
Un pod rulant este compus din:
- cadrul podului rulant
- trenul de rulare
- sistemuol de propulsie a podului
- sistemul de colectare/colectare-evacuare a nisipului
- instalatia electrica a podului rulant
Cadrul podului rulant este format din: grinzi de rezistenta (care se confectioneaza din
profiluri de otel), platforma si balustradele de protectie.
Figura 4:Deznisipator longitudinal cu sectiune parabolica, cu colectare mecanica si evacuare
hidraulica a nisipului

Trenul de rulare al podurilor este format diin doua punti cu cate doua roti ( la podurile de
mari dimensiuni pot fi utitlizate mai multe punti) dintre care una motoare. Rotile podurilor
rulante ale deznisipatoarelor sau decantoarelor longitudinale pot fi: metalice prevazute cu buze de
ghidare unilaterale sau bilaterale, caz in care caile de rulare sunt metalice, metalice cu invelis din
poliuretan sau cauciuc, caz in care caile de rulare sunt chiar coamele peretilor din beton ale
bazinelor.
Sistemul de propulsie al podului rulant este format din motoru electric si transmsie, care
este de regula mecanica putand avea in componenta transmisii cu curea, reductoare sau transmisii
cu lant si care actioneaza rotile motoare, sistemul de propulsie trebuie sa asigure deplasarea
podului rulant in ambele sensuri.
Sistemul de colectare a namolului realizeaza raclarea acestuia din rigola centrala
longitudinala sau de pe radierul deznisipatoarelor antrenandu-l catre basa sin maontele acestora in
cazul sistemelor mecanice de colectare, sau absorbtia namolului in cazul sistemelor hidraulice.
Sitemul mecanic de colectare a namolului este alcatuit din:lame de raclare, sistem de
sustinere a lamelor de raclare si mecanism de pozitionare a lamelor de raclare.
In cazul utilizarii sistemelor mecanice de colectare a namolului deplasarea podurilor
rulante prezinta particularitati in functie de sensul de deplasare si anume: la deplasarea dinspre
avalul catre amontele bazinelor longitudinale se realizeaza cursa activa pe parcursul careia podul
rulant are organele de colectare a namolului in pozitie de lucru si are loc procesul de raclare, in
timp ce deplasarea dinspre amontele inspre avalul bazinelor se realizeaza cursa pasiva pe
parcursul careia podul rulant are oganele sistemului in pozitie retrasa sau rebatuta , podul rulant
intreptandu-se spre punctul de pornire intr-o noua cursa activa.
Podurile rulante deservesc simultan mai multe compartimente, pe acelasi pod rulant fiind
montate organe de colectare a namolului opentru toate compartimentele, amplasate corespunzator
si dotate cu mecanisme de pozitionare individuale.
Sistemul hidraulic de colectare a namolului este format din: conducte de suctiune
prevazute cu sorburi profilate astfel incat la deplasarea podului rulant sa baleieze complet zonele
de depunere a namolului, rezervor tampon si instalatie de evacuare a namolului( prin pompare
sau sifonare) compusa din pompa de lucru si conducte de transport care preia nisipul din
rezervorul tampon si il evacueaza in jgheabul drenant longitudinal.
In cazul utilizarii sistemelor hidraulice de colectare - evacuare a nisipului nu apar
particularitati in functie de sensul de deplasare a podurilor rulante, sistemul fiind in functinare
permanenta indiferent de sensul de deplasare.
sistemului in pozitie retrasa sau rebatuta , podul rulant intreptandu-se spre punctul de pornire intr-
o noua cursa activa.
Instalatia electrica a podului rulant este formata din: racord electric aerian, tablou electric de
automatizare si sistem prin cabluri.

Conform softului rulat au rezultat urmtoarele date:

V 0=0,3 m/ s
t=45 s
U=57,6 m/h
brig =0,4 m
hrig =0,25 m
=0,3
B pr =1500 mm
3
Qc =2030 m /h
Qv =300,05 m3 /h
Cniszi =2,058 m3 / zi
3
mniszi=5,45 10 kg / zi
L=13,5 m
B=2,7 m
i dez=1
B comp=2,7 m
hc =1,044 m
hnis =63,519 mm
ha =0,7 m
H=1,7 m
C p =2
BP=1,8 m
bp=0,54 m
bpmin =0,389 m
e p=0,63 m
C D =1,88 m
C E=1,8 m
C F =3,9 m
C Fmin =3,22m
C0 =2,089 m
Cm =3,655 m
D=0 m
R1=2,886 m
R2=4,618 m
R3=0 m
L0=9,424 m
L1=7,58 m
L2=15,589 m
L3=14,4 m
Lcjdn =3,625 m
l cjdn1 =0,45 m
l cjdn2 =0,8 m
l cjdn=0,8 m
d cdjdn =0,95 m
 H totcdn=0,955

3.3. Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune

Flotaia este procesul de deplasare ctre suprafaa apei a particulelor aflate n suspensie n
curentul de ap uzat, cu densitate mai mic dect a apei, pe cale natural, datorat diferenei de
densitate sau pe cale artificial prin intermediul bulelor de aer, introduse n curentul de ap uzat,
care ader la particule.
n scopul eficientizrii procesului de flotaie a substanelor grase, apa uzat poate fi n
prealabil tratat cu reactivi chimici, n scopul distrugerii emulsiilor, spre a favoriza coalescena
particulelor de grsime i separarea acestora la suprafaa apei.
Echipamentele n care se realizeaz separarea grsimilor din apele uzate menajere poart
numele de separatoare de grsimi, i sunt plasate n treapta mecanic a staiilor de epurare a
apelor menajere, ntre deznisipatoare i decantoarele primare. Prezena separatoarelor de grsimi
n fluxul tehnologic al staiilor de epurare a apelor uzate menajere este absolut obligatorie atunci
cnd concentraia grsimilor din apa uzat exprimat prin substane extractibile n eter de petrol
este mai mare sau egal cu 20 mg/dm 3 [2] sau cnd staia de epurare are treapt biologic
artificial sau natural.
n staiile de epurare a apelor menajere se utilizeaz frecvent urmtoarele tipuri de
separatoare de grsimi:
separatoare de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune (0,5 0,7 atm.);
Separatoarele de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune sunt compuse din urmtoarele
componente principale (vezi figura 18): bazinul separatorului de grsimi (poziia I), instalaia de
insuflare a aerului (poziia II).
Bazinul separatorului de grsimi este construit din beton armat, fiind compus din dou sau
mai multe compartimente 1 cu seciune transversal de form trapezoidal. Apa uzat este
introdus n compartimente pe sub ecranele scufundate 2. Compartimentele separatoarelor de
grsimi sunt mprite n trei zone (o zon central 3 i dou zone laterale 4) prin intermediul
pereilor separatori 5, care sunt prevzui la partea inferioar, pe toat lungimea, cu ferestre de
trecere a apei. n zona central, se insufl aer la joas presiune, fiind locul n care apa este
puternic agitat i n care se realizeaz procesul de flotaie a grsimilor. Apa i grsimile din
partea superioar a zonei centrale ptrund n zonele laterale prin grtarele 6, realizate din ipci de
lemn, bare de metal sau plastic (cu lumina dintre bare de 20 50 mm) i fixate pe pereii
separatori n zona oglinzii apei, care au scopul disiprii energiei apei agitate din zona central la
trecerea n zonele laterale. Zonele laterale, n care apa uzat nu se afl sub aciunea bulelor de aer,
sunt zone de linitire n care grsimile se acumuleaz la suprafa sub form de pelicul. Pe
prile laterale ale zonelor de linitire sunt prevzute jgheaburile de colectare a grsimilor 7, n
care grsimile sunt evacuate prin deversare n urma realizrii unui remuu pozitiv n
compartimente sau ca urmare a nchiderii gradate a stvilarelor din aval 8 aferente
compartimentelor respective.
 Fig. 18: Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea
grsimilor prin remuu pozitiv

Pentru colectarea uniform a grsimilor, se recomand ca n lungul pereilor deversani ai

jgheaburilor de colectare a grsimilor s fie prevzute lame deversante metalice sau din material
plastic cu dini triunghiulari sau trapezoidali, reglabile pe vertical.
Apa separat de grsimi iese din compartimente pe sub ecranele scufundate 9.
n scopul eventualei izolri a compartimentelor, pentru intervenii n caz de avarii sau
revizii, pe canalul/conducta de admisie a apei 10 a fiecrui compartiment este prevzut stvilarul
(din amonte) 11.
Dispozitivul 12 de insuflare a aerului comprimat de joas presiune (0,5 0,7 atm.) n ap
este plasat n partea inferioar a zonelor centrale ale compartimentelor, asigurnd introducerea n
ap a aerului sub form de bule fine (cu diametrul ntre 1- 3 mm).
Insuflarea aerului n ap poate fi realizat cu urmtoarele tipuri de dispozitive:
a plci poroase de tip Arcuda, acoperite cu dou straturi de pietri sortat, stratul inferior de
10 cm grosime din pietri cu granule de 15 30 mm, iar stratul superior de 5 cm grosime din
pietri cu granule de 7 15 mm;
b blocuri M acoperite cu dou straturi de pietri sortat, identice cu cele recomandate la
soluia precedent;
 c plci poroase din sticl sinterizat cu diametrul porilor de 200 400 m;
d difuzoare, tuburi sau panouri cu membran elastic perforat.
n cazul dispozitivelor de insuflare a aerului de tipurile a, b i c aerul comprimat este
furnizat prin conductele perforate de distribuie 13, amplasate n canivourile longitudinale 14.
Dispozitivele de insuflare a aerului de tipul d, acestea sunt plasate direct pe radierul zonei
active a compartimentelor. Pentru obinerea unei eficiene optime de colectare a grsimilor
insuflarea aerului trebuie s fie continu.
n practic, mai exist o variant constructiv de separatoare de grsimi cu insuflare de
aer la joas presiune (vezi figura 4.2) la care compartimentele au o construcie similar din punct
de vedere al realizrii zonelor, central i laterale, dar care nu sunt prevzute cu jgheaburi laterale
de colectare a grsimilor, ci au n componen un pod rulant prevzut cu lame de antrenare a
grsimilor, plasate n zonele de linitire [3]. Astfel la cursa activ a podului rulant, grsimile sunt
deplasate dinspre amonte ctre aval de unde sunt evacuate prin dispozitive de tip jgheab oscilant
sau alte construcii similare.
Eficiena reinerii grsimilor din apele uzate urbane, pentru acest tip de echipamente, este
de 50 85 %.

Fig. 18: Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor cu
pod raclor (seciune transversal)

separatoare de grsimi cu plci paralele sau tuburi nclinate;

echipamente mixte de deznisipare i separare a grsimilor cu insuflare de aer.
 Conform softului rulat au rezultat urmtoarele date:

b=1m
H=2 m
B 1=3 m
Qc =20580 m3 /zi
Qv =2030 m3 /h
Qaer =514,5 m3 /h
Qvsp=0,351m3 / zi
=0,464
g=26,565
Lsg =23,819 m
i csg=2 bazine active si12bazine de rezerva
L1 sg=11,91 m
t=0,111 h
V L =0,03 m/s
h v =0,797 m
hv
tg=
x
x=h v ctg =1,975 m
B hv =B 1+2 x=6,95 m
Lpr=4300mm

3.4 Decantor primar longitudinal

Decantoarele sunt constructii ce au rolul de a retine din apele uzate substantele in

suspensie sedimentabile gravimetric care se depun pe radierul acestora i poart denumirea
generic de nmol. Nmolurile au natur i aspecte diferite n funcie de locul de plasare a
decantoarelor n schema tehnologic a staiilor de epurare a apelor uzate urbane, putndu-se
deosebi urmtoarele categorii: nmoluri primare rezultate n decantoarele din treapta mecanic,
nmoluri secundare rezultate n decantoarele din treapta biologic i, eventual, nmoluri teriare
de la decantoarele din treapta teriar atunci cnd staiile de epurare sunt dotate cu o astfel de
treapt. Indiferent de treapta n care se gsesc, decantoarele sunt de regul ultimul obiect
tehnologic de prelucrare a apelor uzate din cadrul acesteia.
 Decantoarele se construiesc astfel incat sa functioneze in flux continuu. Tipurile de
decantoare utilizate in instalatiile de epurare sunt de mare varietate. Se urmareste insa ca, in
aceasi statie de epurare, in diferite procese de epurare, sa se foloseasca acelasi tip de decantoare.
Decantoarele uzual utilizate n staiile de epurare actuale se pot clasifica dup mai multe
criterii, i anume:

Dupa treapata de epurare in care se gasesc decantoarele se clasifica in:

- Decantoare primare
Se gasesc in treapta primara de epurare( treapta mecanica) in care sunt plasate dupa
instalatia de sitare, deznisipator si separatorul de grasimi.
- Decantoare ecundare
Se amplaseaza in treapta de epurare secundara (treapata biologica) si sunt folosite pentru
separarea namolului active din apa.
- Decantoare tertiare
Se intalnesc in treapta de epurare tertiara( epurare avansata) care atunci cand este chimica
sunt folosite pentru retinerea produselor precipitate.

Dupa directia de curgere a apei uzate si dupa felul de alcatuire tehnologica se deosebesc:

- Decantoare orizontale longitudinale in care sunt incluse jgheaburile de

decantare ale decantoarelor cu etaj(Imhoff) si partea de decantare a foselor septice( directia de
curgere a apei uzate este pe orizontala)
- Decantoare orizontale radiale, cu directia de curgere a apei orizontala
- Decantoare verticale in care directia de curgere a apei este verticala
- Decantoare de tip special ( cu module lamelare, ciclatoare, etc.)

Dupa modul de indepartare a depunerilor se deosebesc:

- Decantore cu curatire manuala

- Decantore cu sisteme de curatire mecanica
- Decantoare cu sisteme de curatire hidraulica

In mod obisnuit, in decantoare se retin particulele mai mici decit 0,2 mm. Ele se utilizeaza
pentru retinerea namolulurilor brute sau activate, floculale sau coagulate. Totusi, din toate
functiunile decantoarelor, aceea de treapta de epurare rnecanica ramine cea mai importanta.
Intocmai ca si la filtrarea apelor potabile, decantarea determina in mare masura intreg cursul
ulterior al epurarii. De aceea proiectarea, constructia si exploatarea corecta a decantoarelor este
de cea mai mare insemnatate pentru functionarea statiilor de epurare a apelor uzate menajere.
Decantoarele primare de ape uzate orasenesti se calculeaza la debitul maxim zilnic, pe
timp uscat, stabilit pentru ipoteza cea mai dezavantajoasa a debitelor care sosesc in statia de
epurare (ape uzate menajere, publice si industriale, ape din balti, mlastini si drenaje organizate
etc.).
Pentru timpul de ploaie se tine seama ca in statia de epurare se admite prelucrarea unui
debit egal cu cel mult dublul aceluia de timp uscat, eventualele diferente in plus deversand sau
inmagazinindu-se in bazine de retinere pentru prelucrarea dupa terminarea ploii. Intrucit in
decantoare se obtine, in general, o limpezire de circa 50% se considera ca in timpul ploilor
reducerea aceasta de concentratie este obtinuta chiar prin diluarea admisa, astfel incit practic
apele necesita o sedimentare cu mult mai redusa decit pe timp uscat. in mod obisnuit decantoarele
nu se calculeaza si nu se verifica la cantitatile de apa din timpul ploilor sau, daca se verifica, se
admite un timp de trecere mult mai redus decit pe timp uscat.
La intrarea apelor uzate in decantor dispersarea firelor de curent trebuie sa se faca repede
si sa cuprinda din decantor un volum util cit mai mare; pentru aceasta trebuie folosite dispozitive
de admitere care disperseaza firele de curent pe toata inaltimea utila precum si pe intreaga latime
a decantorului, sau perimetrul distribuitorului

In urma rularii softului au rezultat urmatoarele date:

v 0 =0,01 m/ s
t c =1,5 h
Qc =20580 m3 /zi
Qch=857,5 m3 /h
Qv =2030 m3 /h
V np=93,545 m3 / zi
iev=6
A 0=779,545 m2
icd=2
b1=7 m
b2=6,3 m
L=55,682 m
rap=7,955
hu=2,65 m
h s=0,4 m
hn=0,2m
hd =0,35 m
H=3,6 m
S u=18,55 m2
V u=1033 m3
E=6,9m
a=1,565 m
a1=0,75 m
a2=1,88m
Lb=2 m
lb=0,4 m
b3 =3,1m
b 4=1,2 m
hbmin =1,423 m
hnamcomp =0,02 m
 3.5. Bazin cu aerare pneumatic
Bazinele cu namol activat sunt alcatuite din:
compartimente de aerare;
conducte si jgheaburi de admisie si de evacuare a apei si namolului activat;
sisteme de aerare;
sisteme de reglaj si de mentinere constanta a nivelului apei (in cazul aerarii mecanice).
Aerarea apei este un procedeu utilizat pentru epurarea biologica a apelor uzate menajere
si orasenesti aplicabil la orice debit. Aerarea apei consta in realizare unui amestec de apa uzata si
namol activ, care este agitat si aerat. Namolul activat se prezinta sub forma unor flocoane mari pe
care plutesc si pe care au loc procesele biologice, analog celor de pe peliculele ce se formeaza pe
granulele stratului filtrant din filtrele biologice.
Aerarea cu namol activat constituie procedeul superior pentru epurarea biologica a
apelor uzate, datorita sigurantei in stabilirea gradului de epurare a apelor , randamentului sporit in
timpul iernii, timpului de punere in exploatare mai scurt (circa 15 zile) fata de filtrele biologice si
absentei absolute a mirosului si a mustelor.
Distributia apei si namolului la bazinele de aerare se face prin jgheaburi sau prin
conducte, prevazute cu dispozitive de inchidere si reglare, corespunzatoare debitelor necesare.
Bazinele cu namol activat sunt folosite la epurarea apelor uzate orasenesti sau industriale cu
caracteristici similare, in scopul micsorarii, in principal, a cantitatilor de substante organice si de
materii totale in suspensie.
Bazinele cu namol activat sunt constructii descoperite, ce realizeaza o eficienta, privind
reducerea substantelor organice, de 60-98%.
Alegerea tipului, marimii si numarului de compartimente ale bazinului cu namol activat
se face pe considerente tehnico-economice pe ansamblul statiei de epurare, in functie de debitul si
caracteristicile apelor uzate, cat si de eficienta de epurare necesara. Astfel, bazinul cu namol
activat se prevede cu cel putin doua compartimente independente la statiile mici si medii si cu cel
putin trei compartimente independente la statiile mari. In mod obisnuit, se prevad minimum doua
bazine de aerare; nu se prevad cantitati de rezerva. Pentru capacitati foarte mici se poate insa
utiliza un singur bazin. Bazinele cu namol activat cu compartimente multiple se realizeaza, de
regula, in constructie comuna, separate cu pereti etansi longitudinali.
Se construiesc unitati de bazine de aerare avand 1-4 canale alaturate, numarul par sau
impar stabilindu-se dupa cum este avantajoasa amplasarea intrarii si evacuarii apei si namolului
pe aceeasi latura a bazinului sau pe laturi opuse. Uneori aceleasi bazine de aerare servesc atat
pentru aerarea apei, cat si pentru regenerarea namolului.
Canalele se amenajeaza cu funduri plane cu intrarea aerului pe langa unul din pereti sau
pe langa ambii pereti, si in forma de dinti de ferestrau.
Sistemele de distributie a aerului se amplaseaza in functie de tipul adoptat: langa unul
din peretii longitudinali ai compartimentului sau uniform repartizate pe radierul
compartimentului.

Clasificare

a) Dupa sistemul de aerare, bazinele cu namol activat pot fi:

cu aerare pneumatica: se poate realiza prin trei sisteme de distributie a aerului, si anume:
 - cu bule fine de 1-4 mm. Se realizeaza distribuind aerul prin materiale poroase, cu
orificii mai mici de 0,3 mm ( placile poroase, tuburile poroase si difuzoarele).

- cu bule medii de 5-10 mm. Se realizeaza distribuind aerul prin tevi (tuburi) perforate cu
orificii cu diametrul de 2,5 mm amplasate la partea inferioara a tevii, pe doua generatoare;
orificiile se dispun alternativ pe cele doua generatoare.

- cu bule mari. Se realizeaza prin distribuirea aerului prin tevi perforate cu orificii cu
diametrul de 5-10 mm dispuse similar ca la cele cu bule medii.

Figura 20: Bazin cu namol activ, cu aerare pneumatica cu bule fine

 Figura 21: Schema unei statii de epurare cu bazine de aerare pneumatica

cu aerare mecanica: se realizeaza prin dispozitive cu stropire si pulverizare (de suprafata),

rotoare, palete sau diferenta de presiune hidraulica.

cu aerare mixta: se poate realiza prin combinarea aerarilor cu aer comprimat si mecanica sau a
doua sisteme de aerare mecanica. Aerarile mixte nu se dezvolta in prezent decat pentru apele
uzate menajere amestecate cu mari cantitati de ape industriale.

Figura 22: Metode de aerare

a pneumatice; b mecanice; c mixte.

b) Dupa variatia concentratiei substantelor organice (exprimata in CBO ) in lichidul din

bazinu, bazinele cu namol activat pot fi:
omogene, cu amestecare totala. Se prevad la statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti mici.
neomogene, cu concentratie descrescatoare in lungul bazinului. Se prevad la toate
statiile de epurare a apelor uzate orasenesti, indiferent de marime.

c) Dupa procesul tehnologic adoptat, bazinele cu namol activat pot fi:

cu aerare prelungita;
de mica incarcare;
de medie incarcare;
cu epurare partiala;
de mare incarcare (supraactive).
Conform softului rulat au rezultat urmtoarele date:

Qc =20580 m3 /zi
3
Qch=857,5 m /h
QRmax =600,25 m3 /h
Qv =1458 m3 /h
3
V =3043 m
t=3,548 h
t r=1,884 h
CO prim =413,251 kg /h
SP=2
B P =6,75 m
L p=100,172 m
L j=50 m
H ptot =5 m
3
Qaer =10200 m /h
d orif =0,25
3.6. Decantor secundar radial

Se recomand a se adopta decantoare secundare orizontale radiale de tipul celui din fig. b
pentru diametre D cuprinse ntre 1525 m i de de tipul celui din fig. a pentru diametre D
cuprinse ntre 3050 m. Nu se recomand a se prevedea decantoare secundare radiale cu
diametre mai mici de 15 m i nici mai mari de 60 m. Sunt bazine cu forma circular n plan, n
care apa este admis central prin intermediul unei conducte prevzut la debuare cu o plnie
(difuzor) a crei muchie superioar este situat la 20 30 cm sub nivelul apei. Apa limpezit este
evacuat printr-o rigol perimetral (v. fig. a i b) sau prin conduct inelar submersat prevzut
cu orificii ( fante ). Circulaia apei se face orizontal i radial, de la centru spre periferie. Din
conducta de acces, apa iese pe sub un cilindru central semiscufundat, cu muchia inferioar situat
la o adncime sub nivelul apei egal cu 2/3 din nlimea zonei de sedimentare . n alte
variante, apa iese din cilindrul central prin intermediul unor orificii cu deflectoare practicate n
peretele acestuia sau printr-un grtar de uniformizare cu bare verticale.

Distribuia uniform a apei de la centru spre periferie se poate realiza i prin intermediul
altor dispozitive care prezint avantaje hidraulice i tehnologice deosebite (de tipul Lalelei
Coand). Cilindrul central, al crui diametru este de 2035% din diametrul decantorului, sprijin
pe radierul bazinului prin intermediul unor stlpi. Disiparea energiei apei din conducta de admisie
trebuie s asigure condiiile optime de floculare.

La partea superioar o cilindrului central se prevede o structur de rezisten capabil s

preia forele generate de podul raclor, al crui pivot este amplasat pe structura de rezisten
respectiv.

Podul raclor poate fi de dou tipuri: radial sau diametral. El este alctuit dintr-o grind
solid ce sprijin pe structura de rezisten central prin intermediul unui pivot, iar extremitile
sprijin prin intermediul unor roi echipate cu bandaje din poliuretan pe peretele exterior al
bazinului. Calea de rulare poate fi realizat i din in metalic, roile fiind prevzute n mod
corespunztor acestui tip de rulare.

Colectarea i evacuarea nmolului reinut se face continuu n urmtoarele variante:

1. colectarea nmolului se face ntr-o ba central de unde este evacuat fie prin
diferen de presiune hidrostatic, fie prin pompare (se aplic n cazul decantoarelor
cu radier nclinat). n acest caz, solidar cu grinda podului raclor sunt prevzui
montani de care sunt prinse lame ce racleaz nmolul sedimentat pe radierul
decantoarului, conducndu-l n baa de evacuare. De aici, nmolul este evacuat prin
diferen de presiune hidrostatic spre treapta de prelucrare (v.fig. b).

22
Fig. 1.25 i 1.26 Seciuni transversale prin decantorul secundar orizontal radial
 Seciune caracteristic decantoarelor orizontale radiale cu diametrul

D = 30 50 m;

Seciune caracteristic decantoarelor orizontale radiale cu diametrul

D = 15 25 m;

1. camera de admisie i distribuie a apei;

2. pod raclor;

3. jgheab colector inelar fix;

4. jgheab colector mobil;

5. instalaie de sifonare a nmolului;

6. guri de aspiraie;

7. evi verticale de aspiraie;

8. deversor;

9. rigol pentru colectarea apei decantate;

10. plnie pentru colectarea nmolului;

-conduct de aduciune a apei;

-conduct de evacuare a apei decantate;

-conduct de evacuare a nmolului activat.

prin sifonare (se aplic n cazul decantoarelor cu radier orizontal). n acest caz, nmolul
sedimentat pe radierul decantorului este extras printr-un sistem de conducte ntr-un compartiment
mobil solidar cu podul raclor, prin diferen de presiune hidrostatic, de unde, prin sifonare sau
pompare este trimis ntr-un colector inelar i evacuat spre treapta de prelucrare (v.fig. a).

Soluiile indicate pentru evacuarea nmolului din decantoare nu sunt limitative.

De podul raclor este prins, de asemenea, un bra metalic prevzut cu o lam racloare de
suprafa care mpinge nmolul plutitor, grsimile i spuma de la suprafaa apei spre periferie,
ctre un cmin sau alt dispozitiv de colectare a acestora. Rigola de colectare a apei decantate
poate fi cu deversare pe o singur parte sau cu deversare pe dou pri. De asemenea, rigola de
colectare poate fi aezat perimetral n afara sau n interiorul suprafeei de decantare, sau numai
n interiorul acesteia la 0,50 0,80 m de perete. n cazul rigolelor perimetrale, pe partea pe care
se va face deversarea se vor prevedea deversoare metalice cu dini triunghiulari, reglabile pe
vertical. n faa acestor deversoare, la cca. 30 50 cm distan se prevede un ecran
semiscufundat, de form circular n plan, a crui muchie inferioar este la minim 25 30 cm sub
nivelul apei, n vederea evitrii antrenrii odat cu efluentul a spumei sau nmolului plutitor. n
cel de-al doilea caz, peretele rigolei dinspre centrul bazinului are coronamentul deasupra
nivelului apei, el servind drept perete obstacol pentru spuma i grsimile de la suprafaa apei. Apa
decantat trece pe sub rigol i deverseaz peste peretele circular al rigolei dinspre peretele
exterior al decantorului, prevzut i el cu plcue metalice cu dini triunghiulari reglabili pe
vertical. Acest tip de rigol permite, ca subvariant, posibilitatea ca deversarea s se fac pe
ambele pri ale acesteia, caz n care, n faa peretelui rigolei situat spre centrul decantorului se va
prevedea un ecran semiscufundat pentru evitarea antrenrii spumei sau a nmolului plutitor n
efluentul epurat.

Colectarea n rigol a apei limpezite se face prin deversare nenecat.

Colectarea apei limpezite se poate face i prin conduct submersat cu orificii (fante),
care prezint multiple avantaje ( se elimin influena vntului precum i evacuarea odat cu apa
decantat a grsimilor i plutitorilor, se obine uniformitate n colectarea apei decantate dac se
asigur curgerea cu nivel liber prin conducta perforat,etc.).

n scopul evitrii antrenrii spumei sau a nmolului plutitor odat cu efluentul epurat, se
recomand ca debitul specific deversat (ncrcarea hidraulic specific a deversorului) s nu

depeasc la debitul de verificare 10,0 pentru rigolele cu evacuare pe o singur parte

i 6,0 pentru rigolele cu evacuare pe dou pri.

n cazul depirii valorilor limit pentru debitul specific de deversare, exist posibilitatea
prevederii mai multor rigole n interiorul suprafeei decantorului, distana dintre rigole i peretele
decantorului trebuind s fie aproximativ aceiai cu adncimea decantorului. Aceste rigole inelare
pot fi legate ntre ele prin rigole radiale care, permit la rndul lor reducerea debitului specific
deversat. Radierul decantorului poate fi prevzut cu o pant de 6 8 % spre centru, iar radierul
plniei de nmol cu o pant de minim 1,7 : 1, n cazul decantoarelor radiale cu colectarea
nmolului cu lame racloare, sau poate fi prevzut cu radier cu pant zero n cazul colectrii
nmolului cu poduri racloare cu sifonare.

Diametrul decantoarelor radiale este cuprins ntre 15 i 50 m (n cazuri justificate

tehnico-economic, se pot adopta i diametre de 60 m), iar adncimea util ntre 2,2 i
4,6 m.

Viteza periferic a podului raclor variaz ntre 10 i 60 mm/s, realiznd 1 3 rotaii

complete pe or.

Evacuarea nmolului se poate face continuu, prin conducte cu Dn 200 mm sau mai mari, cu
condiia ca viteza nmolului s fie cel puin 0,7 m/s .
 Conform softului rulat au rezultat urmtoarele date:
3
Qc =20580 m /zi
3
Qch=857,5 m /h
3
Qv =1458 m /h
QR =600,25 m3 /h
DS=2
i cd =1+ 1rezerva

V ns =8729 m3 / zi
iev=80
3
Vev=109,113 m
D=35 m
D1=35,14 m
D2=33,1 m
d 1=2,3 m
d 2=0 m
d 3=0 m

A 01=856 m2
h s=0,4 m
hu=3 m
hd =0 m
H=3,4 m
hnam .comp =0,127 m
H c =6,2 m
b=0,8
V u=2568 m3
da=450 mm
de=350 mm
dn=250 mm
tdc=2,727 h
tdv=1,429
Bibliografie

1) Prof.dr.ing Victor-Viorel Safta : ndrumar pentru proiectarea construciilor i

instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti ;
2) Prof.dr.ing Victor-Viorel Safta- curs Sisteme de depoluare;
3) Internet