Manual Statii Epurare

Manual
de Utilizare Statie de
Epurare Apa Uzata
MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

CALARASI MBBR 1400
STATIE DE EPURARE
Pentru Epurarea Biologica A Apelor Uzate
Menajere
Conf. DIN 4261 / EN 12566
Capacitate zilnica sustenabila

pentru procesul de epurare mecano-biologica:
capacitate nominala : 1400 m /zi

CALARASI MBBR 1400
In cuprinsul acestui manual aveti la dispozitie toate informatiile necesare

unei bune functionari si metodele complete de intretinere in parametrii
optimi ai statiei Dvs. de epurare.
Va multumim pentru increderea oferita echipamentelor si produselor

noastre!
Va rugam sa luati in considerare faptul ca eficienta instalatiei este direct

influentata de montajul corespunzator si de intretinerea periodica. Prin
incheierea unui contract de mentenanta, instalatia si valorile de epurare
biologica sunt continuu controlate.
Mai multe detalii aflati de la reprezentantul

SC VALROM INDUSTRIE SRL
e-mail : office@valrom.ro
telefon: 021 / 317.38.00

CALARASI MBBR 1400
CUPRINS:
INTRODUCERE
2. DESCRIERE GENERALA
2.1. DESCRIERE STATIE DE EPURARE
2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE
1.
3. CARACTERISTICI TEHNICE
11
3.1. LISTA ECHIPAMENTE
11
3.2. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL STATIEI DE EPURARE

3.2.1. EPURAREA MECANICA
3.2.2. EPURAREA BIOLOGICA
3.2.3. EPURAREA CHIMICA
3.2.4. STERILIZAREA CU RAZE ULTRAVIOLETE
3.2.5. UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI
12
15
26
33
34
37
3.3. PANOUL DE COMANDA AL STATIEI DE EPURARE
46
4. LUCRARILE DE CONSTRUCTIE NECESARE A STATIEI DE EPURARE
51
5. MONTAJUL STATIEI DE EPURARE
52
6. PUNEREA / SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A STATIEI DE EPURARE
53
7. ALIMENTAREA CU APA UZATA A STATIEI DE EPURARE
55
8. INTRETINEREA STATIEI DE EPURARE
57
9. REGULI DE SIGURANTA A STATIEI DE EPURARE
60
9.1. INDICATII PENTRU SIGURANTA
60
9.2. RESPONSABILITATILE PROPRIETARULUI SISTEMULUI
60
9.3. RISCURILE DIN TIMPUL FUNCTIONARII SISTEMULUI
60
9.4. UTILIZAREA IN SCOP ADECVAT
61

CALARASI MBBR 1400
10. INTERVENTII SI REPARATII STATIE DE EPURARE
61
10.1. TABEL VERIFICARE PERIOADA DE INTRETINERE
61
10.2. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR
62
10.3. TABEL DE VERIFICARE ECHIPAMENTE
62
10.4. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR SUFLANTEI
64
10.5. DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR POMPEI DE DOZARE
65
10.6. PREGATIREA SI EFECTUAREA PROCEDEULUI DE CURATARE A UNITATII UV
66
11. GARANTII SI RESPONSABILITATI PENTRU STATIA DE EPURARE
67
12. OBSERVATII SUPLIMENTARE
70
13. TEMPORIZARE INTRETINERE SI INTERVENTII
75
14. JURNAL INTRETINERE SI INTERVENTII
78

CALARASI MBBR 1400
1. INTRODUCERE
Acest manual reprezinta o colectie de informatii utile pentru buna functionare

si intretinere a statiei. Acesta trebuie citit cu mare atentie inainte de transportul,
montajul si punerea in functiune a statiei.
Trebuie luate in considerare toate informatiile tehnice.
In cazul in care nu gasiti toate informatiile necesare nu ezitati sa contactati
firma furnizoare.
Ca si in cazul altor sisteme de epurare prin metode biologice, statia de
epurare monobloc trebuie sa functioneze permanent. De aceea trebuie sa se
acorde o mare importanta regulilor de intretinere.
In paginile urmatoare vor fi prezentate regulile ce trebuie aplicate pentru
functionarea corespunzatoare si intretinerea ei.
6

CALARASI MBBR 1400
De asemenea, sunt mentionate si alte masuri utile pe care le poate aplica

beneficiarul statiei.
Este important sa existe permanent o persoana responsabila de functionarea
si intretinerea statiei de epurare, iar aceasta trebuie sa isi intre in atributii chiar
din faza de montaj a statiei.
Este indicat ca persoana responsabila de intretinere a statiei sa fie calificata
tehnic.
Este important ca persoana angajata sa fie in cunostinta de cauza ca raspunde
de o statie de epurare a apei uzate, astfel incat sa accepte faptul ca intra in
responsabilitatea sa ca, atunci cand este necesar si se impune de imprejurari, sa
introduca mana in apa uzata sau sa deschida o teava infundata cu apa uzata
menajera.
Ar fi de preferat ca in afara persoanei responsabile de intretinere sa mai existe
o persoana calificata tehnic superior care sa stie informatii generale legate de
statie si interpretarile citirilor aparatelor de masura .
Pentru o mai buna intelegere a functionarii unei statii de epurare, in fig. 1.
este prezentat un plan al statiei de epurare.
In cazul in care nu gasiti toate informatiile necesare nu ezitati sa contactati
firma furnizoare.
2. DESCRIERE GENERALA
2.1. DESCRIERE STATIE DE EPURARE
In cazul in care deversarea nu se poate produce datorita depasirii
concentratiilor elementelor poluante din apa reziduala, aceasta este supusa
unor operatii de epurare sau de indepartare a excesului de elemente poluante.
Epurarea reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de retinere si
indepartare din apele reziduale a poluantilor care depasesc limita admisa
pentru protectia surselor de apa. Ea se realizeaza prin trei grupe de
operaii: fizice, chimice i biologice.
7

CALARASI MBBR 1400
Statia de epurare ce face obiectul acestui manual este un sistem complet

de epurare ce foloseste metode preponderent biologice de epurare a apelor
uzate.
Dimensionarea, amplasarea i operarea acestei instalatii complete
corespund normelor DIN 4261-2 si EN
12566-3!
Epurarea
apelor
uzate
cu
echipamentul de epurare descris in
prezentul manual se incadreaza n
normele NTPA 001/2005 sau NTPA
011/2005 cu costuri minime de
exploatare.
Deasemenea se incadreza in
Directiva 91/271/CEE ce are ca
obiectiv protectia mediului de efectele negative ale evacuarilor de ape uzate
orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industrial. Directiva stabileste o
serie de cerinte referitoare la sistemele de colectare, epurarea i evacuarea
apelor uzate din aglomerarile urbane, precum si a celor biodegradabile
provenite de la anumite sectoare industriale, si in HG 188/2002 modificat si
completat de HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic
a apelor uzate.
Prezentele norme tehnice se refera la colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti si la epurarea si evacuarea apelor uzate provenite din
sectoarele industriale.
2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE

Avantajele epurarii:
tratarea biologica in doua trepte;
dezinfectia apei tratate inainte de deversarea in emisar;
parametrii apei epurate se pot controla automat;
8

CALARASI MBBR 1400
intregul echipament este comandat de la un modul de comanda;

suprafata redusa de amplasare;
grad ridicat de automatizare a statiei.
Avantajele utilizarii statiei de epurare compacte sunt:
complet echipata, usor de montat, gata de utilizare;

mobila, fara piese mecanice in miscare, fara zgomot, fara vibratii;
apa epurata indeplineste cerintele normativelor in vigoare;
eficienta mare, apa epurata clara, fara miros, care poate fi deversata in
emisari naturali sau direct n sol permeabil;
durata mare de viata;
inspectie rapida si etansa;
este compusa din echipamente complet prefabricate;
constructie robusta din materiale anticorosive;
modulara - poate fi executata in etape;
cu un grad inalt de automatizare.
Instalatia nu prezinta un pericol in cazul utilizarii corespunzatoare.

In cazul in care instalatia se foloseste fara acordul firmei producatoare sau
fara a se respecta instructiunile cuprinse in acest manual, aceasta poate duce la
posibile actiuni vatamatoare pentru operator sau la o operare
necorespunzatoare astfel incat sa se aduca prejudicii instalatiei si functionarii
corecte a acesteia.

CALARASI MBBR 1400
Fig. 1. Plan statie epurare localitatea Calarasi Republica Moldova
10

CALARASI MBBR 1400
Instalatia de epurare trebuie sa fie montata conform instructiunilor de

montaj ilustrate in aceasta documentatie.
Instructiunile de montaj si manualul de operare si intretinere trebuie citite
cu atentie astfel incat toate detaliile sa fie intelese.
3. CARACTERISTICI TEHNICE
3.1. LISTA ECHIPAMENTE
ECHIPAMENT
PRODUCATOR
DETALII TEHNICE
GRATAR COS
MARKA
E =20 mm, INOX, 450 X 450 X 300 mm
STAVILAR
MARKA
DIMENSIUNE GOL 400 x 400 mm
POMPA SUBMERSIBILA - NISIP
CITY
5M3/H @ 10 MCA - 0,75 kW - 230V
MIXER SUBMERSIBIL
FLYGT
1,5 kW
POMPA SUBMERSIBILA ALIMENTARE REACTOR
WILO
15 m3/h, 8 MCA / 1,85 kW, 2900 rpm
MARKA
H = 2.90 MT, l = 2,20 M, L = 13,00 M
REACTOR BIOLOGIC
SUFLANTA
FPZ
FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC
GAMAK / YILMAZ
2890 rpm - 7,5 kW , 310 mc/H

1380 RPM 1.1 KW R 61
DIFUZOARE TUBULARE
MARKA
2 - 10 m3 AER/h, 5.5%/M
POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE NAMOL
EBARA
100-750 L/MIN @ 12,7-5.8 MCA (1.5

KW 3~)
POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE REACTOR
CITY
POMPA CENTRIFUGA - NAMOL EXCEDENT
EBARA
SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV
FOKUS
UNITATE DOZARE ACID CITRIC
FCE
UNITATE DOZARE FeCl3
11
EMEC/ROTAPLAST
30 M3/H @ 3 MCA (1.5 KW 3~)

100-550 L/MIN @ 9,5-5.1 MCA (1.1 KW
3~)
3 / 0,6 kW 220 V
5 L/H
5 BAR, 6 L/H

CALARASI MBBR 1400
ECHIPAMENT
PRODUCATOR
DETALII TEHNICE
SUFLANTA BAZIN NAMOL EXCEDENT
FPZ
88 M3/H - 1,1 kW 2790 rpm
POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE NAMOL
CITY
5 M3/H @ 5 MCA, 0.56 KW
CABINA DE ECHIPAMENTE
VILLA
12 m COMPLET IZOLATA
ICME/GAMAK
0.18 KW, 5BAR, 150 L/H,

0.55 KW
UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT

BAZIN INGROSARE NAMOL
MARKA
1500 LT
FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE NAMOL
GAMAK/YLMAZ
0.55 kW 1380 rpm/R 7,25
MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA
GAMAK/KAMON
1,5 KW - 3P,RATIE: 4 .56
FILTRU PRESA
TURMA
DEBITMETRU
ENDRESS HAUSER
800X800 - 15 PLACI 1.5 KW - 3P

3, DN 160
POMPA ALIMENTARE DESHIDRATARE SACI
EBARA
100-550 L/MIN @ 9,5-5,1 MCA (1.1 KW

3~)
UNITATE DESHIDRATARE SACI
BSDM
6 SACI , 1,2 M3/H
PANOU DE COMANDA
MARKA
380 V, 50 Hz 3P
POMPA CAMIN COLECTOR
CITY
5 mc/zi, 10 MCA,0.75 KW
3.2. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL STATIEI DE

EPURARE
Elementele componente ale sistemului statiei de epurare sunt
urmatoarele:
Epurarea Mecanica
Epurarea Biologica
Epurarea Chimica
Treapta de Sterilizare
12

CALARASI MBBR 1400
Epurare mecanica sau fizica are drept scop reducerea si indepartarea

din apele reziduale a poluantilor minerali si organici aflati in suspensie.
Pentru aceasta se folosesc metode hidrologice bazate pe diferenta de densitate
dintre poluanti si apa.
Cele mai folosite instalatii sunt cele de flotatie pentru impuritatile mai usoare
decat apa si cele de decantare pentru cele mai grele. In mod obisnuit, apele
reziduale sunt trecute succesiv prin gratare pentru retinerea macrosuspensiilor,
denisipatoare pentru indepartarea suspensiilor minerale cu greutate specifica
mare si decantare pentru restul suspensiilor, in special cele organice.
Epurarea biologica urmareste reducerea concentratiei substanelor organice
dizolvate sau in suspensie coloidala, care nu pot fi indepartate mecanic. Scaderea
concentratiei acestor substante se bazeaza pe descompunerea si mineralizarea
lor sub actiunea florei microbiene, mai mult sau mai putin specifice. Concomitent
cu procesele oxidative din apele reziduale, in special in stadiul incipient, se
desfasoara si procese reducatoare.
Pe masura acumularii produsilor de oxidare si saturarea apelor reziduale cu
oxigen, procesele reducatoare trec din ce in ce mai mult pe planul al doilea.
Epurarea biologica se desfasoara, in principal, dupa tipul procesului oxidativ
aerob. La acest proces participa substantele organice din apele reziduale,
microorganismele si oxigenul din aer.
Intreaga problema tehnica a acestui proces se rezuma la crearea de conditii
in care cele trei elemente vor fi puse in contact intre ele pentru ca
descompunerea substantelor organice sa se desfasoare cat mai complet si mai
rapid. In acest scop, sunt folosite instalatii care de fapt nu prezinta decat baza
tehnica a unuia si aceluiasi proces. Procedeele de epurare biologica a apelor
reziduale sunt bazate pe folosirea acelorasi conditii in care acest proces de
descompunere biochimica a substantelor organice in apa se desfasoara si in
natura. Alegerea tipului de epurare biologica trebuie sa fie specificat in proiectul
de executie.
13

CALARASI MBBR 1400
Epurarea chimica consta in neutralizarea substantelor chimice continute

in apele reziduale, in mod deosebit in cele industriale. Datorita influentei acestor
substante asupra epurarii biologice ca si asupra conductelor de canalizare se
preconizeaza ca neutralizarea sa se efectueze la iesirea apelor reziduale din
intreprinderi. In acest fel, se usureaza si operatiunea de neutralizare deoarece
ingredientele continute sunt bine cunoscute, iar cantitatea precizata prin insusi
procesul tehnologic utilizat.
Treapta de sterilizare a apelor reziduale poate fi considerata ca o epurare
chimica, desi se adreseaza unor elemente biologice. In cele mai multe aplicatii
este folosita sterilizarea cu U.V. pentru a satisface necesarul de apa de buna
calitate cu un continut foarte mic de germeni fara a se interveni asupra
componentelor apei cu substante chimice. Unitatile de sterilizare a apei cu U.V.
genereaza o radiatie de 30-40 J/cm2 in vederea obtinerii unei rate de reducere a
germenilor de 98%.
Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului. Rolul instalatiei este acela
de prelucrare si deshidratare a namolului cu ajutorul unitatii filtru presa. Namolul
excedentar este condus la sistemul de deshidratare cu filtru presa. Namolul in
exces este depozitat in bazinul de ingrosare si, cu ajutorul unui mixer si al unui
sistem de dozare polielectrolit, se ingroasa treptat pentru eliminarea apei. Dupa
procesul de ingrosare a namolului in urma caruia o mare parte din cantitatea de
apa continuta este eliminata, namolul este trecut cu ajutorul unei pompe in
filtrul presa. Aici namolul este deshidratat in continuare intr-o proportie mult mai
mare, pana ajunge la consistent unor turte de namol ce pot fi stranse si
depozitate separat, apoi duse la groapa de gunoi.
14

CALARASI MBBR 1400
3.2.1. EPURAREA MECANICA

UNITATEA DE TRATAREA MECANICA este compusa din:
1. CANAL GRATAR
Gratar Cos
Stavilar
2. BAZIN DE PRIMA SEDIMENTARE
Pompa de Nisip
Sita Automata
Pompa de Alimentare Sita Automata
3. BAZIN DE POMPARE / OMOGENIZARE / EGALIZARE
Mixer Submersibil
Senzori de Nivel
15

CALARASI MBBR 1400
Fig. 2. Flux tehnologic statie de epurare Calarasi Republica Moldova

16

CALARASI MBBR 1400
Primul proces la care este supusa apa uzata, imediat dupa intrarea in statia de
epurare este trecerea prin gratarul cos , cu diametrul orificiilor de 5 mm, care retin
materiile grosiere cu un diametru mai mare decat aceasta dimensiune. Este foarte im
portant ca materialele cu diametre mari sa nu patrunda in bazinul de egalizare si apoi
in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea impiedica functionarea, in parametrii
optimi, a statiei.
Materiile plutitoare sau de diametre mari retinute de gratare sunt adunate si
indepartate, duse la groapa de gunoi sau incinerate.
Scopul gratarului este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din
apele uzate (crengi si alte bucati din material plastic, de lemn, animale moarte,
legume, crpe si diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja
mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de
colmatare ale canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.
Curatirea manuala a gratarelor se realizeaza pentru instalatii mai mici, cu
cantitati mai reduse de retinere si se efectueaza cu o grebla de pe o patforma situata
deasupra nivelului maxim al apei.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici.
Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se
vor prevedea platforme de lucru la nivelul partii superioare a gratarului.
Avand in vedere variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele
ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult inlesnita daca se
prevad doua panouri de gratar aferente debitelor respective.
Este foarte important ca materialele cu diametre mari sa nu patrunda in bazinul
de egalizare si apoi in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea impiedica
functionarea, in parametrii optimi, a statiei.
Al doilea rol al canalului gratar este determinat de prezenta unui dispozitiv care
are rolul de blocare a trecerii dintre canalul gratar si bazinul de sedimentare primara.
17

CALARASI MBBR 1400
In cazul acesta, pentru trecere, se foloseste un dispozitiv

denumit stavilar.
Stavilarul este un mecanism de inchidere, care asigura
dirijarea apei la instalatiile de tratare si de epurare a apei, la
bazine de apa uzata, la canale de irigatie, canale pentru
colectarea apei din precipitatii, canale pentru colectarea apei
de infiltratie, la constructii impotriva inundatiilor, si la canalele
tehnologice ale uzinelor industriale (Fig. 3.).
Sistemele de inchidere sau de deviere a fluxului de apa
pot suporta presiunea apei dintr-o parte sau din ambele parti.
Aceste dispozitive pot fi montate pe un perete cu suprafata
plana, pe un perete arcuit sau pe capat de teava cu flansa.
Fig. 3. Stavilar
Pentru trecerile rectangulare dintre bazine se utilizeaza stavilarul, care este un
mecanism de inchidere de constructie sudata.
Este estetic, necesarul de spatiu este minim, se poate monta usor si in cazul
constructiilor de beton armat, si in cazul constructiilor de otel.
In functie de cerinte se poate monta: perpendicular pe directia jgheabului, pe
peretele lateral, pe peretele de inchidere, pe capatul de la teava cu flansa cu
racordare standardizata (PN6 sau PN10).
Fig. 3. Stavilar
In cazul stavilarului avem doua forme de functionare care garanteaza
etanseitatea la apa;
- cu doua pozitii : inchis / deschis,
- reglabil, fara trepte.
In general, stavilarul este executat integral din material anticoroziv, AISI 304, iar
dimensiunile lui sunt 400 x 400 mm.
18

CALARASI MBBR 1400
Acest dispozitiv de blocare forteaza cursul apei sa treaca prin circuitul de bypass, prevazut pentru cazurile de defectiuni majore ale statiei in care apa uzata
trebuie sa ocoleasca statia de epurare pana la remedierea problemei.
In momentul in care exista o problema majora in cadrul statiei de epurare fluxul
de apa uzata va trebui sa ocoleasca statia.
Prin inchiderea dispozitivelor vana sau stavilar, apa nu va mai patrunde in
bazinul de sedimentare primara, fluxul schimbandu-si directia catre by-pass si mai
departe catre emisar.
Dupa aceasta treapta primara prin care sunt retinute materiile ce pot deteriora
pompele, apa intra in bazinul de sedimentare primara, iar dupa aceea apa intra in
bazinul de pompare.
Bazinul de prima sedimentare indeplineste mai multe roluri:
Primul rol ar fi acela de adapostire a echipamentelor pompa de nisip si pompa
de alimentare pentru sita automata, in cazul in care exista sita automata, si sita
automata daca este cazul, iar al doilea rol ar fi acela de a pregati apa uzata prin:
Deznisiparea;
Separarea grasimilor;
Sedimentarea suspensiilor mai grele;
Flotatia suspensiilor usoare care raman la suprafata.
Deznisiparea este operatia unitara prin care se elimina pietris si alte materii
solide cu dimensiuni 0,2 milimetri, care au densitatea mult mai mare decat a apei
sau a componentilor organici din apele uzate.
In general materialul eliminat prin deznisipare este considerat inert si destul de
uscat.
Normativul P28-84 prevede construirea de deznisipatoare la toate statiile de
epurare indiferent de sistemul de canalizare adoptat.
19

CALARASI MBBR 1400
Bazinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de a proteja impotriva

abraziunii produse de solide dure echipamentului mecanic aflat in miscare, de a
reduce depunerile cu densitate mare in canale, in conducte si de a reduce frecventa
curatirii decantoarelor si instalatia de epurare biologica.
Este absolut necesara plasarea acestor bazine inaintea centrifugelor,
schimbatoarelor de caldura, a pompelor de presiuni mari.
Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dupa gratare, site si instalatii de
flotatie si inaintea decantoarelor primare.
Se recomanda folosirea acestor utilaje atunci cnd curba de sedimentare indica
faptul ca intr-un timp scurt, aproximativ 120180 secunde, se depun 2530% din
totalul suspensiilor continute in apa.
Prin utilizarea deznisipatoarelor se imbunatateste procesul tehnologic in
celelalte trepte de epurare, cu implicatii directe asupra functionarii decantoarelor.
Viteza de trecere a apei prin deznisipatoare este de obicei cuprinsa intre
0,10,5 m/s, iar timpul de deznisipare este de 30120 s.
Necesitatea tehnologica a desnisipatoarelor in cadrul unei statii de epurare este
justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii abrazive a
nisipului, de reducerea volumelor utile a rezervoarelor de fermentare a namolului
organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea de
depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic
al influentului.
Amplasamentul
deznisipatoarelor,
din
considerentele mentionate, se va prevedea la
inceputul liniei tehnologice de epurare mecanica a
apelor uzate, imediat dupa gratare.
Fig. 4. Pompa de nisip
20

CALARASI MBBR 1400
In deznisipatoare sunt retinute particule de nisip cu diametrul mai mare de

0,20,3 mm si pna la maximum 1 mm.
Dupa directia de miscare a apei in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare
orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale, unde
miscarea apei se face pe verticala.
Alegerea solutiei constructive de deznisipator si a procedeului de curatire
depinde de marimea debitului, de cantitatea si calitatea nisipului, de tipul
echipamentului mecanic, spatiul disponibil pe amplasamentul statiei de epurare, etc.
Se va avea in vedere ca in deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de
materii organice antrenate de particule minerale sau depuse impreuna cu acetea, mai
ales la viteze mici.
In cazul de fata solutia constructiva aleasa a fost aceea de a utiliza o sita
rotativa de retinere a nisipului.
Sedimentarea suspensiilor mai grele, solidele depuse pe radierul bazinului care
nu pot fi evacuate in timpul functionarii pompei de nisip vor fi indepartate cu ajutorul
unui mecanism de vidanjare, direct de pe fundul bazinului.
Separarea grasimilor, este un alt rol al bazinului de sedimentare primara, adica
rolul de a nu permite grasimilor sa treaca in bazinul de pompare.
Grasimile au o densitate mai mica decat cea a apei si din acest motiv ajung sa se
acumuleze la suprafata apei.
Pe acelasi principiu se acumuleaza la suprafata apei si alte elemente plutitoare din
masa de apa care au fost suficient de mici incat sa treaca de gratar (bucatele de lemn,
fulgi de polistiren, fragmente de dopuri de pluta).
Periodic, grasimile acumulate la suprafata luciului apei, impreuna cu alte
componente plutitoare aflate in bazin, se vidanjeaza sau se indeparteaza cu ajutorul
unor pompe de grasimi.
21

CALARASI MBBR 1400
Trecerea dintre bazinul de sedimentare primara si bazinul de egalizare se face

printr-o conducta de trecere cu cot amplasata
la
jumatatea inaltimii bazinelor.
Prin aceasta conducta cu cot poate trece

apa incarcata cu suspensii fine si reziduuri
umane.
doar
Pozitionarea si forma conductei cu cot la

trecerea dintre bazinul de sedimentare
primara si bazinul de egalizare ajuta la
simplificarea sistemului.
Fig. 5.Trecere cu cot

Acest design ingenios ajuta la evitarea incarcarii listei de echipamente cu itemi
suplimentari care nu sunt necesari, ca de exemplu o sita de retentie suplimentara
(particulele grele si nisipul sunt retinute pe fundul bazinului si eliminate periodic), un
separator de grasimi (grasimile flotante din bazinul de sedimentare primara sunt
impiedicate sa treaca in bazinul de pompare si sunt, de asemenea evacuate la
momente calculate si programate in timpul desfasurarii proceselor de epurare).
In bazinul de sedimentare primara se face si separarea grasimilor, care raman la

suprafata bazinului, pe cand apa trece gravitational in bazinul de egalizare (pompare)
prin conducta cu cot.
Bazinul de pompare, egalizare si omogenizare indeplineste mai multe roluri:
22

CALARASI MBBR 1400
Pompeaza apa
Omogenizeaza apa
Egalizeaza debitele
Bazinul de pompare este bazinul din care se face transferul apei uzate
omogenizate catre modulul de epurare biologica. Dupa cum ii spune si denumirea,
acest bazin are mai multe roluri. Din acest bazin, apa uzata este pompata in mod
omogen si constant in reactorul biologic unde are loc urmatoarea treapta de epurare
cea biologica.
Rolul bazinului de egalizare se refera la proprietatea de a sparge varfurile de
debit ce apar de regula in anumite intervale orare debit maxim atins orele
5.308.30 AM si orele 5.009.00 PM, intervale orare in care fluxul de apa uzata atinge
debitul maxim orar.
Debitul apei uzate ce intra in statie de epurare nu este intotdeauna constant, avand
maxime si minime intervale orare in care nu se face o alimentare semnificativa a
statiei cu apa uzata.
Rolul bazinului de egalizare este acela de a elimina varfurile de debit in
momentele in care debitul creste pana la un maxim prin acumularea in bazin, sau
atunci cand debitul atinge punctul minim prin folosirea debitului de apa acumulat
anterior in bazin; debitul minim este atins in intervalul orar 11.0015.00 si 24.004.00
si reprezinta cantitatea de apa uzata pentru care aportul de influent nu este suficient
pentru functionarea in parametrii proiectati ai statiei de epurare.
In cazul in care in bazinul de pompare nu ar fi acumulat un debit suplimentar de
apa, in aceste intervale orare statia de epurare nu ar putea lucra in parametrii
corespunzatori. Aceste fluctuatii orare sunt ameliorate in bazinul de pompare.
23

CALARASI MBBR 1400
In cazul in care debitul de apa care intra in statie este scazut pentru o mai lunga
perioada de timp decat este prevazut, senzorii de nivel ai pompelor opresc
functionarea acestora pentru a preintampina defectarea motorului.
In momentul in care nivelul apei atinge nivelul optim, senzorii de nivel trimit
aceasta informatie panoului de comanda ce porneste din nou pompele de
alimentare.
In momentul in care in bazinul de pompare apa scade sub un anumit nivel,
setat initial, panoul de comanda opreste functionarea pompei de alimentare.
Rolul bazinului de omogenizare este indeplinit de bazinul de pompare cu

ajutorul mixerului (Fig. 6.) care are functia de a agita masa de apa astfel incat
suspensiile sa nu se poata depune pe fundul bazinului, iar pompele de alimentare sa
poata transfera catre reactorul biologic o masa de apa cat mai omogena din punctul
de vedere al cantitatii de suspensii.
Mixerul submersibil din bazinul de omogenizare asigura
si existenta unui mediu propice realizarii reducerii
poluantilor.
Omogenizarea cu ajutorul mixerului ajuta la uniformizarea
masei de suspensii in apa uzata si sustine procesul de
reducere a consumului de oxigen din apa si pe cel de
denitrificare initiala, inainte de pomparea apei
in reactorul biologic.
Fig. 6. Mixer omogenizare
In cazul in care volumul bazinului de omogenizare nu depaseste valoarea de 40
m3, mixerul folosit poate avea puterea de functionare de 0,75 kW.
24

CALARASI MBBR 1400
Fig.
6.
Mixer
omogenizare
Daca
volumul
bazinului de omogenizare
este mai mare decat
aceasta
valoare,
exista
posibilitatea de a folosi
un mixer cu puterea de 1,1
kW, pana la 1,5 kW sau
doua mixere de putere mica
0,75 kW.
Din
bazinul
de
omogenizare, apa uzata este
pompata in reactorul biologic cu ajutorul unei pompe submersibile de capacitate
potrivita, denumita pompa de alimentare. (Fig. 7.)
Fig. 7. Pompa alimentare
Apa uzata este pompata in bazinul de aerare pentru intrarea in procesul de
epurare biologica.
In acest reactor epurarea se realizeaza biologic, cu ajutorul bacteriilor
anaerobe si aerobe, in compartimente specializate, in functie de procesul pe care
trebuie sa il indeplineasca fiecare denitrificare, nitrificare, sedimentare.
Dimensiunile fiecarui compartiment sunt atent calculate pentru o eficacitate
sporita.
Unitatea biologica este cel mai important element al statiei de epurare, aici avand loc
cea mai mare parte a proceselor de indepartare a poluantilor aflati in apa uzata.
25

CALARASI MBBR 1400
3.2.2. EPURAREA BIOLOGICA

UNITATEA DE TRATAREA BIOLOGICA este compusa din:
1. BAZIN DE POMPARE/ OMOGENIZARE / EGALIZARE

Mixer Submersibil
Senzori de Nivel
Pompa de Alimentare
2. REACTOR BIOLOGIC
Mixer Turbina
Suflanta
Difuzoare
Sistem Sedimentare Tubular
Pompa Recirculare Amestec Lichid
Bazinul de pompare are un rol important si in treapta de epurare biologica.
Dimensionarea lui s-a facut astfel incat sa permita desfasurarea procesului de
denitrificare in avans, chiar inainte de pomparea apei uzate in reactorul biologic.
Volumul acestui bazin a fost calculat astfel incat sa rezulte un timp de retentie in
care sa aibe loc reducerea consumului biologic de oxigen in proportie de cel putin
30%.
26

CALARASI MBBR 1400
Fig.8. Procent de indepartare CBO5

Dupa cum se observa in fig. 8., in primele doua ore in care apa uzata
stationeaza in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare, se produce o
indepartare semnificativa a CBO5 aproximativ 35%.
Astfel, in reactorul biologic patrunde apa cu un continut de 75% CBO5 fata de
valoarea initiala avuta la intrarea in statie.
Dimensionarea bazinelor betonate se face astfel incat suprafata ocupata sa fie
minima, dar volumul util sa ajute la inlesnirea celor mai bune conditii de desfasurare
pentru procesele biologice.
Mixerul de omogenizare (Fig. 6.) pozitionat in bazinul de pompare are un rol
important in acest proces de reducere: asigura omogenitatea continutului de
suspensii din apa astfel incat bacteriile responsabile cu reducerea cantitatii de CBO5
sa aibe eficienta maxima.
27

CALARASI MBBR 1400
Pompele de alimentare (Fig. 7.) asigura transferul apei uzate omogenizate

catre reactorul biologic, iar reactorul biologic asigura desfasurarea proceselor
biologice de epurare a apei uzate menajere.
Procesul de epurare biologica este un proces de epurare avansata cu
alimentare continua, nitrificare si denitrificare, cu biomasa fixata pe suport
mobil si in suspensie.
REACTOR BIOLOGIC
Pentru a se putea realiza aceste procese , reactorul este impartit in doua zone:
Zona oxica (aeroba) sau de nitrificarea,
Zona anoxica sau de denitrificarea
Fig. 9. Reactor biologic statie de epurare compacta

In zona aeroba (nitrificare) in prezenta oxigenului, bacteriile
heterotrofe indeparteaza substantele organice pe baza de carbon, iar cele
autotrofe aerobe (nitrificatori) realizeaza oxidarea biologica a azotului aflat in apa
sub forma ionilor de amoniu in azotiti si azotati.
28

CALARASI MBBR 1400
Oxigenul necesar proceselor biologice este asigurat prin aerare cu bule fine,
sursa de aer comprimat fiind asigurata de suflante.
Functionarea suflantelor (Fig. 10.) este comandata de panoul de control,
montat in cabina de echipamente, care mentine o concentratie de 2-4mg O2/l.
In zona de denitrificare apa uzata decantata
primar, deznisipata si lipsita de grasimi este mixata cu
namolul recirculat si apa cu azotati care intra din
nitrificare. Zona de denitrificare este o zona anoxica,
unde O2 este cel mult 0,1mg/l.
In
fenomenul
de
denitrificare,
pentru
descompunerea substantelor organice pe baza de
carbon in cazul lipsei oxigenului dizolvat, bacteriile
heterotrofe anoxice, descompun azotatul existent in
apa, pe cale biologica, in urmatoarele elemente: azot liber (N2 ), bioxid de
carbon (CO2 ) si apa (H2O), concomitent cu consum de carbon organic. Fig. 10.
Suflanta
Procesul de epurare biologica, exprimat detaliat, se desfasoara astfel: cu
ajutorul microorganismelor se indeparteaza substantele organice din apa, bacteriile
utilizandu-le ca hrana, respectiv drept sursa de carbon.
O parte din materiile organice folosite de microorganisme servesc la
producerea energiei necesare miscarii si desfasurarii altor reactii consumatoare de
energie, legate de sinteza materiei vii, adica de reproducerea microorganismelor.
In apele uzate, menajere sau evacuate de la crescatoriile de animale, se gasesc
substante organice si combinatii anorganice ale azotului, in principal, saruri de
amoniu, ca forma primara.
Unele ape uzate industriale, pot contine cantitati mari de substante organice cu
azot sau combinatii anorganice ale acestuia, NH4+, NO2-, NO3- .
Unul dintre procesele prin care se poate produce este cel cu namol activ, in
care reactia de nitrificare este efectuata de un grup de bacterii autotrofe, denumite
bacteria nitrificatoare (nitrifiante).
29

CALARASI MBBR 1400
Instalatiile de epurare biologica cu namol activ pot fi folosite pentru nitrificare

daca in bazinul de aerare sunt mentinute conditii adecvate pentru retinerea si
acumularea bacteriilor nitrifiante.
Concentraia acestor bacterii depinde de viteza lor de cretere specific i de
viteza cu care sunt ndeprtate din sistem prin apa epurat (wash-out).
In sistemul avansat de epurare cu biofilm, coloniile de bacterii fixate pe
purtatorii plutitori sunt mult mai eficiente datorita faptului ca ele nu pot fi evacuate
ca in cazul epurarii cu namol activ.
n aceasta camera de aerare plutesc liber in apa uzata
biofilme (Fig. 11.) cu suprafata mare de aderenta pe
care se prind colonii de bacterii care realizeaza
procesele biologice de epurare.
Microorganismele prinse pe biofilm sunt cu mult
mai rezistente la tulburarile intervenite in proces decat bacteriile libere din namolul
activ intalnit in procesul SBR.
Fig. 11. Biofilme plutitoare nefolosite
Folosirea biofilmului ajuta la cresterea suprafetei de aerare.
De asemenea, un alt mare avantaj al bio-purtatorilor plutitori este acela ca,
spre deosebire de biofilmul pe suport fixat, nu prezinta risc de colmatare.
Nitrificarea este procesul de oxidare a

amoniacului (NH4+ -N) n nitrit i apoi n
nitrat, cu ajutorul a dou grupe de bacterii:
nitrosomonas i nitrobacteriile.
Aceste bacterii au o dezvoltare lent i
numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare).
30

CALARASI MBBR 1400
se
Reactia globala a oxidarii ionului de amoniu la ion azotat, cu ajutorul

microorganismelor din apa i sol, este:
NH4 + NO2 NO3 plutitoare in reactor
cu urmatoarea stoechiometrie:
Fig. 12. Biofilme
NH4 + + 1,5O2 2H+ + H2O + NO2 (ionul de amoniu este descompus in reactive cu
oxigenul in compusi
mai simpli si inofensivi: hidrogen,
apa si nitriti)
NO2 - + 0,5O2 NO3 - (compusii nitriti sunt descompusi la randul lor pana la nitrati)
Bacteriile autotrofe care produc nitrificarea sunt aerobe. Cele doua trepte ale
reactiei globale sunt realizate de bacterii diferite:
- Nitrozomonas pentru prima treapta;
- Nitrobacter pentru a doua.
Caracteristica lor este cresterea lenta.
Sistemele de epurare cu namol activ care permit obtinerea apei nitrificate sunt
sisteme intr-o singur faza, in care nitrificarea si indepartarea substantelor organice
sunt realizate in acelasi bazin de aerare.
Sistemul de epurare intr-o singura faza reprezinta o modificare a procesului cu
namol activ conventional.
Epurarea se realizeaza prin cresterea timpului de retentie celular () la o
valoare mai mare decat valoarea minima a acestuia pentru bacteriile heterotrofe
consumatoare de carbon organic din sistem.
In instalatiile intr-o singura faza, indepartarea carbonului si oxidarea
amoniacului se petrec simultan in acelasi utilaj.
Viteza de crestere generala a microorganismelor este determinata de cinetica
cresterii bacteriilor nitrifiante.
31

CALARASI MBBR 1400
Pentru modelarea nitrificarii apelor uzate se impun modele cinetice, bazate pe

cresterea bacteriana si pe bilantul de materiale din utilaj.
La scrierea lor se are in vedere faptul ca, in instalatia cu namol activ, in care se
produce procesul de nitrificare, cantitatea de bacterii autotrofe specifice este foarte
mica in raport cu cantitatea de bacterii heterotrofe consumatoare de carbon.
De cele mai multe ori este imposibil de determinat direct fractiunea de bacterii
nitrifiante din namol, deoarece ionul de amoniu consumat in timpul trecerii apei
uzate prin bazinul de aerare reprezinta atat amoniul incorporat in biomasa totala, cat
i amoniul oxidat. De aceea, in majoritatea cazurilor, coeficientii determinati
caracterizeaza namolul activ cu proprietati nitrificatoare.
Urmatoarea treapta este cea de sedimentare. O alta camera a reactorului are
rol de decantor secundar. Apa din camera de aerare intra gravitational in aceasta
camera unde are loc sedimentarea namolului.
Sedimentarea este facilitata de un sistem de decantare tubular (Fig. 13) care,
datorita formei specifice, mareste viteza de sedimentare, astfel incat timpul alocat
acestei faze de epurare scade semnificativ.
Flocoanele de namol se depun pe fundul decantorului
secundar, de unde este preluat ca namol excedent si
transferat catre bazinul de ingrosare namol.
Decantarea secundara separa sedimentele de apa
epurata.
Tot namolul care se sedimenteaza este transferat
catre unitatea de ingrosare si deshidratare, iar apa limpezita
trece gravitational catre compartimentul in care se stocheaza pentru a fi trimisa catre
unitatea de sterilizare.
Fig. 13. Sistem sedimentare tubular
32

CALARASI MBBR 1400
In functie de natura terenului pe care este amplasata statia, apa epurata poate
fi evacuata din compartimentul de stocare gravitational, in curgere libera, sau prin
pompare catre unitatea de dezinfectie.
3.2.3. EPURAREA CHIMICA

UNITATEA DE TRATAREA CHIMICA este compusa din:
Bazin preparare si stocare solutie clorura ferica
Pompa dozare solutie clorura ferica
Fig. 14. Pompa de dozare
Pentru cazurile in care continutul de fosfor in apa uzata depaseste

cantitatea admisa, atunci se utilizeaza unitatea de dozare clorura de fier.
Aceasta metoda de reducere a fosforului este de tip chimic.
Clorura feric
Formula
: FeCl3, 6H2O (solida) ; Fe Cl3 35 % (solutie)
Forme disponibile
: Lichida, solida, sublimata
Doze uzuale de tratare
: 5 - 100 g/m3, sub forma de solutie comerciala sau
diluata la 20%, la pH
cuprins intre 5 i 8,5
Generalitati, caracteristici, performante:
produs acid si coroziv.
33

CALARASI MBBR 1400
clorura ferica are o afinitate mare pentru substantele humice comparativ cu

sulfatul de aluminiu si se dovedeste mai eficienta in calitate de decolorant.
Este utilizata pentru apele puternic colorate si putin mineralizate.
In epurarea apelor uzate, solutia de clorura ferica este folosita in reducerea fosforului
in exces.
3.2.4. STERILIZAREA CU RAZE ULTRAVIOLETE

Inainte de evacuarea in emisar, apa epurata, trecuta de treapta de sedimentare
finala prin care au fost indepartate suspensiile, trebuie sa fie supusa procesului de
sterilizare pentru indepartarea bacteriilor si virusurilor.
Scopul procesului de dezinfectie a apei este de a distruge (inactiva) bacteriile (Fig.
17.) si alte microorganisme prezente in apa. Indiferent de procesul utilizat,
mecanismele de dezinfectie pot consta in:
distrugerea peretilor celulari;

reducerea permebilitatii celulare;
modificarea protoplasmei;
inhibarea activitatii enzimatice.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA

STERILIZAREA
- Natura si starea microorganismelor.
Fig. 15. Bacterii
34

CALARASI MBBR 1400
- In general, bacteriile sunt mai putin rezistente decat virusurile.

- Chisturile protozoarelor patogene sau parazite sunt de cateva ori mai dificil de
inactivat cu dezinfectanti si necesita doze mari, incompatibile cu exigentele de
calitate a apei (doza reziduala
foarte mare).
- Microorganismele fixate pe un suport (MES- materii in suspensie) sau agregate intre
ele (virusuri la pH acid) rezista mai bine la dezinfectie deoarece actiunea
dezinfectanta trebuie sa fie optima, este necesar sa se lucreze la cele mai reduse
valori posibile ale turbiditatii.
- In medii ostile, microorganismele pot dezvolta forme de rezistenta pentru a se
proteja: spori, chisturi. Aceste forme sunt mai rezistente la dezinfecie decat formele
vegetale.
- In sfarsit, actiunea repetata, asupra unui microorganism, cu doze subletale de
oxidant, provoaca adaptarea acestuia i deci devine mai dificil de eliminat.
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
Un procedeu fizic pur, ce utilizeaza proprietatile radiatiilor ultraviolete, s-a
dezvoltat, in mod particular pentru cazul in care se doreste o sterilizare curata, fara
influentarea caracteristicilor chimice ale apei, fara substante remanente in apa
sterilizata si fara a influenta flora sau fauna efluentului in care urmeaza sa fie
deversata apa.
Fig. 16. Sistem de dezinfectie cu UV
Radiatiile ultraviolete fac parte dintre
radiatiile situate in afara spectrului vizibil,
avand lungimea de unda cuprinsa intre 100 si
400 nm (nm = nanometri).
Radiatiile ultraviolete cu lungimea de
unda de la 200 pana la 280 nm sunt singurele
35

CALARASI MBBR 1400
care au proprietati germicide: distrug bacteriile, virusurile, ciupercile, algele, drojdiile

etc. Efectul maxim este obinut la 253,7 nm.
CONDITII DE STERILIZARE
Dezinfectia unei ape cu radiatii ultraviolete consta in aplicarea asupra unei
mase de apa a unei anumite intensitati luminoase, pentru un interval de timp dat.
Doza D se calculeaza dupa cum urmeaza:
D = Ix t
unde :
D=
I=
t=
doza in miliJoules pe centimetru patrat (mJ.cm-2)

sau miliWatt.secunde/centimetru2, mW.s.cm-2)
intensitatea luminoasa (miliWatt./centimetru2, mW.s.cm-2)
timpul (secunde)
O doza data permite eliminarea unui anumit procentaj dintr-o cantitate de

microorganisme.
Marele avantaj al metodei de sterilizare cu raze ultraviolete este faptul ca in
apa evacuata in emisar nu raman reziduuri de dezinfectant, precum clorul remanent
in cazul metodei de dezinfectie in care se utilizeaza solutie de hipoclorit.
Unitatea de sterilizare cu ultraviolete este, de aemenea, prevazuta cu un sistem
de bypass, care sa permita cu usurinta accesul la unitate pentru intretinere sau
remediere de defectiuni fara a intrerupe fluxul epurarii si functionarea
echipamentelor din reactorul biologic.
36

CALARASI MBBR 1400
Fig. 17. Diferite sisteme de dezinfectie cu UV
3.2.5. UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI

Unitatea de deshidratare a namolului
compusa din:
a - Unitatea de preparare solutie
polielectrolit
Bazin preparare si stocare solutie
polielectrolit
Pompa dozare solutie polielectrolit
37

CALARASI MBBR 1400
este
b - Unitatea de deshidratare cu filtru presa

Bazin ingrosare namol excedent
Pompa alimentare filtru presa
Filtru presa
Fig. 18. Filtru presa
c - Unitatea de deshidratare cu saci
Pompa alimentare unitate deshidratare
Unitate deshidratare cu saci
In cazul statiilor de epurare compacte, deshidratarea namolului se realizeaza intr-o
instalatie automata de deshidratat namol cu filtru presa (Fig. 18.).
Namolul excedentar este transmis in bazinul de stocare si ingrosare.
Dupa prepararea solutiei de polielectrolit, inaintea fiecarui proces de deshidratare
a namolului, se dozeaza solutia de ingrosare in acest bazin, se mixeaza amestecul
acestuia, dupa care namolul ingrosat este pompat catre filtrul presa unde este
deshidratat.
UNITATEA DE PREPARARE SOLUTIE POLIELECTROLIT

Pentru ingrosarea namolului excedend produs in timpul procesului de epurare a
apelor uzate menajere se utilizeaza polielectrolit cationic sub forma de praf alb.
In procesul de preparare a solutiei de polielectrolit, dozarea prafului se face in
proportie de 1 gram praf la 1 litru de apa.
Procesul de pregatire a solutiei de polielectrolit necesara pentru ingrosarea
namolului este unul de durata si de regula se efectueaza manual de catre operatorul
statiei de epurare.
38

CALARASI MBBR 1400
Solutia de polielectrolit este, dupa prepararea completa, o pasta laptoasa

groasa, de culoare alba.
Persoana responsabila cu buna desfasurare a proceselor de epurare va pregati
solutia de polielectrolit in unitatea de preparare solutie polielectrolit pentru ingrosare
in momentul in care va observa ca bazinul de stocare si ingrosare namol este plin si
este necesara efectuarea procesului de deshidratare.
Momentul demararii procesului de preparare a solutiti de polielectrolit coincide
cu momentul pornirii manual din panoul de comanda a
mixerului din bazinul de stocare si ingrosare namol.
Unitatea de preparare solutie polielectrolit este
compusa din bazinul de preparare solutie polielectrolit si
pompa dozare solutie polielectrolit.
Solutia de polielectrolit se pragateste manual.
Fig. 19. Unitate preparare polielectrolit
Dozarea se face in proportie de 1 gram praf de polielectrolit la 1 litru de apa,
deci 100 grame praf la bazinul de 100 de litri de apa.
Deoarece solutia de polielectrolit nu poate fi utilizata decat maximum 15 zile de
la data prepararii, nu trebuie pregatita decat in cantitatea necesara efectuarii
procesului de deshidratare pentru un bazin plin de namol excedent.
Reteta necesara este calculata in modul urmator, tinand cont ca pentru 1 kg de
namol excedent stocat in bazinul de ingrosare, este nevoie de 40 de miligrame de
praf de polielectrolit:
Pentru un bazin de stocare cu volumul de 1500 de litri, greutatea namolului
excedent este de 1600 kg, pentru aceasta cantitate sunt necesare 64 grame de
polielectrolit praf.
Solutia de polielectrolit pentru ingrosare se pregateste astfel:
39

CALARASI MBBR 1400
-se umple bazinul de preparare solutie polielectrolit cu 64 litri de apa.

-se porneste mixerul aferent unitatii de preparare solutie polielectrolit si in
acelasi timp, si cel aferent bazinului de ingrosare namol.
Manual, se pun in unitatea de preparare solutie polielectrolit, cele 64 de grame
de praf de polielectrolit cu grija, in primele 5 minute ale
pregatirii solutiei, dupa care se mixeaza timp de o ora
pentru omogenizarea perfecta.
Intregul proces de preparare trebuie facut pe parcursul
unei ore, pentru a fi siguri de
omogenizarea solutiei.
Fig. 20. Mixer bazin preparare
polielelectrolit
Fig. 21. Solutie polielectrolit
In toata aceasta vreme, namolul acumulat in bazinul de
ingrosare este omogenizat la randul sau cu ajutorul mixerului.
Fig. 22. Preparare solutie polielectrolit
La finalul orei de pregatire a solutiei de

polielectrolit, in momentul in care aceasta este
completa si omogena, se porneste pompa de dozare,
care impinge pasta de polielectrolit in bazinul de
ingrosare unde se face amestecul cu namolul ce
trebuie deshidratat.
Operatiunea de dozare a intregii solutii de
polielectrolit in bazinul de ingrosare poate dura, in
functie de dimensiunea si setarea pompei de dozare, intre 40 de minute si o ora.
40

CALARASI MBBR 1400
Dupa terminarea solutiei din unitatea de preparare, pompa de dozare se

inchide.
In momentul in care se finalizeaza procesul de dozare a solutiei de polielectrolit
si operatorul are siguranta ca omogenizarea solutiei cu namol excedentar s-a facut in
mod corespunzator, se porneste pompa de alimentare a unitatii de deshidratare, care
va functiona pana in momentul in care continutul intregului bazin de ingrosare a fost
pompat in unitate.
UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI CU FILTRU PRESA

Dupa
prepararea
solutiei
de
polielectrolit, inaintea fiecarui proces de
deshidratare a namolului, se dozeaza solutia
de ingrosare in acest bazin, se mixeaza
amestecul acestuia, dupa care namolul
ingrosat este pompat catre filtrul presa unde
este deshidratat.
Fig. 23. Monopompa alimentare filtru presa
Functionarea pompei de alimentare a unitatii de deshidratare se opreste in
momentul in care tot namolul din bazin a fost transferat.
Namolul din unitatea de deshidratare ramane sub presiune in dispozitivul de
deshidratare timp de 24 de ore pentru a atinge gradul maxim de deshidratare.
Fig. 24. Filtru presa
In timpul operatiunii de pompare a

namolului ingrosat, operatorul va avea grija
sa foloseasca apa de serviciu pentru a spala
unitatea de preparare a solutiei de
polielectrolit.
41

CALARASI MBBR 1400
Dupa finalizarea acestei operatiuni de incarcare a namolului ingrosat in unitatea

de deshidratare, operatorul trebuie sa foloseasca sistemul de spalare cu apa de
serviciu pentru a curata complet bazinul de stocare si ingrosare namol.
Acesta trebuie sa fie perfect curat pentru urmatoarele evacuari ale namolului
excedent rezultat din decantarea secundara.
A doua zi dupa incarcarea in filtrul presa a namolului ingrosat, operatorul va
inchide functionarea unitatii de deshidratare si la 24 de ore dupa incarcare, va relaxa
presele astfel incat turtele de namol sa cada in tava de colectare.
Dupa ce si aceasta operatiune va fi finalizata, operatorul va spala complet
unitatea de deshidratare.
In cazul in care este vorba de o statie de epurare de capacitate mare, care
produce mai mult namol excedent, se poate pregati o cantitate mai mare de
polielectrolit care sa fie utilizata in mai multe transe, dar nu pe o perioada mai
indelungata de 15 zile.
Astfel, pentru cazurile in care namolul excedent este evacuat dinspre
decantorul secundar catre un bazin mai mare de la care se va face incarcarea
bazinului de ingrosare a namolului, procedura explicata mai sus se va efectua de cate
ori va fi necesar.
UNITATEA DE DESHIDRATARE A
NAMOLULUI CU SACI
Rolul instalaiei este filtrarea nmolului
decantat si ngrosat si si retinerea materiilor
solide prin materialul sacilor de filtrare,
totodat captarea coninutului de ap si
reintroducerea acestuia n sistemul de
conducte pentru ape de scurgeri.
n scopul mririi coninutului de
materii solide din nmol,
n timpul functionrii se dozeaz solutie
polielectrolit (PE).
42

CALARASI MBBR 1400
Compoziia sistemului de deshidratare nmol:

Sistemul este compus din trei uniti. Prima este instalatia
de baz, adic instalatia de deshidratare nmol cu saci.
A doua este unitatea de admisie nmol si amestecare PE,
montat pe captul instalaiei de deshidratare nmol cu saci.
A treia unitate asigur dizolvarea si dozarea soluiei de PE.
ETAPE UNITATE DESHIDRATARE NAMOL

Denumire proces
ORA 1
Pregatire solutie polielectrolit
Mixare namol excedent in bazinul de ingrosare
Pompare solutie si mixare solutie polielectrolit cu namolul in

bazinul de ingrosare
Pompare namol ingrosat in unitate deshidratare
ORA 1
ORA 3
ORA 24
EXEMPLU DAT PENTRU CCA 3MC NAMOL EXCEDENT (APA CU

NAMOL)
In functie de cantitatea de namol ce trebuie deshidratata, operatorul va
proceda in felul urmator:
Va calcula conform instructiunilor cantitatea necesara de solutie de
polielectrolit in functie de cantitatea de excedent rezultata.
43

CALARASI MBBR 1400
Va porni pompa de namol si va alimenta bazinul de ingrosare namol cu namol

din bazinul de stocare.
Va trece pe modul manual mixerul bazinului de ingrosare si va porni mixerul
dupa ce bazinul de ingrosare va fi umplut.
Va trece pe modul manual mixerul bazinului de preparare solutie polielectrolit
si va proceda la prepararea solutiei conform instructiunilor date.
Dupa prepararea solutiei de polielectrolit, va trece pe modul manual pompa de
dozare solutie si va porni dozarea catre bazinul de ingrosare.
Va urmari sa dozeze cantitatea necesara pentru o transa de namol de ingrosat,
iar dupa ce va fi dozata cantitatea necesara, pompa de dozare se va inchide pentru a
fi din nou pornita la dozarea catre a doua transa de namol excedent (daca este cazul).
Dupa incarcarea solutiei de polielectrolit in bazinul de ingrosare, amestecul se
va mixa timp de 40-60 de minute, pentru omogenizare si ingrosare optima.
Se va trece pe modul manual filtrul presa.
In timpul mixarii namolului cu solutia de polielectrolit, se vor strange placile
filtrului presa.
Se va trece pe modul manual pompa de alimentare a filtrului presa.
In momentul in care se finalizeaza procesul de dozare a solutiei de polielectrolit
si operatorul are siguranta ca omogenizarea solutiei cu namol excedentar s-a facut in
mod corespunzator, se porneste pompa de alimentare a unitatii de deshidratare, care
va functiona pana in momentul in care continutul intregului bazin de ingrosare a fost
pompat in unitate.
Se opreste functionarea pompei de alimentare a filtrului presa in momentul in
care tot namolul din bazin a fost transferat.
Se porneste din nou pompa de namol care transfera o noua transa de namol
excedent.
44

CALARASI MBBR 1400
Se repeta pasii de mai sus in aceeasi ordine de cate ori este cazul pana la
epuizarea cantitatii de namol ce trebuie deshidratata (filtrul presa poate fi incarcat in
trei transe successive, capacitatea sa fiind suficienta pentru acest proces).
Dupa dozarea intregii solutii de polielectrolit, se spala unitatea de preparare.
Dupa transferul ultimei transe de namol ingrosat in filtrul presa, se spala bazinul
de ingrosare.
Filtrul presa ramane in pozitia strans 24 de ore dupa a treia incarcare.
A doua zi dupa incarcarea filtrului presa cu a treia transa, se relaxeaza placile
acestuia, se aduna turtele de namol din tava si se indeparteaza.
Se spala filtrul presa pentru a se indeparta toate urmele de namol.
Filtrul presa poate sta incarcat cu primele doua transe si mai multe zile pana la
incarcarea cu a treia transa.
Abia dupa a treia incarcare se asteapta 24 de ore si se relaxeaza placile filtrului.
Este foarte important ca operatorul sa treaca pe pozitia
inchis in tabloul de comanda da toate echipamentele care au fost folosite in modul

manual in timpul proceselor periodice!
45

CALARASI MBBR 1400
Toate echipamentele utilizate in procesul de deshidratare se spala imediat dupa

incheierea utilizarii lor!
3.3. PANOUL DE COMANDA AL STATIEI DE EPURARE

Intreaga statie este comandata de un modul de comanda si deservire care
asigura funcionarea in regim automat.
Sistemul va functiona in totalitate automat, iar panoul de comanda va fi instalat
in camera de comanda construita in cadrul sistemului.
In cadrul panoului sau in apropierea echipamentelor sunt pozitionate toate
accesoriile pentru situatiile de necesitate cum ar fi releele de protectie pentru
supraincarcare, butoanele de oprire de urgenta, indicatoare in caz de avarie si
functionare, relee de protectie motor, sigurante, relee, comutatoarele principale,
releele pentru perioadele de timp, control electropneumatic, control nivel, canale
pentru cablurile
de metal.
46

CALARASI MBBR 1400
Fig. 25. Interior panou de comanda

Intregul echipament este comandat de la un modul de comanda, suprafata
redusa de amplasare, grad ridicat de automatizare a staiei.
Instalatia nu prezinta un pericol in cazul
corespunzatoare.
utilizarii
In cazul in care instalatia se foloseste fara

firmei producatoare sau fara a se respecta
instructiunile cuprinse in acest manual, aceasta
duce la posibile actiuni vatamatoare pentru
operator sau la o operare necorespunzatoare
incat sa se aduca prejudicii instalatiei si
functionarii corecte a acesteia.
acordul
poate
astfel
Comanda intregii statii cade in sarcina programatorului care are grija sa puna
pozitioneze butoanele de pe panoul de comanda conform necesitatilor functionarii in
termeni optimi ai statiei.
Pompa submersibila nisip modul manual
comanda
Mixerul omogenizare modul automat
Pompa alimentare reactor modul automat
Suflanta reactor modul automat
Mixer turbina reactor biologic - modul automat
Pompa de recirculare modul automat
Pompa evacuare namol excedent - modul automat
Pompa evacuare apa epurata - modul automat
Unitatea sterilizare UV modul automat
Pompa dozare acid citric - modul manual
47

CALARASI MBBR 1400
Fig. 26. Panou de
Pompa namol bazin colectare - modul manual

Mixer bazin ingrosare namol modul manual
Suflanta bazin colector - modul automat
Pompa dozare FeCl3 modul manual
Pompa dozare polielectrolit modul manual
Mixer unitate preparare polielectrolit modul manual
Pompa alimentare filtru presa - modul manual
Motor hidraulic filtru presa - modul manual
Pompa alimentare unitate deshidratare - modul manual
Unitate deshidratare cu saci - modul manual
Pompa camin colector - modul manual
Debitmetru - modul automat
Echipamentele adapostite in cadrul cabinei de echipamente au propriul regim de

functionare, asa cum s-a explicat mai sus, si din acest motiv, unele dintre ele
functioneaza doar in regim manual atunci cand este necesar.
Aceste echipamente sunt cele

responsabile cu deshidratarea namolului si
unitatea de curatare a unitatii de
sterilizare cu UV .
De asemenea, pompa de nisip si de
grasimi sunt in acelasi regim de functionare se trec pe modulul manual doar cand
atunci cand este necesara utilizarea lor.
Fig. 27. Cabina de echipamente
Acestea se folosesc o data pe luna.
Unitatea de deshidratare si cea de curatare a unitatii UV se folosesc o data pe
saptamana.
48

CALARASI MBBR 1400
SCHITA PANOU DE COMANDA
49

CALARASI MBBR 1400
TABEL POZITIE BUTOANE PANOU COMANDA

POZITIE
BUTOANE
ECHIPAMENT
EXPLICATII
POMPA SUBMERSIBILA NISIP
AUTOMAT
UTILIZARE BILUNARA
MIXER SUBMERSIBIL
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
POMPA ALIMENTARE REACTOR
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
SUFLANTA
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
MIXER TURBINA
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
POMPA DE RECIRCULARE AMESTEC LICHID
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
POMPA NAMOL
AUTOMAT
UTILIZARE PERIODICA
SISTEM DE DEZINFECTIE CU U.V.
AUTOMAT
UTILIZARE CONTINUA
MIXER BAZIN INGROSARE
MANUAL
UTILIZARE CONTINUA
MIXER UNITATE DE PREPARARE

POLIELECTROLIT
MANUAL
UTILIZARE CONTINUA
POMPA DOZARE POLIELECTROLIT
MANUAL
UTILIZARE PERIODICA
POMPA DE ALIMENTARE FILTRU PRESA
MANUAL
UTILIZARE PERIODICA
POMPA DE ALIMENTARE UNITATETE DESHIDRATARE CU SACI
MANUAL
UTILIZARE PERIODICA
POMPA DE DOZARE SUBSTANTA

CHIMICA (FeCl3)
MANUAL
UTILIZARE PERIODICA
MANUAL
UTILIZARE PERIODICA
50

CALARASI MBBR 1400
4. LUCRARILE DE CONSTRUCTIE NECESARE A STATIEI DE

EPURARE
Pentru amplasamentul statiei de epurare sunt suficiente minimum 20 cm
grosime de beton armat.
Atentie ca gro-betonul sa fie fara inclinatie si in echilibru.
In situatia in care statia nu este amplasata pe suprafata orizontala distantele de
reglare pentru structurile stavilare interioare nu sunt suficiente.
In cazul in care se doreste ca statia de epurare sa se acopere sau sa fie
imprejmuita trebuie sa se respecte neaparat distantele minime date (in cazul in care
se acopera statia, distanta dintre cota superioara si tavan trebuie sa fie de 1,50 m
pentru a se putea deschide capacul).
Asa cum ati vazut si in capitolele anterioare, indepartarea namolului zilnic
influenteaza in mare masura randamentul epurarii.
Ca alternativa la indepartarea zilnica a namolului se poate executa o groapa de
namol de volumul unui vidanjor (4-5 m) si va fi suficient si mai simplu sa se deschida
valva de namol doar cateva secunde.
In situatia executiei unei gropi de namol:
Cota superioara a acestei gropi trebuie sa fie sub cota de baza a statiei de
epurare.
Volumul trebuie sa fie cel putin cat al unui vidanjor.
Trebuie ales un loc unde vidanjorul sa se poata apropia cu usurinta pentru a
evacua.
51

CALARASI MBBR 1400
5. MONTAJUL STATIEI DE EPURARE

Este important sa existe mereu o persoana responsabila de functionarea si
intretinerea statiei.
Aceasta trebuie sa participe impreuna cu echipa furnizoare la montajul
sistemului.
Cel mai corect instructaj pentru exploatarea si intretinerea sistemului se
aprofundeaza in timpul montajului si punerii in functiune.
Intreruperile de energie electrica afecteaza direct si serios sistemul.
Statia incepe sa sufere daune aproximativ dupa 2 ore de intrerupere.
In 6 ore statia va fi in incapacitate de functionare.
De aceea:
- Sistemul trebuie alimentat de la o sursa de unde intreruperile si defectiunile sa
fie minime.
- n zonele unde intreruperile de electricitate sunt dese trebuie folosit un
generator cu o putere cel putin egala cu cea a suflantei.
- Daca modificarile de voltaj sunt dese trebuie anexat un regulator de voltaj
automat trifazic si in faza de alimentare sa se utilizeze releu de protectie faza.
Statia de epurare Monobloc va stopa in cazul intreruperii energiei electrice, iar
in cazul revenirii automat va intra in functiune.
Dar in cazul cand este cu o faza mai putin sau in cazuri similare sistemul poate
fi pus in functiune manual.
Trebuie verificate caderile evidente de voltaj.
52

CALARASI MBBR 1400
Statia de epurare este eficienta in cazul poluantilor epurabili prin tratare

biologica.
Hartiile, materiile textile, etc materiile solide si anorganice trebuie retinute de
gratar inainte ca apa sa patrunda in statie pentru ca sistemul sa poata functiona
eficient. De aceea este bine sa se reaminteasca personalului unitatii ca hartia igienica
nu se arunca in toalete.
Altfel gratarele de la intrare trebuie curatate foarte des.
In hoteluri sau in unitati asemanatoare daca exista la scurgerile de la spalatorie
sa se anexeze site pentru a retine fibrele textile de la prosoape etc.
Pentru unitatile unde bucatariile sunt de capacitati mari trebuie amplasate la
scurgeri trape pentru retinerea grasimilor.
Este foarte important ca aceste grasimi sa fie retinute cat mai aproape de sursa
pentru ca sistemul sa functioneze cat mai eficient. In caz contrar aceste grasimi in
sectiunea de sedimentare vor ingreuna sedimentarea si vor determina plutirea la
suprafata a materiilor poluante.
6. PUNEREA / SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A STATIEI DE

EPURARE
Pentru punerea in functiune a Statiei de Epurare, trebuie sa se tina seama de
urmatoarele etape:
Este important ca toate echipamentele din cadrul sistemului sa fie verificate
daca sunt pregatite de functionare inainte de punerea in functiune.
Verificati pozitiile cheii de la panoul de comanda electric.
Puneti in functiune suflanta cand nivelul apei din unitatea de epurare ajunge la
0,5 m.
53

CALARASI MBBR 1400
Atentie ca flotorii de nivel sa fie asa cum au fost reglati de catre echipa
furnizoare.
Reglajul pompei de dozare substanta chimica trebuie efectuat conform
calculelor precizate.
Va incepe functionarea.
Pentru a afla daca in sistem s-au format suficiente microorganisme se preleva o
proba de apa din etapa de aerare intr-un recipient transparent. Iar daca dupa o
jumatate de ora, in proba de apa in proportie de 1/5 se acumuleaza namol activ
si apa de la suprafata este limpede, fara sedimente si fara miros inseamna ca
exista o cantitate suficienta de microorganisme.
Punerea in functiune este strans legata de calitatea apei uzate, dar in conditii
normale aceasta perioada nu ar trebui sa depaseasca 15 zile. In perioada de
punere in functiune calitatea apei de la iesirea statiei se va imbunatati pe zi ce
trece pana va ajunge la calitatea ceruta.
In momentul in care se face pornirea statiei:
Se verifica starea echipamentelor si se va intocmi un Jurnal de interventii si
reparatii a statiei (Anexa Nr. 6) in care se vor bifa ca s-au verificat
echipamentele;
Se va trece in Jurnal data in care statia a fost pornita;
Substantele vor fi aduse in recipiente corespunzatoare cu inscriptie si
modalitate de dozaj;
In cazul in care PIF-ul se face la o alta data decat cea de verificare, Beneficiarul
va trebui sa faca o notificare cu cel putin 5 zile lucratoare inainte;
In cazul in care se face PIF-ul statiei echipa va sta cel putin 1 zi dupa pornirea
echipamentelor pentru a observa si remedia problemele aparute (acestea
trebuie trecute intr-un jurnal de interventie care va ramane la beneficiar si
furnizor);
La cel mult 2 luni sa aiba obligatia de a reveni la statie pentru a verifica
integritatea si functionalitatea statiei;
54

CALARASI MBBR 1400
Inainte de punerea in functiune a statiei de epurare trebuie sa se

indeplineasca urmatoarele procedure
PROCEDURI
PIESE
Curatare
Curatarea filtrului de aer
Curatare
Generala
Indepartarea materiilor straine de pe motor in cazul in

care acestea exista
Pentru scoaterea din functiune a Sistemului de Epurare, trebuie sa se tina

seama de urmatoarele etape:
In cazul in care statia de epurare nu este alimentata pe o perioada lunga si in
situatiile de intretinere unitatea de epurare trebuie scoasa din functiune.
Amestecul de namol activ ramas in unitatea de epurare se va evacua sau se va
indeparta prin vidanjare.
Spalati cu apa curata unitatea de deshidratare a statiei de epurare.
7. ALIMENTAREA CU APA UZATA A STATIEI DE EPURARE

Este important ca alimentarea statiei cu apa uzata sa se faca prin pompare
pentru a pastra sub control debitul si incarcatura de poluanti din apa uzata.
La intrarea in sistem trebuie folosite pompe adecvate cu rotor vortex pentru
pomparea apei uzate.
55

CALARASI MBBR 1400
In cazul in care nu se dispune de pompa vortex trebuie folosita o pompa cu

ventilator activ si in fata acestei pompe sa fie asezat un gratar cu o fanta de 20 mm.
In caz contrar pompa se va infunda foarte des.
Punerea in functiune sau oprirea pompelor se face in functie de indicatoarele
de nivel din cadrul statiei de epurare.
Rotatia pompei trebuie reglata in functie de sistem de la panoul de comanda.
Este important ca debitul pompei sa nu depaseasca debitul total zilnic (1/12) si
inaltimea de pompare sa fie mai mare cu 20 % decat distanta veticala dintre cota de
baza a gropii de pompare si cota de intrare a sistemului ( mai inalta cu 2,70 m fata de
amplasamentul statiei ).
Mai jos sunt date dimensiunile tipice ale gropii de pompare si forma acesteia.
Scopul acestei proiectari este ca apa uzata sa fie preluata imediat fara asteptare
spre a fi epurata, perioadele de functionare ale pompei sa fie adecvate si formarea
de volum stoc pentru debitele soc.
In general volumul de retinere apa a gropii de pompare trebuie sa fie cel putin
1/16 din debitul total zilnic.
In groapa de pompare trebuie sa se instaleze canalul de reversare pentru
siguranta.
Pompa trebuie sa functioneze 30 minute dintr-o ora cand debitul este normal (
1/16 din debitul total ) si sa fie reglata astfel incat intr-o ora sa efectueze cel mult 6
porniri.
56

CALARASI MBBR 1400
Linia de pompare trebuie construita in functie de diametrul de iesire al pompei,

se va alege viteza de pe linia de pompare la 1m/sec.
Indiferent de diametrul liniei de pompare finalizarea trebuie sa se faca cu o
reductie adecvata diametrului tevii de intrare asa cum se arata si in schita de tevarie
a statiei de epurare.
In situatia in care groapa de pompare este departe trebuie sa va consultati cu
firma furnizoare pentru a alege diametrul si tipul de teava ce va avea pierderile cele
mai mici.
In cazul in care pompele sunt alimentate de la panoul de comanda nu trebuie sa
se omita reglarea releelor termice in functie de amperajul pompei si verificarea
sensului de rotatie.
8. INTRETINEREA STATIEI DE EPURARE

Este important ca inaintea oricarei lucrari de inlocuire sau intretinere sa se
inchida electricitatea, aerul cu presiune, apa cu presiune, apele de intrare si iesire ca
masuri de prevenire.
Trebuie inchise sectiunile necesare si puse indicatoare de atentionare.

Aceste masuri sunt neaparat necesare pentru prevenirea accidentelor.
57

CALARASI MBBR 1400
Trebuie efectuate periodic lucrarile de intretinere, observatie, verificare.

Evitati executarea de lucrari de slefuire, sudare, taiere in locul
unde se afla statia de epurare monobloc.
Pentru orice lucrare de intretinere trebuie anuntat in prealabil operatorul.
Statia nu trebuie sa functioneze cu alte ape uzate decat cele conform carora a
fost alcatuit proiectul acesteia.
Sistematic suruburile pot slabi si este important sa le fie verificata etanseitatea
periodic.
La finalul unei interventii trebuie verificat daca sistemele de siguranta sunt in
functiune.
Piesele care nu sunt in buna stare trebuie schimbate imediat.
Este important sa se utilizeze doar piesele de schimb originale ale
producatorului.
Producatorul nu-si asuma responsabilitatea pentru defectiunile cauzate de
folosirea de piese de schimb de alta origine.
58

CALARASI MBBR 1400
TABEL INTRETINERE STATIE DE EPURARE

PERIODICITATE INTRETINERE
PIESE SISTEM
INTRETINERE
Intretinere continua
Toate piesele sistemului
Intretinerea se va face intr-un mediu fara

vibratii, praf sau substante chimice.
De la 6 luni pana la 2 ani
Toate piesele sistemului
Se vor respecta precautiile de mai sus.
Motor
Se va verifica cablul dintre motor si cutia de

cleme in cazul in care acesta exista si
etanseitatea racordurilor de cablu. Se va
controla daca exista defectiuni. Daca va fi
nevoie se va deconecta cablul.
De la 6 luni pana la 2 ani
REVIZIA STATIEI DE EPURARE MONOBLOC

Sistemul nu trebuie modificat in niciun fel si nici sa nu i se adauge echipamente
in plus fara acordul furnizorului.
Pentru orice modificare trebuie obtinut acordul furnizorului.
CURATAREA STATIEI DE EPURARE
In timpul curatarii apa sau apa cu presiune nu trebuie indreptata direct spre
panoul electric, motor, reductor,vane si senzori,cadre.
Trebuie curatate materiile poluante rezultate in urma efectuarii lucrarilor de

mai jos:
59

CALARASI MBBR 1400
1 - Lubrifiere
2 - Curatarea cu detergent
3 - Intretinere
NIVEL DE ZGOMOT
Nivelul de zgomot continuu al sistemului este mai mic de 80 dB.
9. REGULI DE SIGURANTA A STATIEI DE EPURARE

9.1. INDICATII PENTRU SIGURANTA
Este important sa se aplice regulile de siguranta de baza pentru ca statia de
epurare monobloc sa functioneze eficient, fara riscuri si fara accidente.
Regulile de siguranta trebuie sa fie bine cunoscute de catre persoana
responsabila de sistem.
In plus trebuie luate in considerare si regulile de siguranta generale si cele de
prevenire a accidentelor.
9.2. RESPONSABILITATILE PROPRIETARULUI SISTEMULUI

Este important ca personalul care se ocupa de statie sa fie instruit si sa
cunoasca regulile de baza in prevenirea accidentelor si de siguranta.
Operatorul trebuie sa verifice periodic aplicarea constanta a regulilor de
siguranta.
9.3. RISCURILE DIN TIMPUL FUNCTIONARII SISTEMULUI

Statia de epurare Monobloc AquaClean a fost proiectata conform regulilor de
siguranta. Astfel ca functionarea fara a se tine cont de aceste reguli poate determina
aparitia de defectiuni.
Sistemul :
60

CALARASI MBBR 1400
Trebuie utilizat doar in scopul pentru care a fost proiectat.

Trebuie sa functioneze conform regulilor de siguranta.
Defectiunile ce pot cauza functionarea in nesiguranta a sistemului VALROM trebuie

imediat remediate.
9.4. UTILIZAREA IN SCOP ADECVAT
Statia de epurare monobloc este proiectata pentru a
epura apa uzata cu parametri inscrisi in contract.

Furnizorul nu-si asuma responsabilitatea pentru utlizarile statiei in mod
neadecvat.
Pentru o utilizare corecta a sistemului trebuie efectuate cele de mai jos:
Trebuie luate in considerare toate indicatiile din acest manual.
Trebuie respectate intretinerea si verificarile periodice conform manualului.
10. INTERVENTII SI REPARATII STATIE DE EPURARE

10.1. TABEL VERIFICARE PERIOADA DE INTRETINERE
LUCRAREA EXECUTATA
61
PERIOADA DE INTRETINERE

CALARASI MBBR 1400
Verificarea vizuala a apei de la iesire
Zilnic
Verificarea functionarii si aplicarea indicatiilor de intretinere

a suflantelor
Zilnic
Controlul functionarii pompei de clorura de fier
Zilnic
Verificarea depozitului de clorura de fier
Zilnic
Indepartarea namolului in functie de program
Zilnic
Analiza de laborator a apei de la iesire
La 6 luni
Revopsirea statiei
La 6 luni

OBSERVATII
CONTROL
SOLUTIE
Nu exista apa de iesire
Se alimenteaza statia cu apa

Trebuie verificate pompele de alimentare cu apa.
uzata? (h)
Statia emana miros
Suflanta functioneaza?(h)
Trebuie depistata cauza nefunctionarii. Se aplica

indicatiile de intretinere a suflantei. Daca
defectiunea nu se remediaza trebuie anuntat
furnizorul.
Apa de la iesire este tulbure
Apa este de culoare

maronie?(e)
Este posibil ca la debitul maxim incarcatura de

poluanti sa fie prea mare sau senzorii de nivel sa se
fi avariat si trebuie verificati.
Se efectueaza analiza apei

de la intrare.
Este posibil ca in apa sa se gaseasca si alti poluanti

decat cei menajeri. Trebuie depistata sursa acestor
poluanti si stopata amestecarea lor cu apa
menajera. Sistemul trebuie golit si repus in
functiune.
Apa de intrare nu difera de cea

de la iesire
10.3. TABEL DE VERIFICARE ECHIPAMENTE

Aceste verificari urmeaza a fi efectuate de catre responsabilul statiei de
epurare.
62

CALARASI MBBR 1400
Operatorul va nota toate observatiile facute intr-un Jurnal de evidenta a

interventiilor in statia de epurare.
In jurnalul de interventii se vor trece toate interventii facute atat de personalul
furnizorului cat si interventiile facute de catre operatorul statiei de epurare.
Vor fi mentionate toate operatiunile si evenimentele: caderi de tensiune,
inlocuire pompe, vopsire, etc. Evidenta juranului se va face de la data verificarii
tehnologice a echipamnetelor.
Orice interventie la unitatea de epurare va fi mentionata in detaliu, insotita de
observatii, data si ora observarii defectiunii (daca este cazul) si data si ora la care
defectiunea a fost remediata
LUCRAREA EXECUTATA
PERIOADA
VERIFICARE
METODA DE
DATE VERIFICATE ACTIUNE
VERIFICARE
PANOU CONTROL
Zilnic
vizual
avarie
sistem
GRATAR COS
Zilnic
vizual
incarcare gratar
rar
BAZIN
OMOGENIZARE
Zilnic
vizual
Se verifica starea de
avarie: avarie pompe,
suflante, mixere, etc
Daca este incarcat se va curata
Daca este la nivel de preaplin se verifica
pompele de alimentare
Se verifica gura de deversare a statiei si
emisarul ( sa nu fie peste nivelul
conductei de deversare);
Se verifica existenta clapetei de sens
POMPE DOZAJ - UV
3 Zile
vizual
Se curata UV-ul prin pornirea pompei de

dozaj acid citric
Se verifica existenta substantelor. Daca
nu exista se vor prepara substante
conform Manualului, nu se prepara
pentru mai mult de 15 zile de folosire;
63

CALARASI MBBR 1400
LUCRAREA EXECUTATA
PERIOADA
VERIFICARE
METODA DE
DATE VERIFICATE ACTIUNE
VERIFICARE
Se verifica functionalitatea pompei
POMPE DOZAJ - FeCl3
3 Zile
vizual
Se verifica functionalitatea pompei

Se verifica nivelul substantelor si in cazul
in care nu exista se vor comanda
filtru &
suruburi
Daca nu functiuneaza se
verifica panoul control (perioada de
linistire). Se
asteapta 20 minute si daca nu intra in
functiune se anunta VALROM
INDUSTRIE
SUFLANTE
Saptamanal
vizual
TEVI
Saptamanal
vizual
etanseitate
ROBINETI Alimentare reactor
Zilnic
vizual
Deschis /inchis
ROBINETI Recirculare namol
Zilnic
vizual
Deschis /inchis
ROBINETI Reactor
Zilnic
vizual
Deschis /inchis
REACTOR - General
Zilnic
vizual
Nivel apa

SUFLANTEI
OBSERVATIE
CAUZA
SOLUTIE
Daca exista zgomote de

lovituri sau anormale.
Eroare reglaj timp

ventilator
Trebuie reglate perioadele de functionare (furnizor).
Zgomot de tremur la
sasiu si tevi
Trebuie verificate cauciucurile de legatura si legaturile

elastice ale tevilor si daca este necesar vor fi inlocuite. Se
controleaza valva de siguranta.
64

CALARASI MBBR 1400
Cresterea temperaturii
Cresterea presiunii
Se verifica daca exista blocaj la tevi.
Infundarea filtrului
Filtrul trebuie curatat sau schimbat.
10.5. DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR POMPEI DE

DOZARE
Curatarea pompei de dozare trebuie pregatita
apa dedurizata. In mod contrar pompa se poate
bloca datorita cristalizarii.
cu
In cazul in care in timpul functionarii statiei de

epurare monobloc presiunea va depasi capacitatea
pompei, va intra in functiune sistemul automat de
protectie.
La prima functionare debitul trebuie reglat
astfel incat sa nu depaseasca 50 % din capacitatea
Fig. 29. Pompa de dozare
pompei. In cazul in care nu exista nici o neregularitate debitul va putea fi
crescut la 100 %.
Este important ca tancul de substanta chimica sa fie verificat daca este plin, asa
cum se precizeaza si in instructiunile de intretinere periodica. Functionarea pe uscat a
pompei poate determina defectiuni ireparabile.
Pompa de dozare trebuie curatata o data la 4 luni.
65

CALARASI MBBR 1400
Astfel ca :
Bazinul de stocare trebuie umplut cu apa curata si dedurizata si sa functioneze
timp de 5minute.
Acelasi procedeu se va aplica si cu HCl (Acid clorhidric) timp de 10 minute.
In afara masurilor de siguranta de la panoul electric pompa de dozare are propria
siguranta si este livrata cu o siguranta de rezerva.
Aceasta siguranta este de 0.315 A pentru pompele de tip A si C.
La pompele de tip B si D este de 0.080 A
10.6. PREGATIREA SI EFECTUAREA PROCEDEULUI DE CURATARE

A UNITATII UV
Daca se prefera varianta de dezinfectie cu raze ultraviolete, atunci se va folosi
unitatea de sterilizare cu UV. Aceasta este dotata, in plus fata de unitatea propriu-zisa
cu lampi UV, cu o vana de control pentru cazurile in care apa trebuie redirectionata
(in cazul unor defectiuni ale unitatii).
Este importanat ca in cazul in care trebuie inlocuita o lampa UV, apa epurata
din reactor poate fi deviata pe bypass, astfel incat sa nu fie nevoie sa fie intrerupt
fluxul tehnologic al statiei doar pentru lucrari la unitatea de sterilizare.
Pentru curatarea unitatii de sterilizare cu raze ultraviolete se foloseste o solutie
de acid citric cu concentratia de 3040%.
Procedura se efectueaza manual de
operatorul statiei.
Acesta va strange robinetii de pe
conducta de alimentare su apa epurata de
reactoare, pentru a nu permite decat unui
slab de apa sa treaca prin unitatea de
sterilizare.
66

CALARASI MBBR 1400
catre
la
debit
Va porni pompa de dozare a solutiei de acid citric care va functiona timp de

1520 minute.
Debitul slab de apa epurata asigura un timp de contact suficient intre apa
amestecata cu solutie si lampile UV.
Fig. 30. Sistemul UV in cadrul reactorului
Acest proces se repeta o data pe saptamana, in functie de gradul de epurare al
apei. In cazul in care apa este foarte poluata, curatarea unitatii UV se va efectua o
data la fiecare 5 zile.
O alta metoda de a curata lampile de ultraviolete este aceea de a intrerupe
complet fluxul de apa epurata catre unitatea de deshidratare si de a curate manual
lampile, dupa indepartarea acestora din unitatea de sterilizare.
Curatarea manuala se va face cu ajutoarul unui detergent neabraziv, cu
mentiunea ca lampile sa nu fie montate in dispozitiv cu urme remanente de
detergent.
11. GARANTII SI RESPONSABILITATI PENTRU STATIA DE

EPURARE
Garantia incepe din momentul livrarii.
Statia de epurare monobloc este un sistem de epurare prin proces biologic,

proiectat astfel incat apele uzate menajere ce sunt epurate de aceasta sa nu dauneze
mediului inconjurator.
Furnizorul isi rezerva toate drepturile de autor pentru acest sistem alcatuit in
urma experientelor anterioare.
67

CALARASI MBBR 1400
Toate informatiile, proiectele si alte documente legate de statia de epurare

monobloc AquaClean sunt doar pentru utilizarea dvs.
Aceste informatii nu pot fi folosite pentru alte sisteme si nu pot fi prezentate
unor terte persoane fara permisiunea Producatorului.
Statia de epurare Monobloc are o garantie de productie si eficienta de 2 ani .
Orice defectiune excluzand cele ce se datoreaza erorilor de exploatare si
intretinere vor fi remediate gratuit si atunci cand va fi necesar se va schimba
echipamentul defect.
Dupa perioada de garantie de 1 an puteti semna un contract de intretinere
anuala contracost cu firma furnizoare pentru intretinerea periodica.
Se iau in considerare regulile generale de vanzare ale producatorului.
Furnizorul nu-si asuma responsabilitatea si nici garantia nu este valabila in cazul

accidentelor sau defectiunilor echipamentelor datorate cauzelor de mai jos :
- Utilizarea si intretinerea incorecta, in cazul montajului si
functionarii.
- Neutilizarea echipamentelor de protectie sau montajul incorect si functionarea
incorecta a echipamentelor de protectie si siguranta.
- Efectuarea de modificari in cadrul statiei fara acordul scris al producatorului
68

CALARASI MBBR 1400
- Efectuarea de modificari la motor si la grupul de stimulare (putere, rotatie si tip)

fara acordul scris al producatorului.
- In cazul avariilor cauzate de neverificarea si intretinerea pieselor erodate.
- Repararea sau inlocuirea fara respectarea standardelor.
- Patrunderea poluantilor si materiilor straine in statia de epurare Monobloc .
PERICOLUL ENERGIEI ELECTRICE
Toate lucrarile electrice trebuie executate de personal instruit profesional.
Toate echipamentele electrice, conexiunile, cablurile trebuie verificate periodic,

iar cele ce necesita inlocuire vor fi inlocuite.
Panoul de control trebuie neaparat sa fie inchis. Doar in caz de necesitate
persoana responsabila poate deschide cu cheia sau cu instrumentul adecvat.
SECTIUNILE PERICULOASE ALE SISTEMULUI

Alimentarea cu energie electrica a statiei trebuie neaparat inchisa pentru a
evita eventualele accidente.
In cazul in care statia nu detine echipamente de siguranta riscul accidentelor
este mai mare.
69

CALARASI MBBR 1400
DREPTURI INDUSTRIALE
Manualul de exploatare si intretinere este proprietatea exclusiva a firmei
producatoare.
Acest manual de exploatare si intretinere a fost pregatit
pentru personalul de :
Montaj
Intretinere
Functionare
Acest manual sau capitolele acestuia nu trebuie multiplicate, distribuite si utilizate.
In cazul in care nu se respecta aceste reguli ne rezervam dreptul de a apela la caile
legale.
12. OBSERVATII SUPLIMENTARE

Staiile de epurare ape uzate sunt adecvate epurrii apelor menajere.
ncercrile efectuate asupra bazinelor au dat urmtoarele rezultate :
70

CALARASI MBBR 1400
TABEL INCERCARI
Determinarea
U.M.
Rezultat
Nivel admisibil
SR EN 12560
Etaneitate la ap
48 ore fr
penetraie
> 24 ore
oc mecanic
numr lovituri cu bila 200 g
3, fr fisuri
corespunztor
Rezistena la nghe-dezghe
cicluri
3, fr fisuri
corespunztor
B(C2)
Clasa de reacie la foc
INDICATORUL DE CALITATE NTPA 001

Nr. crt.
Indicatorul de calitate
NTPA 001
U.M.
Valorile limita
admisibile
Metoda de analiza
35
A. Indicatori fizici
1.
Temperatura 1
B. Indicatori chimici
2.
pH
unitati
pH
Pentru Fluviul Dunarea
6,5-8,5
SR ISO 10523-97
6,5-9,0
3.
Materii in suspensie (MS)2)
mg/dm3
35,0 (60,0)
STAS 6953-81
4.
Consum biochimic de oxigen la 5

zile(CBO5)3)
mg
O2/dm3
20 - 25,0
STAS 6560-82
SR ISO 5815-98
5.
Consum chimic de oxigen - metoda cu

dicromat de potasiu
(CCO(Cr))3)
mg
O2/dm3
70 - 125,0
SR ISO 6060-96
71

CALARASI MBBR 1400
Nr. crt.
NTPA 001
U.M.
Valorile limita
admisibile
Metoda de analiza
6.
Azot amoniacal (NH4+)7)
mg/dm3
2,0 (3,0)
STAS 8683-70
7.
Azot total (N)7)
mg/dm3
10,0 (15,0)
STAS 7312-83
8.
Azotati (NO3-)7)
mg/dm3
25,0 (37,0)
STAS 8900/1-71
SR ISO 7890/1-98
pentru apa de mare:
10.
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) pentru apa

de mare:
mg/dm3
0,5
SR ISO 10530-97
SR 7510-97
11.
Sulfiti (SO32-)
mg/dm3
1,0
STAS 7661-89
12.
Sulfati (SO42-)
mg/dm3
600,0
STAS 8601-70
13.
Fenoli antrenabili cu vapori de apa

(C6H5OH)
mg/dm3
0,3
STAS R 7167-92
14.
Substante extractibile cu solventi

organici
mg/dm3
20,0
SR 7587-96
15.
Produse petroliere6)
mg/dm3
5,0
SR 7277/1-95
SR 7277/2-95
16.
Fosfor total (P)7)
mg/dm3
1,0 (2,0)
SR EN 1189-99
STAS 12999-91
17.
Detergenti sintetici
mg/dm3
0,5
SR ISO 7825/11996
SR ISO 7825/21996
18.
Cianuri totale (CN)
mg/dm3
0,1
SR ISO 6703/1-98
STAS 7685-79
19.
Clor rezidual liber (Cl2)
mg/dm3
0,2
STAS 6364-78
20.
Cloruri (Cl-)
mg/dm3
500,0
STAS 8663-70
21.
Fluoruri (F-)
mg/dm3
5,0
STAS 8910-71
22.
Reziduu filtrat la 1050C
mg/dm3
2.000,0
STAS 9187-84
72

CALARASI MBBR 1400
Nr. crt.
NTPA 001
U.M.
Valorile limita
admisibile
Metoda de analiza
23.
Arsen (As+)4)
mg/dm3
0,1
SR ISO 6595-97
24.
Aluminiu (Al3+)
mg/dm3
5,0
STAS 9411-83
25.
Calciu (Ca2+)
mg/dm3
300,0
STAS 3662-90
SR ISO 7980-97
26.
Plumb (Pb2+)4)
mg/dm3
0,2
STAS 8637-79
27.
Cadmiu (Cd2+)4)
mg/dm3
0,2
STAS 7852-80
SR ISO 5961-93
28.
Crom total (Cr3+ + Cr6+)4)
mg/dm3
1,0
STAS 7884-91
SR ISO 9174-98
29.
Crom hexavalent (Cr6+)4)
mg/dm3
0,1
STAS 7884-91 SR
ISO 11083-98
30.
Fier total ionic (Fe2+, Fe3+)
mg/dm3
5,0
SR ISO 6332-96
31.
Cupru (Cu2+)4)
mg/dm3
0,1
STAS 7795-80
32.
Nichel (Ni2+)4)
mg/dm3
0,5
STAS 7987-67
33.
Zinc (Zn2+)4)
mg/dm3
0,5
STAS 8314-87
34.
Molibden (Mo2+)
mg/dm3
0,1
STAS 11422-84
35.
Molibden (Mo2+)
mg/dm3
0,1
STAS 11422-84
36.
Seleniu (Se2+)
mg/dm3
0,1
STAS 12663-88
37.
Mangan total (Mn)
mg/dm3
1,0
STAS 8662/1-96
SR ISO 6333-96
38.
Magneziu (Mg2+)
mg/dm3
100,0
STAS 6674-77
SR ISO 7980-97
73

CALARASI MBBR 1400
INDICATORUL DE CALITATE NTPA 002

Nr. crt.
NTPA 002
U.M.
Valorile limita
admisibile
Metoda de analiza
40
A. Indicatori fizici
1.
Temperatura 1
B. Indicatori chimici
2.
pH
unitati
pH
Pentru Fluviul Dunarea
6,5-8,5
SR ISO 10523-97
6,5-9,0
3.
Materii in suspensie (MS)2)
mg/dm3
350 (60,0)
STAS 6953-81
4.
Consum biochimic de oxigen la 5

zile(CBO5)3)
mg
O2/dm3
300
STAS 6560-82
SR ISO 5815-98
5.
Consum chimic de oxigen - metoda cu

dicromat de potasiu
(CCO(Cr))3)
mg
O2/dm3
500
SR ISO 6060-96
6.
Azot amoniacal (NH4+)7)
mg/dm3
30
STAS 8683-70
7.
Fosfor total (P)
mg/dm3
STAS 10064-75
8.
Cianuri totale (CN)
mg/dm3
SR ISO 6703/1-98
9.
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-)
mg/dm3
SR ISO 10530-97
10.
Sulfiti (SO32-)
mg/dm3
STAS 7661-89
11.
Fenoli antrenabili cu vapori de ap

(C6H5OH)
mg/dm3
30
STAS 7167-92
12.
Substane extractibile cu solveni organici
mg/dm3
30
SR 7587-96
13.
Detergeni sintetici biodegradabili
mg/dm3
25
SR ISO 7875/1,2-96
74

CALARASI MBBR 1400
Nr. crt.
NTPA 002
Valorile limita
admisibile
U.M.
Metoda de analiza
14.
Plumb (Pb2+)
mg/dm3
0.5
STAS 8637-79
15.
Cadmiu (Cd2+)
mg/dm3
0.3
SR 5961/93
16.
Crom total (Cr3+ + Cr6+)
mg/dm3
1.5
STAS 7884-91
9174-98
17.
Crom hexavalent (Cr6+)
mg/dm3
0.2
STAS 7884-91
18.
Cupru (Cu2+)
mg/dm3
0.2
STAS 7795-80
19.
Nichel (Ni2+)
mg/dm3
STAS 7987-67
20.
Zinc (Zn2)2)
mg/dm3
STAS 8314-87
21.
Mangan total (Mn)
mg/dm3
SR 8662/1-96
6333-96
22.
Clor rezidual liber (Cl2)
mg/dm3
0.5
STAS 6364-78
SR ISO
SR ISO
13. TEMPORIZARE INTRETINERE SI INTERVENTII

ECHIPAMENT
DETALII TEHNICE
GRATAR COS
GOL 400 * 400 MM, E = 5 MM
POMPA SUBMERSIBILA - NISIP
4 M3 @ 5 MCA - 0,75 kW - 230V
MIXER SUBMERSIBIL
1.5 kW - 3P, 1385 rpm
POMPA SUBMERSIBILA ALIMENTARE

REACTOR
54 M3/H, 1.85 KW, 2900 RPM
75

CALARASI MBBR 1400
PERIODICITATE VERIFICARI
ZILNIC
PERIODIC
ZILNIC
ZILNIC
ECHIPAMENT
DETALII TEHNICE
REACTOR BIOLOGIC
H = 2.90 m, l = 2,20 m, L = 13 M
ZILNIC
SUFLANTA
360 M3/H - 7,5 kW - 300 MBAR/

1.1 KW
ZILNIC
1380 RPM 1.1 KW 3P
ZILNIC
DIFUZOARE TUBULARE
2 - 10 M3 AER/H
ZILNIC
POMPA CENTRIFUGA - EXCES NAMOL
1,1 kW /100 -550 l/min, h= 9.5
PERIODIC
POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE

NAMOL
100 - 950 L/MIN, 15-7.5 MCA,

2.2 KW
ZILNIC
12 M COMPLET IZOLATA
ZILNIC
UNITATE DOZARE FeCl3
200 LT - 240V, 5 BAR, 5 L/H

100LT
PERIODIC
PERIODIC
5LT/H@5 BAR, 16 W, TANC

100LT
0,18KW, 150LT/H @ 2BAR - 250
1500 LT
PERIODIC
FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE NAMOL
1.1 kW - 380 V - 50 Hz
PERIODIC
UNITATE DOZARE CITRIC ACID
MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA 1,5 KW - 3P
FILTRU PRESA
POMPA ALIMENTARE UNITATE

DESHIDRATARE CU SACI
76
PERIODIC
630x630 - 10 PLACI - 1,5 KW - 3P
100-550 L/MIN, 9.5 MCA, 1.1

KW
6 SACI
UNITATE DESHIDRATARE CU SACI
PERIODIC

CALARASI MBBR 1400
PERIODIC
PERIODIC
PERIODIC
ZILNIC
ECHIPAMENT
DEBITMETRU
DETALII TEHNICE
4
PANOU DE COMANDA
77

CALARASI MBBR 1400
ZILNIC
ZILNIC
14. JURNAL INTRETINERE SI INTERVENTII

DATA
78
ECHIPAMENT
INTERVENTIE

CALARASI MBBR 1400
MENTIUNI
DATA
79
ECHIPAMENT
INTERVENTIE

CALARASI MBBR 1400
MENTIUNI
DATA
80
ECHIPAMENT
INTERVENTIE

CALARASI MBBR 1400
MENTIUNI
Procedura
livrare, montaj, PIF si instructaj personal statii epurare
monobloc
AquaCLEAN
Livrarea echipamentelor:
1. Furnizorul va trimite o Lista de echipamente cu tipul, seria si numarul
echipamentelor inainte cu 5 zile de livrarea statiei (vezi Anexa Nr. 1);
2. Lista de echipamentele se va verifica de catre DZP cu lista de
echipamente din contractul semnat;(Anexa Nr 2 a Contractului de vanzarecumparare)
3. La receptia statiei de epurare vor fi prezenti in mod obligatoriu un
delegate de la Valrom Industrie si unul de la Beneciar / Antreprenor.. In
baza Anexei Nr. 1 se va intocmi PV de receptie (Anexa Nr. 2). Se va semna
in ziua livrarii cu mentiunea ca starea echipamentelor se vor verifica intr-o
luna. Echipamentele lipsa se vor nota si impreuna cu furnizorul se va stabili
data pana cand vor fi aduse;
4. Dupa receptia statiei se va face un Proces Verbal de Predare
Primire (Anexa Nr. 3) cu beneficiarul/antreprenorul in care se vor nota
echipamentele livrate;
5. In maxim 5 zile de la data livrarii echiapamentelor furnizorul va pune la
dispozitie Manualul de intretinere si utilizare a statiei de epurare (cu seriile
si tipul echipamentelor livrare). In manual trebuie sa fie prevazut - modalitea
de intretinere cand nu sunt utilizate echipamentele; explicat fiecare buton si
compartiment; trebuie fotografiat si trecut in manual cu explicatie, panoul de
comanda, interventii si modalitati de remediere;
La montajul echipamentelor:
1. Modalitatea de instalare si traseele tevilor se va face cu acordul
Beneficiarului si a Furnizorului;tevile supraterare vor fi izolate pentru e
preveni inghetul pe sezonul rece;
81

CALARASI MBBR 1400
2. La momentul montajului in mod obligatoriu va fi fata si o persoana de

la Antreprenor /Beneficiar care va lua la cunostinta de toate etapele montarii
si traseelor statiei de epurare;
3. Se va face o Fisa de montaj (Anexa Nr. 4) in care se va verifica de
catre Valrom Industrie si Beneficiar calitatea acestora; in cazul in care nu se
vor monta toate echipamentele se va trece o data de rezolvare a problemei;
4. Trebuie sa se asigure functionalitatea si pe timp de sezon rece;
La momentul in care se face PIF-ul si/sau se verifica utilajele:

1. In momentul in care se face pornirea statiei:
- se verifica starea echipamentelor si se va intocmi un Jurnal de
interventii si reparatii a statiei (Anexa Nr. 7) in care se vor bifa ca s-au
verificat echipamentele;
- se va trece in Jurnalul de interventii si reparatii data in care statia a
fost pornita;
- substatele vor vi aduse in recipient corespunzator cu inscriptiile si
modalitatile de dozaj;
- in cazul in care PIF-ul (Anexa Nr. 8) se face la o alta data decat cea
de verificare, Beneficiarul va trebui sa faca o notificare cu cel putin 5 zile
lucratoare inainte;
- in cazul in care se face PIF-ul statiei, echipa va sta cel putin 1 zi dupa
pornirea echipamentelor pentru a observa si remedia problemele aparute
(acestea trebuie trecute in Jurnaul de interventii si reparatii care va ramane
la Beneficiar si Valrom Industrie);
- la cel mult 2 luni sa aiba obligatia de a reveni la statie pentru a verifica
integritatea si functionalitatea statiei;
82

CALARASI MBBR 1400
Instructajul personalului:
1. Parte teoretica - minim 3 ore, prezentare flux si modalitate de
functionare, prezentare Manual de intretinere si utilizare;
2. Parte practica - minim 2 ore prezentare echipamente; operatorul va
porni si opri statia fara nici un ajutor, deshidratarea se va face ulterior
impreuna cu furnizorul de statie;
3. Un chestionar de evaluare (in cazul in care persoana nu are abilitati se
va comunica pe chetionarul de evaluare desemanarea de catre beneficiar a
altei persoane)
4. Se va intocmi un PV de instructaj (Anexa Nr. 9) - va fi semnat de
persoana desemnata de Beneficiar, de instructor si Valrom Industrie;
5. Va fi predat Manualul de utilizare si intretinere;
6. Se va intocmi un Tabel de evidenta zilnica de activitati pe care
operatorul trebuie sa o semneze in fiecare zi sau cand este cazul conform
Manualului de utilizare si intretinere .
Listei de activitati verificare statie;
7. Personalul Valrom Industrie se va asigura lunar ca se respecta
Tabelul de evidenta zilnica (anexa nr 6) si Lista de actvitati (anexa nr 5), in
caz contrar se va nota in fisa Tabelul de evident zilnica si semna ca nu s-au
respectat instructiunile si pot duce la pierderea garantiei;
Dupa o perioada de 6 luni de la PIF se va evalua functionalitatea statie
de catre o echipa formata din reprezentant Valrom Industrie si Beneficiar.
83

CALARASI MBBR 1400
Anexa Nr. 1
Echipament
Cant
Marca
produslui
Serie
produs
GRATAR MANUAL
1
MARKA
E=5MM / INOX / ( 450*450*300)

2
MARKA
DIMENSIUNE GOL 400 * 400
MIXER SUBMERSIBIL ( PUT )

2
FLYGT
1,50 kW
POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE REACTOR

4
WILO
54 M3 @ 16MCA - 1.85 kW, 2900 RPM
REACTOR BIOLOGIC
4
MARKA
TEVARIE SUB PAMANT / TANK H=2.90 MT - L=13.00
FPZ
1.1 KW, 2790 RPM
SUFLANTA
1

4
GEMAK / YILMAZ
1.1 kW, 1380 RPM
BIOFILM
4
CHRISTIAN STOHR

1
CITY
50 - 250 L/MIN, H = 7.5 - 2, 2900 RPM

4
EBARA DWO 300
100 - 950 L/MIN - 2.2 KW, 3 ~, H = 15.5 - 7.5 M
POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE APA

4
CITY
30 m3/h @3 mca - 1.5 kW
IZOLATIE REACTOR BIOLOGIC

1
VILLA
84
L=12 M COMPLET IZOLATA

CALARASI MBBR 1400
Echipament
Cant
Marca
produslui
Serie
produs
UNITATE DOZARE FECL3

4
EMEC
100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h@5 BAR

1
ICME / DOSEURO/ GAMAK
100 LT - 3P - 0,18 kW - 150 LT/H/ 0.55 KW
TANC INGROSARE NAMOL

1
ROMTAS
1500 LT
FLASH MIXER - TANC INGROSARE NAMOL

1
GEMAK / YILMAZ
1.1 kW

1
KAMON / GAMAK
1,5 KW
FILTRU PRESA
1
TURMA
800*800 - 15 PLACA, 7.5 KW
4
FOKUS
3", 0.6 KW
DEBITMETRU
4
ENDRESS
3", PN 16
PANOU DE COMANDA
1
MARKA
85

CALARASI MBBR 1400
PROCES VERBAL DE RECEPTIE A MARFII

REZULTATUL RECEPTIEI
MARFA CORESPUNDE DOCUMENTULUI
MARFA NU CORESPUNDE DOCUMENTULUI
MINUSURI
NR
DENUMIRE PRODUS
UM
CNT
EXPLICATII
UM
CNT
EXPLICATII
UM
CNT
EXPLICATII
1.
2
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
PLUSURI
NR
DENUMIRE PRODUS
1.
2
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
NECONFORMITATI
NR
DENUMIRE PRODUS
1.
2
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
86

CALARASI MBBR 1400
Observatii
AM PREDAT,
(Nume si prenume, functie, semnatura)
AM PRIMIT,
87

CALARASI MBBR 1400
..................................
PROCES VERBAL DE PREDARE PRIMIRE ECHIPAMENTE STATIE DE

EPURARE
MECANO-BIOLOGICA
Incheiat azi,..................., intre SC VALROM INDUSTRIE SRL reprezentata prin .......................... si

SC NEYSERV INTERNATIONAL SRL reprezentata de ...................................
Au fost predate echipamentele statiei de epurare conform tabelului de mai jos.
NR.
DENUMIRE ECHIPAMENT
U.M.
CNT
MARCA
SPECIFICATII
1.
GRATAR COS
BUC
MARKA
INOX 45 X 45 X 30 cm / E = 20 mm
3.
POMPA NISIP
BUC.
EBARA
5 m3/h @ 10 mCA / P = 0.75 kw
4.
BUC.
FLYGT
1.5 kW 3P
5.
MENHOL CAPAC
BUC.
MARKA
700 mm
6.
MENHOL CAPAC
BUC.
MARKA
500 mm
7.
POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE

REACTOR
BUC.
WILO
15 m3/h @ 8mCA / P =1.3 kw
8.
REACTOR BIOLOGIC ST-37
BUC.
MARKA
2.2 x 13.00 x 2.90 m (lxLxH)
9.
SUFLANTA
BUC.
FPZ
310 m3/h @ 7.5 kW
10.
SUFLANTA
BUC.
FPZ
88 m3/h @ 1.1 kW
0.55 kw / R = 7.25
11.
BUC.
GAMAK /
YILMAZ
12.
POMPA RECIRCULARE AMESTEC LICHID
BUC.
EBARA
6 - 45 m3/h @3 mCA, P = 1.5 kw
EBARA
6 33 m3/h @ 9.5 5.1 mCA, P =

1.1 kw
13.
POMPA CENTRIFUGA EXCES NAMOL
88
BUC.

CALARASI MBBR 1400
14.
POMPA SUBMERSIBILA EXCES NAMOL
BUC.
CITY
5 m3/ h @ 5 mCA / P = 0.56 kw
15.
SISTEM SEDIMENTARE TUBULAR
BUC.
MARKA
PVC CF - 19
16.
POMPA EVACUARE APA EPURATA
BUC.
CITY
30 m3/h @3 mca - 1.5 kW - 3P
17.
BUC.
VILLA
12 m COMPLET IZOLATA
18.
BUC.
EMEC
100 lt / 6 lt/h @ 5 bar, P=0.016 kw
19.
BUC.
FCE
100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h
100 LT - 3P - 0,23 kW - 150 LT/H
20.
BUC.
ICME /
DOSEURO
21.
BUC.
ROMTAS
1500 LT
22.
FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE

NAMOL
GEMAK /
YILMAZ
1.1 kW
23.
MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU

PRESA
KAMON /
GAMAK
1 m3/h1@ 80mCA, 5 KW - 3P
24.
FILTRU PRESA
BUC.
TURMA
800X800 cm - 15 PLACI - 1,5 KW 3P
25.
POMPA ALIMENTARE FILTRU CU SACI
BUC.
EBARA
6 SACI
26.
POMPA CAMIN COLECTOR
BUC
CITY
5 m3 @ 10 mCA - 0,75 kW - 230V
27.
BUC
FOKUS
3"
28.
DEBITMETRU
BUC
ENDRESS
29.
PANOU DE COMANDA
BUC
MARKA
BUC.
BUC
AM PREDAT,
AM PRIMIT,
89

CALARASI MBBR 1400
..................................
Anexa Nr 4
Fisa de montaj
Echipament
Cant
Marca
produslui
Serie
produs
GRATAR MANUAL
1
MARKA
E=5MM / INOX / ( 450*450*300)

2
MARKA
DIMENSIUNE GOL 400 * 400

2
FLYGT
1,50 kW
POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE REACTOR

4
WILO
54 M3 @ 16MCA - 1.85 kW, 2900 RPM
REACTOR BIOLOGIC
4
MARKA
TEVARIE SUB PAMANT / TANK H=2.90 MT - L=13.00
FPZ
1.1 KW, 2790 RPM
SUFLANTA
1

4
GEMAK / YILMAZ
1.1 kW, 1380 RPM
BIOFILM
4
CHRISTIAN STOHR

1
CITY
50 - 250 L/MIN, H = 7.5 - 2, 2900 RPM

4
EBARA DWO 300
100 - 950 L/MIN - 2.2 KW, 3 ~, H = 15.5 - 7.5 M
POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE APA

4
CITY
30 m3/h @3 mca - 1.5 kW
IZOLATIE REACTOR BIOLOGIC
90

CALARASI MBBR 1400
Echipament
Cant
Marca
produslui
Serie
produs
1
VILLA
L=12 M COMPLET IZOLATA

4
EMEC
100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h@5 BAR

1
ICME / DOSEURO/ GAMAK
100 LT - 3P - 0,18 kW - 150 LT/H/ 0.55 KW
TANC INGROSARE NAMOL

1
ROMTAS
1500 LT
FLASH MIXER - TANC INGROSARE NAMOL

1
GEMAK / YILMAZ
1.1 kW

1
KAMON / GAMAK
1,5 KW
FILTRU PRESA
1
TURMA
800*800 - 15 PLACA, 7.5 KW
4
FOKUS
3", 0.6 KW
DEBITMETRU
4
ENDRESS
3", PN 16
PANOU DE COMANDA
1
MARKA
Valrom Industrie
Beneficiar
91

CALARASI MBBR 1400
Anexa Nr 5
Lista de activitati
Cod
Lucrare
Lucreare
executata
Perioada
verificare
Metoda
verificare
Date
verificare
Actiune
Panou control
Zilnic
Vizual
Avarie sistem
Se verifica starea de
avarie: avarie
pompe, suflante, mixere,
etc
Gratar rar
Zilnic
Vizual
Incarcare gratar
rar
Zilnic
Vizual
2
3
Sterilizare UV
4
5
Pompe dozaj
FeCl3
3 zile
vizual
3 zile
Vizual
Nivel apa
Curatare UV
Se verifica existenta
substantelor.
Daca nu exista se vor
prepara
substante conform
Manualului, nu se
prepara pentru mai mult
de 15 zile de
folosire;
pompa
Se verifica
functionalitatea acesteia
Daca nu functiuneaza se
verifica
panoul control (perioada
de linistire).
Se asteapta 20 minute si
daca nu intra
in functiune se anunta
VALROM
INDUSTRIE
suflante
Saptamanal
vizual
Filtru si suruburi
tevi
saptamanal
vizual
zilnic
viual
etanseitateNu
trebuie sa exsiste
scurgeri
Deschis/inchis
Robineti alimentare
reactor
92

CALARASI MBBR 1400
Daca este la nivel de

preaplin se
verifica pompele de
alimentare
Se verifica gura de
deversare a statiei
si emisarul ( sa nu fie
peste nivelul
conductei de deversare);
Se verifica existenta
clapetei de sens
Se verifica lampa UV
Substante
Daca este incarcat se va

curata
Robinetii de la
alimentare reactor
Robineti
recirculare
Zilnic
vizual
Deschis/inchis
10
Robineti reactor
Zilnic
Vizual
Deschis/inchis
11
reactor
Zilic
Vizual
Nivel Apa
12
Reactorcompartiment
sedimente
saptamanal
imhof
Nivel namol
13
Apa evacuata
lunar
evacuare
14
Analiza apa
15
93
vizual
Claritatea apei
lunar
vizual
Nu exsista
blocaje
6 luni
proba
epurare

CALARASI MBBR 1400
trebuie sa fie pozitionati

pe deschis
n cazul in care nu se
foloseste
deshidratarea pozitia
robinetilor de pe
conducta de namol care
intra in
reactor trebuie sa fie pe
inchis
Se verfica daca robinetii
pentru golire
compartimente reactor
sunt in pozitia
inchis si nu au scurgeri
Se verifica fiecare
compartiment in
parte, se verifica gurile
de varsare
dintr-un compatiment in
celalalt sa nu
fie infundate. In cazul in
care apa
revarsa peste reactoare
se va opri
pompa de alimentare,
mixerul si
suflanta reactorului pana
la
remedierea problemei
Se verifica daca nu
prezinta gheata la
nivel superficial, caz in
care se va
sparge;
n cazul in care se
constata ca este
necesare deshidratarea
se va pregati
operatiunea de
deschidare si executa
Din caminul de evacuare
se va verfica
claritatea apei
Se va astepta pana cand
este evacuta
apa pentru a verifica
evacuarea
Anexa Nr 6
TABEL EVIDENTA - ACTIVITATI de verificare
STATIE EPURARE
Locatia:
MBBR 1400 m3 / ZI
CALARASI, REPUBLICA MOLDOVA
Nr.
Activitate
Frecventa
Verficare functionalitate statie epurare
zilnic
Intervenit asupra echipamentelor (curatare, calibrare, etc)
3 zile
Verificat si observatii
Data
Ora
Activitati desfasurate
Semnatura
Responsabil sector
(data / ora / obs. / semnatura)
94

CALARASI MBBR 1400
ANEXA Nr 7
JURNAL DE INTERVENTII SI REPARATII
STATIE DE EPURARE MONOBLOC

.
MBBR 1400 m3 CALARASI
95

CALARASI MBBR 1400
In jurnalul de interventii se vor trece toate interventii facute atat de personalul

furnizorului cat si interventiile facute de catre operatorul statiei de epurare. Vor fi
mentionate toate operatiunile si evenimentele: caderi de tensiune, inlocuire
pompe, vopsire, etc. Evidenta juranului se va face de la data verificarii tehnologice
a echipamnetelor. Orice interventie la unitatea de epurare va fi mentionata.
Date UNITATE EPURARE:
LOCALITATE
CALARASI
TIP EPURARE
MBBR 1400 m3/ZI
DATA LIVRARE
ECHIPAMENTE
Nume Prenume/Semnatura
DATA MONTAJ
ECHIPAMENTE
DATA PIF
ECHIPAMENTE
OPERATORUL STATIEI
96
NUME PRENUME

CALARASI MBBR 1400
DATA
97
ECHIPAMENT
MOD REZOLVARE

CALARASI MBBR 1400
ALTE MENTIUNI
DATA
98
ECHIPAMENT
MOD REZOLVARE

CALARASI MBBR 1400
ALTE MENTIUNI
ANEXA NR. 8
PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Incheiat astazi ........................................., intre S.C. NEYSERV INTERNATIONAL

S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Bd. Decebal, Nr. 14, Bl. S6, Ap. 41, Sector3,
reprezentata
prin..............................................................................................................................
., in calitate de executant al punerii in functiune al echipamentului, si S.C.
VALROM INDUSTRIE S.R.L., reprezentata prin..................................................in
calitate de client.
A fost livrat, montat si pus in functiune echipamentul STATIA DE EPURARE TIP

MBBR cu capacitate de 1400 m3/zi, CONFORM CONTRACT NR 14, ANEXA 3,
CAPITOL 41 livrat cu factura nr ............../..................., situat in localiatea
CALARASI, REPUBLICA MOLDOVA .
Echipamentul a fost:
Instalat
fara obiectiuni
cu obiectiuni
99

CALARASI MBBR 1400
Observatii :
S.C. VALROM INDUSTRIE S.R.L.
100
S.C. NEYSERV INTERNATIONAL S.R.L.

CALARASI MBBR 1400
ANEXA Nr 9
PROCES VERBAL DE INSTRUIRE
Nr. .......... din ..............................
1. Tematica instruirii:
2. Tip Proba:
3. Instructor:
4. Participanti:
Nr.
Nume si prenume
Functia
Semnatura
crt.
5. Observatii:
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................
101

CALARASI MBBR 1400
Bucuresti - Sediul Central: Bdul. Preciziei, nr 28, sector 6, 062204,

Telefon: 021.317.38.00; 031.711.13.13; 0372.122.001;
Fax: 021.317.38.10;
e-mail : office@valrom.ro
102

CALARASI MBBR 1400

Manual Statii Epurare

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Statii Epurare

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

Capacitate zilnica sustenabila

capacitate nominala : 1400 m /zi

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

In cuprinsul acestui manual aveti la dispozitie toate informatiile necesare

Va multumim pentru increderea oferita echipamentelor si produselor

Va rugam sa luati in considerare faptul ca eficienta instalatiei este direct

Mai multe detalii aflati de la reprezentantul

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

2.1. DESCRIERE STATIE DE EPURARE

2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE

3.1. LISTA ECHIPAMENTE

3.2. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL STATIEI DE EPURARE

3.3. PANOUL DE COMANDA AL STATIEI DE EPURARE

4. LUCRARILE DE CONSTRUCTIE NECESARE A STATIEI DE EPURARE

5. MONTAJUL STATIEI DE EPURARE

6. PUNEREA / SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A STATIEI DE EPURARE

7. ALIMENTAREA CU APA UZATA A STATIEI DE EPURARE

8. INTRETINEREA STATIEI DE EPURARE

9. REGULI DE SIGURANTA A STATIEI DE EPURARE

9.1. INDICATII PENTRU SIGURANTA

9.2. RESPONSABILITATILE PROPRIETARULUI SISTEMULUI

9.3. RISCURILE DIN TIMPUL FUNCTIONARII SISTEMULUI

9.4. UTILIZAREA IN SCOP ADECVAT

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

10. INTERVENTII SI REPARATII STATIE DE EPURARE

10.1. TABEL VERIFICARE PERIOADA DE INTRETINERE

10.2. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR

10.3. TABEL DE VERIFICARE ECHIPAMENTE

10.4. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR SUFLANTEI

10.5. DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR POMPEI DE DOZARE

10.6. PREGATIREA SI EFECTUAREA PROCEDEULUI DE CURATARE A UNITATII UV

11. GARANTII SI RESPONSABILITATI PENTRU STATIA DE EPURARE

12. OBSERVATII SUPLIMENTARE

13. TEMPORIZARE INTRETINERE SI INTERVENTII

14. JURNAL INTRETINERE SI INTERVENTII

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

Acest manual reprezinta o colectie de informatii utile pentru buna functionare

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

De asemenea, sunt mentionate si alte masuri utile pe care le poate aplica

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

Statia de epurare ce face obiectul acestui manual este un sistem complet

2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

intregul echipament este comandat de la un modul de comanda;

complet echipata, usor de montat, gata de utilizare;

Instalatia nu prezinta un pericol in cazul utilizarii corespunzatoare.

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

Fig. 1. Plan statie epurare localitatea Calarasi Republica Moldova

MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE

Instalatia de epurare trebuie sa fie montata conform instructiunilor de

E =20 mm, INOX, 450 X 450 X 300 mm

DIMENSIUNE GOL 400 x 400 mm

POMPA SUBMERSIBILA - NISIP

5M3/H @ 10 MCA - 0,75 kW - 230V

POMPA SUBMERSIBILA ALIMENTARE REACTOR

15 m3/h, 8 MCA / 1,85 kW, 2900 rpm

H = 2.90 MT, l = 2,20 M, L = 13,00 M