CUPRINS

Cuprins......
.1
1. Aspecte generale privind proiectare unei
statii de epurare orasenesti...2
2. Stabilirea debitelor apelor uzate pentru proiectarea statiilor...........2
3. Stabilirea debitului mediu zilnic..3
4. Dimensionarea statiei de epurare treapta mecanica.......3
4.1. Dimensionarea gratarului............4
4.1.1. Latimea gratarului.....5
4.1.2. Alegerea instalatiei de sitare a apei...5
4.1.3. Calculul si alegerea separatorului de ulei.........5
4.2. Dimensionarea deznisipatorului.......5
4.2.1. Sectiunea orizontala.6
4.2.2. Inaltimea totala a deznisipatorului...6
4.2.3. Determinarea lungimii deznisipatorului...7
4.2.4. Verificarea timpului de trecere.........7
4.3. Dimensionarea separatorului de uleiuri si grasimi....7
4.3.1. Descriptii de proiectare generale......8
4.3.2. Calcule pentru separatorul de grasimi cu insuflare de aer........................9
4.3.3. Timpul de trecere...........................................................................................10
4.3.4. Calculul pentru debitul de aer........10
4.4. Proiectarea decantorului primar..............10
4.4.1. Elemente de proiectare....10
4.4.2. Volumul decantorului..........10
5. Bazin de aerare cu namol activ...11
5.1. Date de proiectare..11
6. Proiectarea decantorului secundar.....12
6.1. Durata de stationare.....12
6.2.Volumul decantorului...........12
6.3.Aria suprafetei......12
7. Calculul filtrului biologic................................................................................................13
8. Organizarea exploatarii in statiile de epurare..............................................................14
8.1. Organizarea locurilor de munca.................................................................................14
8.2.Dotarea tehnico materiala.........................................................................................15
8.3.Dotarea cu material documentar.................................................................................16
9. Calculul de pret a apei epurate.......................................................................................16

Memoriu de prezentare

1. Aspecte generale privind proiectare unei statii de epurare orasenesti

O statie de epurare de regula se proiecteaza pentru o perspective de cel putin 25 de ani, in
consecinta la proiectare trebuie sa se face previziuni asupra dezvoltarii orasului si a comunelor
limitrofe pe 25 de ani.
La proiectarea unei statii de epurare trebuie respectata legislatia Europei care prevede la
orase 3 trepte de epurare:
1. Epurare primara
2. Epurare biologica
3. Epurare avansata
Pe langa numarul de locuitori ai orasului se tine seama si de agentii economici din oras,
care deverseaza apa uzata in reteaua de canalizare, de apele pluviale si de drenaj.

2. Stabilirea debitelor apelor uzate pentru proiectarea statiilor

Pentru stabilirea debitelor de lucru pentru proiectarea statiei de epurare va trebui stabilit
in primul rand numarul de locuitori echivalenti. Numarul de locuitori echivalenti cuprinde
locuitorii efectivi ai orasului precum si locuitorii echivalenti ai activitatiilor industriale, astfel pe
baza unor evaluari in functie de incarcarea in diverse substante chimice a apelor industriale uzate
s-a putut stabili un raport de echivalenta intre capacitatea de productie a fabricii si numarul de
locuitori echivalenti.
In cadrul acestui proiect, respective proiectarea statiei de epurare pentru un oras cu
100.000 de locuitori avem urmatoarele activitati industriale:
1. Fabrica de prelucare lapte cu o capacitate de prelucrare de 5000l/zi:
- pentru 1000l/zi echivalentul este de 100 locuitori
- pentru 5000l/zi echivalentul este de 500 locuitori
2. Fabrica de bere cu o productie de 3000l/zi:
- pentru 1000l/zi echivalentul este de 200 locuitori
- pentru 3000l/zi echivalentul este de 600 locuitori
3. Spalatorie de haine cu o capacitate de 2t lenjerie/zi:
- pentru 1 tona echivalentul este de 500 locuitori
- pentru 2 tone echivalentul este de 1000 locuitori
4. Fabrica de zahar cu o capacitate de prelucrare de 20t/zi:
- pentru 1 tona echivalentul este de 500 locuitori
- pentru 20 tone echivalentul este de 1000 locuitori.
Numarul de locuitori echivalenti totali:
100.000 + 500 + 600 + 1000 + 1000 = 103.100 locuitori
2

3. Stabilirea debitului mediu zilnic

Consumul mediu de apa pe locuitori in municipiul Cluj-Napoca este de 180l/zi; din acesti
180l se intorc in canalizare 80%, ca urmare a debitului mediu zilnic pe locuitor echivalent este
146l/zi.
Debitul total:
Qn = 103.100 * 146 = 15052600l/zi = 15052,6m3/zi = 627,191m3/h = 0,174m3/s.
Apele pluviale, ca si debitul, se stabilesc pe baza unei situatii statistice de la INM:
-

debitul mediu de ape pluviale pe zi este egal cu 10% din debitul de apa uzata.
debitul mediu de captari de apa pe zi este egal cu 5% din debitul de apa

uzata.
debitul de calcul:

Qmediu/yi = 15052600 * 1,15 = 17310490 l/zi = 17310,49m3/zi = 721,27m3/h = 0 ,200m3/s

4. Dimensionarea statiei de epurare treapta mecanica

Treapa de epurare mecanica cuprinde urmatoarele instalatii:
- Gratar;
- Deznisipator;
- Separator de ulei;
- Decantor primar.

4.1. Dimensionarea gratarului

Sistemul pentru retinerea corpurilor plutitoare de mari dimensiuni poate fi gratar,
macrosita respective sita cu ochiurile de peste 2,5 mm.
Pentru acest proiect vom alege un gratar cu curatire mecanizata.
Elementele de baza ale unui gratar sunt:
- Inaltimea;
- Latimea;
- Sectiunea barelor gratarului.
Proiectarea gratarului incepe cu stabilirea luminii gratarului, respective distant dintre 2
bare. La alegerea luminii gratarului exista 3 variante:
- Gratar cu lumina mare;
- Gratar cu lumina mijlocie;
- Gratar cu lumina mica.
Tinand seama de dimensiunea corpurilor plutitoare si cele in suspensie din apa, vom
alege pentru acest proiect un gratar mijlociu, cu lungimea gratarului l = 25mm.
Avand in vedere numarul de bare si sectiunea lor, gratarul actioneaza ca un obstacol
hidraulic care se materializeaza intr-o diferenta de nivel a apei in amonte de gratar fata de aval de
gratar.
Pierderea de sarcina se calculeaza cu formula:
3

h =

[mH2O]

unde: v viteza apei inainte de gratar

v = 0,5 1,2 m/s
K1 forma barelor din variantele constructive de bara pentru proiect vom alege barele
verticale cu sectiune circulara cu diametrul d = 20mm
K1 =
K2 = 1 (valoare luata din tabel)
K3 coeficient ce tine seama de pierderea de viteza a apei prin trecerea prin gratar

( + )= (

h =

*1*4*

) = 0,037 => K3 = 4 (valoare luata din tabel)

* 10 = 0,44 [mH2O]

4.1.1. Latimea gratarului

Q = v * S => S =

= 0,200/1 = 0,200 m2

Sreala = 0,2 * 1,20 = 0,24 m2

1,2 -> depuneri din apa

S = l * h => l = =

= 0,48 m

Se va alege un gratar cu latimea l = 0,48 m

4.1.2. Alegerea instalatiei de sitare a apei
Deoarece am ales un gratar cu lumina 25 mm; pentru o mai buna functionare a statiei de
epurare se propune instalarea unei site cu tambur rotator, cu marimea orificiilor de 5 mm. Intru
cat debitul mediu este 0,2 m3/s vom alege o sita cu diametrul tamburului de 1500 mm.
4.1.3. Calculul si alegerea separatorului de ulei
In conformitate cu Standardul European 12264/84, separatoarele de ulei sunt obligatorii
in cazul in care se aplica treapta biologica. Separarea uleiului se poate face prin mai multe
metode:
-

prin stationare in bazin numit separator de grasimi;

4

- prin flotatie mecanica;

- prin barbotare;
- prin electroflotatie;
- prin separatoare de ulei.
Pentru eficienta maxima vom alege combinatia intre un separator de ulei si un
deznisipator.
4.2. Dimensionarea deznisipatorului
Deznisipatorul combinat cu un separator de ulei este un bazin de linistire a apei, unde
nisipul mai greu decat apa se depune pe fundul bazinului si uleiul se ridica la suprafata bazinului
sub forma de spuma.
Indepartarea nisipului si a uleiului se face mecanizat, in statiile mari.
Din variantele constructive vom alege instalatia orizontala, cu doua sau mai multe canale
in functie de debit.
Elementele principale ale unui deznisipator orizontal sunt:
4.2.1. Sectiunea orizontala a deznisipatorului
A0 =
unde: Q debitul de calcul;
Q = 0,2 m3/s
vsed viteza de sedimentare si depinde de dimensiunea granule de nisip;
pentru 0,2 mm -> v = 21,6 mm/s
pentru 0,3 mm -> v = 32,4 mm/s
pentru 0,4 mm -> v = 43,2 mm/s
Vom alege valoarea pentru 0,3 mm cu vsed = 32,4 mm/s.
vsed = 32,4 mm/s = 32,4 *10-3 m/s
A0 =

= 6,25 m2

4.2.2. Inaltimea totala a deznisipatorului

H = h u + hd + h g + hs
unde: hu inaltimea zonei de actiune;
hu = 0,6 2,5 m => hu = 1 m
hd - inaltimea spatiului de colectare a nisipului si depinde de incarcarea cu nisip si
intervalul de evacuare a nisipului;
hd = 0,2 m
hg spatiul de siguranta pentru inghet;
hg = 0,3 0,5 m => hg = 0,4 m
hs inaltimea spatiului de siguranta suplimentara;
hs = 0,1 0,15 m => hs = 0,12 m.
H = 1 + 0,2 + 0,4 + 0,12 = 1,72 m
4.2.3.Determinarea lungimii deznisipatorului
5

Raportul dintre lungimea si latimea unui compartiment al deznisipatorului va fi cuprinsa

intre1/6 si 1/10, iar intre inaltime si lungime se recomanda intre 1/10 si 1/15.
ha = 1m
L = 1 * 10 = 10m
A0 = L * B => B =

= 0,625m

4.2.4. Verificarea timpului de trecere

Timpul de trecere se recomanda sa fie cuprins intre 30-100s.
Viteza de curgere a apei in canalul de deversare trebuie sa fie cuprins intre 0,1-0,4 m/s.

Q = v * S => v =

= 0,32 m/s

4.3. Dimensionarea separatorului de uleiuri si grasimi

Stasul European 12264 se refera la separatoarele de uleiuri si grasimi cu insuflare de aer

de joasa presiune si la cele cu placi ondulate sau tuburi bazate pe flotatia artificial respective
naturala a uleiurilor si grasimilor aflate in apa sub forma libera (de pelicula) sau sub forma de
particule independente ( emulsii mecanice).
Uleiurile si grasimile rezultate din separatoare sunt considerate ca substante extractibile
de petrol in eter. Aceste instalatii se pozitioneaza intr-o statie de epurare intre deznisipatoare si
decantoarele primare.
Date de calcul:
1. Concentratia in uleiuri si grasimi a apelor uzate ce intra in separator c 1 (standardul
prevede obligativitatea ca in cazul in care apele uzate contin peste 50mg/dm 3 sa se
prevada separarea de grasimi si uleiuri).
2. Concentratia in ulei si grasimi a apei uzate la iesirea din epurator ce.
3. Eficienta retinerii uleiurilor si a grasimilor:
Lg =

* 100 [%]

4. Viteza longitudinala a apei uzate:

VL [cm/s]
5. Viteza de ridicare (ascensoriala) a particulei de ulei si grasime:
Vr [cm/s]
6. Incarcarea superficiala:
US [m/h]
US =
unde: A suprafata orizontala la oglinda apei [m2]
7. Numarul lui Reynolds al miscarii apei uzate:
6

Re =
unde: R raza hidraulica [cm]
- vascozitatea cinetica [cm2/s] se alege conform STAS 9488
8. Numarul Reynolds al miscarii particulei de ulei sau grasime in apa uzata:
R* =
4.3.1. Descriptii de proiectare generale
Separatorul de ulei si grasimi este alcatuit in principiu din:
- Camera de admisie a apei brute;
- Camera propriu-zisa de separare a uleiurilor si grasimilor;
- Camera de evacuare a apei degresate;
- Conducte si rigole de admisie si evacuarea apei brute, respectiv degresate,
-

precum si a namolului acumulat pe fundul bazinului;

Pachete din placi ondulate sau tuburi (in cazul separatoarelor cu placi si

tuburi);
Dispositive de colectare si evacuare a uleiurilor si grasimilor retinute in

separator.
Separatoarele de uleiuri si grasimi cu insuflare de aer la joasa presiune intre 0,4-0,7 atm.
Parametrii tehnologici si relatiile de dimensionare:
- viteza de ridicare Vr = 8-15 m/h
- incarcarea superficiala Us trebuie sa indeplineasca conditia:
Us =

VR [m3/m2*h]

unde: Qc deboit de calcul;

A aria suprafetei orizontale a unui compartiment din cadrul separatorului de grasimi si
ulei, respective oglinda apei;
A = n * B1 * L [m2]
n numarul de compartimente in functiune;
B1 latimea unui compartiment masurata la oglinda apei pentru debitul de calcul
B1 = 2 - 4,5m => B1 = 3m
L lungimea utila a separtorului.
Se recomanda ca conditia

2,5 sa fie indeplinita.

Timpul mediu de trecere a apei prin separatorul de uleiuri si grasimi se determina cu

relatia:

t=
VL =

S1 =

*H

unde: b latimea compartimentului in partea inferioara (deocare peretii au o inclinatie de 6070%);

B1 latimea unui compartiment;
H inaltimea apei in separator (1-3m)
Viteza longitudinala a apei uzate: VL 15US
Timpul de trecere se recomanda sa fie intre 5 - 15 minute.
4.3.2. Calcule pentru separatorul de grasimi de insuflare cu aer

* 100 [%]

lg =

c1 = 60
ce = c1 * 25% = 60 * 25% = 15
lg =

* 100 = 75 [%]

Viteza de ridicare a particulelor de uleiuri si grasimi Vr este cuprinsa intre 8 - 15m3/h in

functie de dimensiunea particulei de grasime.
- Dimensiunea medie este 10m
US =

VR

A=

= 72,2 m2

A = n * B1 * L;

n=

*L=

= 2,5 => L = 2,5 * B1 = 2,5 * 3 = 7,5

= 3,2 => 3 compartimente

4.3.3. Timpul de trecere

t=

= 468,75s = 7,8min => timpul de trecere 4 min.

VL =

S1 =

*H=

= 0,016 m/s => VL = 1,6 cm/s

* 2 = 4m2

b=1
8

4.3.4. Calculul pentru debitul de aer

Qaer = qaer * Qc [m3/h]
qaer = 0,3 m3aer/m3
Qaer = 0,3 * 0,2 = 0,06 m3/s = 216 m3/h
4.4. Proiectarea decantorului primar
Dintre tipurile de decantoare vom alege pentru proiect un decantor orizontal standardizat.
Pentru aceasta vor trebui stabilite principalele dimensiuni ale acestuia si mai apoi ales din cadrul
standardului cel mai apropiat ca dimensiune, dar o idee mai mare din motive de siguranta.
4.4.1.Elemente de proiectare
Durata de stationare a apei conform STAS 4162/1 se alege durata de stationare a apei in
decantor intre 1,5-2 ore.
tstationare = 2 ore
4.4.2. Volumul decantorului
In conformitate cu STAS 4612/1 volumul decantorului se calculeaza astfel:
Vdec = Qc * tstationare = 721,27 * 2 = 1442,54 m3
Un al treilea element important in dimensionarea decantorului este aria suprafetei
orizontale, care se calculeaza cu formula:
A0 =

unde: U viteza de sedimentare a particulei [mg/cm3]

se alege in functie de eficienta dorita de sedimentare a particulei si incarcarea in
suspensii a apei.
Pentru o eficienta optima considerate de 60% si o incarcare medie de 200300 mg/dm 3
are viteza de sedimentare U = 1,1 m/h.
Ao =

= 655,7 m2

Din STAS 4162/2 rezulta ca nu sunt proiecte standardizate pentru o arie A o = 655,7m2 si
ca urmare vom prevedea un decantor de 1091 m 2 se respecta conditia ca decantorul folosit
este mai mare decat avem nevoie, pentru siguranta.
Acest decantor de 1091 m2 are urmatoarele dimensiuni standardizate:
Dm = 40m;
D2 = 37,7m;
d2 = 6m;
hu = 2,5m;
9

V = 2728m3.

5. Bazin de aerare cu namol activ

Proiectare bazinelor de epurare biologica cu aerare si utilizarea namolului recirculat se
face conform STAS 10859. Standardul prevede ca bazinul de epurare biologica cu namol active
sa aiba cel putin doua compartimente independente pentru un debit minim de Q c 250 dm3/s si
cel putin trei compartimente independente la statiile cu Qc = 250 dm3/s.
In cazul de fata Qc = 0,200 m3/s = 200 dm3/s > in concluzie vom prevedea doua
compartimente independente.
5.1. Date de proiectare
Qc = 0,2 m3/s
Qc = 721,27 m3/h
t = timpul de stationare a apei in bazinul de aerare
t = 2 3 ore (conform STAS)
Vbazin = (Qc + Qrecirculare) * t
Qrecirculare = 0,7 * Qc = 0,7 * 721,27 = 504,88 m3/h
Vbazin = (721,27 + 504,88) x 2 = 2452,3 m3 pentru 2 compartimente
Volumul total al bazinelor de epurare biologica cu namol active este 2452,3 m 3. Avand in
vedere ca am prevazut doua bazine independente, volumul unui bazin va fi : 1226,15 m3.
Se alege un sistem de insuflare a aerului prin conducte plaste pe fundul bazinului,
prevazute cu difuzie si dimensiunea medie a bulelor se recomanda:
H 35 m
Se va alege H = 4 m si celelalte dimensiuni se recomanda a fi stabilite astfel:
B latimea bazinelor B = (11,5) H
L lungimea bazinelor L = (810) B
D3 = 3
L = 9 x 3 = 27 m
6. Proiectarea decantorului secundar
Pentru decantorul secundar, plasat dupa bazinul de aerare vom alege pentru proiect un
decandor radial. Decantorul secundar este obligatoriu si face parte din treapta a doua de epurare,
epurarea biologica.
Pentru a alege din STAS 4162 decantorul optim va trebui sa stabilim prin calcul
dimensiunile decantorului si apoi sa alegem din standard decantorul imediat superior ca
dimensiune pentru a avea siguranta calitatii procesului de epurare.
Avand in vedere ca avem de-a face cu suspensii mult mai fine decat in cazul decantorului
primar, durata de stationare a apei in acel decantor trebuie sa fie mai mare.
6.1. Durata de stationare
In documentatia tehnica a STAS 4162 se prevede ca durata de stationare a apei trebuie sa
fie cu 30 de minute mai mare decat in decantorul primar, deci tstationare = 2,5ore.
10

6.2.Volumul decantorului
Conform STAS 4162, volumul decantorului secundar se calculeaza astfel:
Vdec sec = Qc * tstationare = 721,27 * 2,5 = 1803,17m3
6.3.Aria suprafetei
Al treilea element important in dimensionarea decatorului radial este aria suprafetei
orizontale a decantorului secundar, care se calculeaza astfel:
Ao =

unde: U viteza de sedimentare care se alege in functie de incarcarea apei in suspensii si

eficienta sedimentarii
Pentru o incarcare de sub 200mg/dm3 si eficienta de separare de 60%, U = 0,7m/h.
m2

A0 =

Din STAS 4162 rezulta ca nu sunt standardizate astfel de decantoare si ca urmare vom
prevedea un decantor cu aria orizontala A0 = 1091 m2.
Acest decantor are dimensiunile:
L = 40m;
H = 3,4m;
b1 = 6m;
b2 = 5,3m;
b3 = 2,6m;
b4 = 9,85m;
hu = 2,5m;
hs = 0,4m;
hm = 0,2m.

7.

Calculul filtrului biologic

Epurarea apelor uzate in filtrele biologice este caracterizata de urmatorii parametrii:
1. Raportul de recirculare nr si este raportul dintre debitul efluentului recirculat Q r si
debitul influent Qc
mr =

mr =

= 0,7

2. Factorul hidraulic al recircularii Fh si este raportul dintre debitul influent filtrului

biologic la care se adauga debitul de recirculare Qr si debitul influent Qc
Fh =
3. Factorul biologic al recircularii, F
11

F = 1+

fQ
Qr

unde: f proportia de materie organica indepartata la fiecare trecere a apei prin filtru
4. Incarcarea organica Io si este raportul dintre cantitatea de poluant organic introdus in
filtru intr-un anumit interval de timp (de obicei zilnic) si volumul acestuia.
5. Incarcarea hidraulica, Ih si este raportul dintre cantitatea de poluant introdusa in filtru
intr-un anumit interval de timp si suprafata ariei transversale a acestuia conform
relatiei :
Ih =

Co * Q
;
A

= 33

Ih =

unde: Co concentratia impuritatilor in efluent; Co = 20 45 mg/l CBO5

A - aria decantorului primar.
In urma calcularii parametrilor de proiectare ai filtrului biologic vom alege pentru statia
de epurare un filtru biologic de incarcare medie.

8. Organizarea exploatarii in statiile de epurare

Statiile de epurarare functioneaza pe baza unor procese mecanice, chimice si biologice.
Organizarea activitatii unei statii de epurare trebuie sa fie indreptata spre obtinerea unui
randament maxim posibil al epurarii, respectiv realizarea gradului de epurare impus la toti
indicatorii in conditiile desfasurarii unui proces tehnologic normal.
Principalele aspecte ale asigurarii productiei intr-o staie de epurare a apelor uzate se poate
calsifica in felul urmator:
- organizarea locului de munca;
- organizarea personalului;
- dotarea tehnico-materiala;
- dotarea cu material documentar;
- masuratori si analize;
- evidenta si rapoarte de exploatare;
- masuratori de tehnica securitatii muncii;
- organizarea lucrarilor de intretinere si reparatii;
- evidente tehnico-economice.

8.1. Organizarea locurilor de munca

In general o statie de epurare se intinde pe o suprafata extrem de mare fiind compusa din:
- retele de canale interioare si exterioare;
- corpuri de cladiri tehnologice;
- corpuri de cladiri anexe (ateliere, magazii, laboratoate);
12

obiecte tehnologice amplasate in aer liber(decantoare, filtre biologice, bazine

de aerare, platforme de uscat a namolului, bazine de distributie a apelor uzate

si deversoare).
Pentru ca personalul de exploatare sa poata executa toate operatiunile menite a asigura
functionarea normala se prevad :
- platforme de lucru la gratare;
- deznisipatoare;
- bazine de fermentare;
- decantoare;
-

scari de acces la bazine sau decantoare.

Pentru protejarea personalului se realizeaza:

- acoperirea unor spatii de lucru acolo unde este posibil;
- balustrade de protectie, paravane, plase protectoare;
- iluminatul corespunzator atat al incaperilor cat si al obiectelor amplasate in
-

aer liber;
incalzirea si ventilatia spatiilor inchise de lucru (hale, depozite, sali de

laboratoare si birouri).
Personalul de exploatare trebuie sa aiba posibiliatea de a interveni operativ in oricare
punct al statiei de epurare. In acest scop se prevad spatii suficiente intre utilaje si partile de
constructie. De asemenea, linia de tratare a apelor uzate se va face distincta de cea a namolurilor
astfel incat sa se reduca la minimum incrucisarile de canale si conducte.
Se va acorda atentie problemei afisajului la locul de munca, astfel se vor prevedea:
- afise de protectia muncii si tablite avertizoare la locurile de munca;
- tablite cu indicatii ajutatoare efectuarii unor manevre;
- schema de functionare si marcarea unor puncte importante (hote, niveluri de
apa si racorduri).
8.2.

Dotarea tehnico materiala

Procesul tehnologic al epurarii apelor uzate solicita folosirea unei game foarte variate de
unelte de exploatare, materiale, reactivi si piese de schimb.
Printre uneltele cele mai frecvent folosite intr-o statie de epurare se mentioneaza:
-

La gratare - cupa cu maner prevazuta cu orificii pentru scurgerea apei folosita

la scoaterea materiilor retinute in fata gratarului;
La decantoarele primare:
- plasa pentru indepartarea materialelelor plutitoare;
- lopata speciala pentru inlaturarea de la suprafata apei a spumei;
- dispozitiv cu lant si razuitor pentru curatirea fantei;
- dispozitiv de sondat nivelul namolului din decantoare;
- pompa speciala pentru masurarea nivelului namolului depus din luarea de
probe si determinari de laborator.
13

Pentru asigurarea continuitatii procesului tehnologic al epurarii, statia trebuie sa fie

permanent aprovizionata cu reactvii necesri, ca de exemplu HCl; sulfat feros; AlSO 4; FeCl3; clor
gazos, etc.
8.3.

Dotarea cu material documentar

Conducerea operatiilor de exploatare a unei statii de epurare se face pe baza

regulamentului de exploatare avizat de organele in drept.
Regia de exploatare cuprinde elementele cu privire la:
-

procesul tehnologic de formare a apelor uzate si epurarii acestora;

punerea in functiune a statiei;
lucrarile de intretinere;
masuratorile si analizele necesare controlului functionarii;
evidente si rapoarte de functionare;
masurile de protectia muncii si igiena.

9. Calculul de pret a apei epurate

Costul apei epurate este direct legat de calitatea dorita. In prezent din punct de vedere
tehnic se poate obtine apa pura din ape uzate dar cu cheltuieli foarte mari. Exploatarea statiilor
de epurare se reflecta in costul epurarii ape (lei/m 3apa uzata) in conditiile in care se realizeaza
integrat indicii stabiliti conform normelor in vigoare pentru primirea apelor epurate in receptor.
Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaza cu relatia:
A =a+b+c+d+e+f+g+hV
unde: A - este totalul cheltuielilor care se fac in timp de un an pentru exploatarea tehnica a staiei
de epurare;
a - cotele de avertisment;
b - costul energiei electrice necesare pentru: pompare, miscarea mecanismelor, iluminat,
semnalizari si incalziri tehnologice;
c - costul combustibililor si energiei calorice consumate la: fermentare, deshidratare,
dezghetare si incalzire;
d - costul reactivilor folositi pentru epurare si deshidratare;
e - costul apei potabile si de incendiu sau alte folosinte;
f - cheltuieli de transporturi tehnologice;
g - retributii si alte drepturi banesti ale personalului;
h - cheltuieli generale de exploatare si administrative indirect legate de exploatarea tehnica;
V - venituri realizate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabileste pentru fiecare obiect luand consumul pe durate de
functionare respectiva; calculul se face pentru un consum anual in vigoare la data proiectului sau
exploatarii. Costul energiei calorice se stabileste pentru fiecare obiect in functie de sursele de
energie folosite.
Costul reactivilor se stabileste pentru fiecare material, pe obiect si se aplica preturile de la
magazia statiei de epurare. Costul apei potabile sau alte folosinte se apreciaza pe baza altor statii
14

de epurare similare. Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, namolului si depunerilor

la locul de depozitare si consum.
Retributiile si alte drepturi banesti ale personalului se stabilesc conform indicatiilor
oficiale si experientei pentru statii similare.
Veniturile pot rezulta din vanzarea gazelor prin fermentarea namolului deshidratat, a
nisipului de la deznisipatoare si a grasimilor retinute in separatoarele de grasimi.
Nr.crt

Denumire

P [kw]

Timp [h]

Numar

E [kwh]

1.

Gratar des

0,55

10

11

2.

Sistem compactare
reziduri

10

40

3.

Curatitor
deznisipator

0,63

24

30,24

4.

Separator de
grasimi

6,5

24

325

5.

Dispozitiv de
spalare a nisipului

0,37

24

17,76

6.

Pompa de apa

7,5

24

360

7.

Pompa de nisip

0,75

24

36

8.

Decantor primar

0,37

24

17,76

9.

Pompa namol

5,5

24

264

10.

Mixere de
nitrificare

24

15

1800

11.

Aerare-suflante

110

24

5280

12.

Pompa nitrati

35

24

1680

13.

Decantor secundar

0,55

24

26,4

14.

Pompa de reactivi

5,5

24

264

15.

Concentrator de
namol

0,37

24

8,87

16.

Deshidratare
centrifuga

7,5

16

120

17.

Instalatie de
ingrosare namol

16

112

18.

Transportor namol

7,5

16

120

15

la depozit
Total general: 101 513 kwh
Pretul energiei electrice in zona este de 0.4 lei kWh fara TVA si deci 0.5 lei kWh cu TVA.
Ca urmare costul energiei electrice pe totalul consumului statiei este de 5256.5 lei/zi.
Costul reactivilor se apreciaz la 200 lei/zi.
Salariile operatorilor se apreciaz la:
1. sefii statie 2100 lei/luna;
2.operatori pe schimb - 3 persoane 1100 lei/luna/persoana;
3. mecanic intretinere 900 lei/luna;
4. electrician intretinere 1000 lei/luna;
5. chimist 1700 lei/luna;
6. biolog 1700 lei/luna;
Subtotal salarii 10900 lei/luna
La salariul total se adauga:
1. CAS (25.5%) si insumeaza 2779.5 lei/luna;
2. CASS (7%) si insumeaza 733 lei/luna;
3. somaj (3.5%) si insumeaza 381.5 lei/luna;
4. accidente de munca (0,5%) si insumeaza 54.5 lei/luna.
Totalul costului cu salariile este de 14878.5 lei/luna pentru 30 zile/luna, iar totalul
salariului pe zi este de 495.95 lei/zi.
Totalul cheltuielilor pana acum 5752.45 lei/zi.
Daca acest cost se imparte de debitul mediu zilnic (17310 m 3/zi) se obtine costul apei
epurate pe m3 = 0.33 lei/m3/zi.
Pentru epurarea apei se poate percepe un pret de ordinul 0.8 lei/m 3, ceea ce va conduce la
o diferenta de 0.47 lei/m3, profit.
Profit pe an = 0.47 * 17310 * 365 = 2969614.56 lei/an = 707051.08 euro/an.

16