Sunteți pe pagina 1din 26

Introducere

Pentru a face fa cerinelor multiple a industriei, consumatorilor i construciei de maini pentru industria alimentar, specialistul ce activeaz n acest domeniu trebuie s cunoasc : *Construcia i principiul de funcionare a utilajelor, mainilor i instalaiilor din industria alimentar ; *Regulile de exploatare, ntreinere, reparare i modalitile de reglare a lor ; *Metodele de calcul, construire, fabricare a utilajului din domeniu i metode de asigurare a fiabilitii utilajelor. Utilajele din industria alimentar i alimentaie public sunt maini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaiuni diversificate n cadrul procesului de producie. Aceste maini trebuie s ndeplineasc o serie de condiii: - realizarea unor operaiuni de calitate superioar; - consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs sa fie ct mai mici; - posibilitatea creterii gradului de automatizare a unor operaiuni din cadrul proceselor de producie; - creterea productivitii muncii; - deservirea utilajelor s fie ct mai facil; - utilajele s fie prevzute cu aparatur de masur si control a funcionrii acestora;

- nlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic ; - liniile tehnologice s fie prevazute cu dispozitive de siguran care s permit blocarea lor n cazul defectrii unei maini.

Shema micrii cartofului n maina de curat cartofi cu disc Calcule pentru construcia mainii de curat cartofi cu disc Cunoscnd traiectoria micrii tuberculului n maina de curat, se pot da unele repere n privina alegerii parametrilor de baz pentru construcia acestora. Astfel volumul camerei de lucru se determin n dependen de productivitatea teoretic ateptat. Pentru asigurarea circulaiei tuberculului pe organul de lucru i posibilitii deplasrii lui din centrul discului spre periferii diametrul camerei de lucru trebuie s nu fie mai mic de 4 diametre ale tubercululor de mrime medie. Diametrul discului se determin astfel ca distana dintre el i pereii camerei de lucru s nu depeasc 5 mm. nlimea camerei de lucru trebuie s nu fie mai mic de nlimea a doi tuberculi. De obicei acest nlime se ia: H 0,5D (D diametrul camerei de lucru). La nimerirea tuberculului pe disc, el ncepe s se roteasc mpreun cu acesta, dar cu o vitez mai mic. ntre disc i tubercul apare alunecarea

care poate fi exprimat prin coeficientul de alunecare:

K=

d t d

, unde

d i t sunt respectiv vitezele unghiulare ale discului i a tuberculului. Lund n considerare coeficientul de alunecare viteza tuberculului n dependen de cea a discului poate fi redat prin: t = d *K . innd seama de alunecarea tuberculului pe disc inegalitatea Fc > Ff (Fc i Ff sunt fora centrifug i respectiv fora de frecare), alunecarea tuberculului pe disc poate fi scris astfel:
2 d (1 k ) 2 rmin >mgf,

unde: m- masa tuberculului, d - viteza unghiular a discului, Kcoeficient de alunecare (din unele considerente acest coeficient are o influen minim Kmin=0,2), rmin distana minim de la axa de rotaie a discului pn la centrul de greutate al tuberculului, g acceleraia cderii libere, f- coeficientul de frecare ntre produs i suprafae abraziv (f=0,8 ...1,3). Incluznd n formula de mai sus egalitatea
30 (1 K min )

d =
gf rmin

n min 30

unde

n-

turaia

discului,

primim:

n min >

. Considernd 2=g, i Kmin =0,2; f=1,1; rmin=0,5; =0,03.

( diametrul mediu al tuberculului). Astfel obinem: nmin>227 ( min 1 ). Determinarea productivitii: Reieind din formula general a productivitii mainilor cu aciune discontinu, productivitatea teoretic a mainilor de curat cartofi se poate determina dup formula:
Q= m ti + t p + t d

(kg/h), unde m- masa

cartofilor destinai curirii; ti - timpul de ncrcare a mainii; tp timpul

de prelucrare a tuberculilor, td timpul de descrcare. Dac cunoatem volumul camerei de lucru putem afla masa astfel: m = V, unde V- volumul camerei de lucru, densitatea produsului, - coeficientul de umplere a camerei de lucru (=0,55....0,65). Volumul camerei de lucru se calculeaz reeind din considerente geometrice:
V =

d 2
4

(m3), unde H nlimea cilindrului, d diametrul camerei de

lucru (m). Determinarea puterii mainii: Puterea mainilor de curat cu aciune discontinu poate fi calculat dup formula: N =
N1 + N 2 M

, unde N1 puterea necesar pentru depirea

forelor de frecare ntre tuberculi i discul abraziv, N2 puterea necesar pentru a ridica tuberculii n camera de lucru. M randamentul mecanismului de transmisie.

1 Sarcina tehnic
1.1 Noiuni teoretice a procesului de curare a rdcinoaselor Eliminarea prilor necomestibile ale fructelor i legumelor majoreaz valoarea lor nutritiv i contribuie la mbuntirea calitii produselor finite. Mainile de decojire se clasific dup mai multe criterii: Dup ciclul de lucru al mainilor deosebim: *Maini cu aciune continu; *Maini cu aciune discontinu. Dup forma organului de lucru distingem: *Maini cu disc; *Maini cu trunchi de con; *Maini cu role abrazive. Dup procedeul de curare se difereniaz: *Prelucrare mecanic *Tratare chimic *Tratare termic Maini cu funcionare discontinu funcionarea lor se bazeaz pe aciunea reciproc dintre produsul supus prelucrrii i suprafaa abraziv a organului de lucru. Maina discontinu este utilizat pentru decojirea cartofilor i rdcinoaselor la ntreprinderile mici ale industriei de conserve i alimentaiei publice. Organul de lucru, din punct de vedere al construciei const dintr-un corp conic sau disc, confecionat din aluminiu i dintr-un taler abraziv. Maini cu funcionare continu la aceast categorie se includ majoritatea mainilor de decojire prin tratare termic, chimic, sau combinarea acestor dou, maini cu role abrazive.

Dim mainile cu prelucrare mecanic, termic i chimic cele mai eficiente sunt mainile cu tratare chimic deoarece ele nu necesit efort fizic, n schimb ele sunt cele mai costisitoareea se bazeaza pe manipularea cartofilor cu soluie alcalina. Procesul de tratament pot fi diferite. n unele cazuri, soluie alcalina este incalzita direct, n timp ce altele tuberculii, scosi din soluie. Dup tratament cu

soluii alcaline tuberculii sunt curati la maini cu role si se spla de solutia alcalina. Apoi tuberculii curatati sunt prelucrati cu soluie de acid acetic sau citric pentru a neutraliza resturi de alcalii. De aceea cele mai utilizabile maini n industria alimentar a Republicii Moldova rmn a fi mainile cu aciune mecanic cu toate c ea pare a avea cele mai multe dezavantaje. Studii de abur, abur i abur-alcalina si moduri tehnice de curare a cartofilor au artat c din punct de vedere de conservare a coninutul de vitamina C, si pastrarea complexelor tuturor fraciunilor de carbohidrai, cel mai bun mod este tratarea la abur. Cea mai mic cantitate de deeuri de cartofi dup tratament sa observat n diferite moduri, cu solutie alcalina si cu vapori. Ar trebui s avem n vedere faptul c numai dup o metod de curare mecanic, deeurile pot fi utilizate pentru producerea de amidon. n prezent, multe ntreprinderi de alimentatie publica primesc produse alimentare curatate, cartofii sulfitati, care elimina procesul de curatare n sectiile proprii de legume, se imbunatateste semnificativ situatia sanitara a acestora din urm, asa se urmaresc condiie de economisire a costurilor muncii de baz i facilitile de producie.

1.2 Studiul bibliografic al procesului de functionare a mainii de curat cartofi Decojirea materiei prime vegetale se realizeaz prin diferite procedee de curare: prelucrare mecanic, tratare termic i chimic sau prin combinarea acestora. Prelucrarea mecanic a materiei prime este cea mai rspndit avnd un ir de avantaje i dezavantaje. Avantaje: Maina e destul de simpl i nu necesit angajarea unui personal nalt calificat, plus c ea nu e att de costisitoare. Dezavantaje: Cantitile de deeuri sunt considerabile, timpul de prelucrare e destul de ndelungat, productivitatea e sczut i necesit mare efort fizic la efectuarea operaiilor auxiliare, dup tratare este necesar o inspecie manual pentru nlturarea rmielor. Maini de decojire mecanic cu funcionare discontinu se produc n mai multe modificaii: MOK 125, MOK 250, MOK 400. Construcia mainii: 1 - Batiu 2 - Suport 3 - Raclete 4 organ de lucru 5 gur de descrcare 6 - nchiztor 7 camer de curare 8 plnie de alimentare 9 - Capac 10 racord de evacuare a deeurilor 11 arbore de acionare 12 - reductor

13 motor elecric 14 carcas 15 conduct de ap. Camera de curare (7) a mainii reprezint un cilindru din font, a crui suprafa interioar este prevzut cu acoperire demontabil abraziv cu proeminene ce contribuie la amestecarea produsului n timpul decojirii. Organul de lucru (4), din punct de vedere al construciei, const dintr-un corp conic (sau disc), confecionat din aluminiu, i dintr-un taler abraziv. Corpul conic i talerul abraziv sunt montate pe arborele de acionare (11) i primesc micare de rotaie de la electromotorul (13) prin intermediul reductorului (12). n partea inferioar a corpului conic sun fixate 2 raclete (3) pentru evacuarea deeurilor din main. Materia prim destinat pentru decojire, trebuie s fie splat i calibrat preliminar. Apoi introdus n porii (cte 20-22kg), datorit forei centrifuge, este aruncat spre pereii camerei de lucru, unde, n rezultatul aciunii reciproce dintre produs i suprafaa abraziv, se execut procesul de decojire. Produsul curat este evacuat din main prin gura de descrcare (5), iar ndeprtarea deeurilor se realizeaz prin racordul (10) sub aciunea jetului de ap din conduct (15). Curarea rmielor de coaj se execut manual. Main pentru decojirea mecanic cu perii O curare mai eficace a cartofilor poate fi realizat prin folosirea periilor.

Construcia mainii: 1 band transportatoare 2 gura de evacuare a cartofilor 3 jghiab 4 gur de evacuare a deeurilor A,B,C perii pentru curarea grosier D,E,F perii pentru curarea definitiv.

La masinile de curatat cartofi cu actiune continua a organului de lucru v sunt sunt reprezentate in forma de role (fig. 5L, a, b, c).

Fig. 5.1. Utilaje de operare a masinilor de curatat cartofi: a) - conic, b) disc, c) cu role Masina de curat cartofi cu con, au un organ de lucru n form de con de rotaie trunghiulara, al crui fund conic locuibil i o poriune din interior sunt fabricate din materiale abrazive. n partea de jos, are trei proiecii ondulatori de cretere a nlimii valului spre partea conica organului de lucru. Masinile de curatat cartofi cu disc, au organul de lucru un disc rotativ, suprafata de sus are o forma ondulata i este fabricat din material abraziv. Pe suprafa, exist 2 ... 4 valuri, nlimea carora creste treptat, de la mijloc de unitate spre marginea ei. La centrul discului nlimea valurilor tinde la zero. La momentul de nlime, aceste valuri sunt semnificativ mai mare dect n partea de jos, a conului pe valurile organului de lucru. Unele modele strine a masinilor de curatat cartofi cu aciune periodica care sunt furnizate i exploatate n ara noastr, au organul de lucru, sub form de castron concav cu o tranziie armonioas de jos la pant locuibil. La partea de jos a organelor de lucru a masinilor de curatare cu aciune periodica, sunt instalate utilaje verticale pentru eliminarea deeurilor.

Pentru intepartarea cojii tuberculilor, suprafata organelor de lucru a masinilor de curatare, in loc de material abraziv poate fi fcut special din metal tratat sau plastic.

Metoda chimic de decojire se practic ntr-o soluie alcalin sau acid. Utilajul pentru tratarea chimic din punct de vedere al construciei, este destul de simplu, i n majoritatea cazurilor, prezint o baie n care se rotete un melc transportor. Avantaje: se asigur o curare calitativ, de asemenea pierderile sunt aproape nule. Nu se necesit inspecia manual ulterioar. Dezavantaje: Utilajul e complicat i costisitor, e nevoie de personal nalt calificat cruia s i se plteasc un salariu respectiv, ndeprtarea complet a rmielor de soluie de pe suprafaa produsului e destul de anevoioas, uneori chiar cu folosirea substanelor tensioactive. Instalaie de decojire prin tratare termochimic

Construcia mainii: 1 agregat pentru tratare cu soluie alcalin

2 agregat pentru tratare termic 3 main de splat 4 baie de neutralizare.

1.3 Studiul brevetelor mainilor de curat cartofi Brevetele analizate descriu maini de curat legume cu aciune mecanic discontinu .Utilajul face parte din mecanisme din industria alimentara, si anume se refera la curatirea cartofilor. Contine: baraban, solutii de curatare, incluzind material abraziv, tevi de alimentare cu apa inauntrul barabanului montate la tortele opuse ale partii lui elemente pentru incarcarea si descarcarea cartofilor. Se deosebeste masina data prin ceea ca nu contine disc si cu scopul micsorarii pierderilor de cartof, barabanul este montat inclinat in partea de incarcare a produsului, anume la partea superioara; din interiorul barabanului cu ochiuri libere sunt montate placi inclinate in partea de descarcare a produsului, in partea peretelui pe de o parte, din partea unde se incarca produsul este facuta o gaura pentru indepartarea unsorii. in baraban materialul abraziv este aranjat liber, cu toate acestea dimensiunile elementelor lui sunt mai mici decit dimensiunile ochiurilor libere intre fiecare placa si suprafata barabanului.

Main data a fost proiectat cu scopul de a micora pierderile de cartof prin curarea simultan a ntregii suprafee a tuberculului. Materialul abraziv e n form de bucele i un dezavantaj al ei este posibilitatea pierderii materiei abrazive sau chiar a ptrunderii ei n tuberculi

Acest utilaj contine: camera de lucru de forma cilindrica fixa cu capac, iar fundul reprezinta un disc cu posibilitatea de rotire, dotata cu suprafata abraziva. Capacul cilindrului, in directia axei simetrice longitudinale e dotat cu despartituri cu ferestre, care sunt plate si incovoiate, si care se rinduiesc la actionare. La despartiturile plate a ferestrei sunt infaptuite legaturi cu capacul, iar la cele incovoiate este stabilita legatura cu axa simetrica a camerei. Despartiturile sunt

acoperite cu suprafata abraziva, intre ele in forma de linii paralele axei simetrice longitudinale a camerei. Raporturile dintre latimea liniilor acoperite cu material abraziv si cele libere de la el este de 2:1. Despartiturile incovoiate in forma rotungita confectionate din material dur sunt bine fixate in zona axei simetrice a camerei.

Un mare avantaj al masini(inventie) date este caa permite marirea calitatii curatirii legumelor si radacinoaselor de coaja,iar minusul ei este ca in urma prelucrarii scade din valoarea nutritiva a produselor prelucrate, deoarece stratul cel mai bogat in substante nutritive, vitamine, microelemente se afla aproape de coaja.

Aceasta masina este destinata doar pentru curatirea cartofilor si este formata din corp cilindric vertical cu cilindru de roadere, disc rozator, avind iesiri valuroase cu zimti, micsorindu-se la suprafata si in lungime pe directia spre centrul discului si elementele legate cu discul rozator in timpul actiunii. Se deosebeste prin ceea ca cu scopul asigurarii curatirii uniforme a tuberculilor de diferite forme si greutate, la incarcarea simultana a lor in utilaj si marirea prin asta a productivitatii. Iesirile ondulatorii a discului rozator sunt infaptuite in forma segmentelor

conusurilor elicoidale, iar inaltimea si latimea lor se schimba pe directia spre centrul discului liniar. Utilajul se refera la masini pentru curatarea cojii cartofilor, si poate fi utilizat ca tehnica casnica de bucatarie, la fel si la intreptrinderile de alimentatie publica.

Principalul avantaj al inventiei este ca : Productivitatea curatirii cu utilajul dat creste de 5 ori deoarece vitezei de rotire a discului este de 2 ori mai mica. Discul rozator asigura o curatare mai efectiva din cauza maririi contactului cu suprafata , si desigur in urma formarii fortei centrifuge, la miscarea tuberculilor la iesire in interactiune, pe directia spre centrul discului rozator.

Aceast construcie este similar cu maina studiat pe parcursul acestiu proiect. Productivitatea mare a mainii se explic prin calitatea curirii discului de particulele solide. Toate brevete analizate funcioneaz pe acelai principiu: aciunea reciproc dintre tuberculi i suprafaa abraziv a organului i camerei de lucru. n toate mainile este folosit apa ca agent de splare i de nlturare a deeurilor solide. Diferena dintre ele constituind-o doar formele camerelor i tipurile organelor de lucru. Chiar dac sunt simple i ceva mai vechi mainile date sunt avantajoase din anumite puncte de vedere: *Din punct de vedere a pieselor i a materialelor necesare pentru a construi aceste maini ele sunt cele mai econome. *Pentru exploatarea oricrei din aceste maini ntr-o unitate de alimentaie public nu e nevoie de personal nal calificat (deci nu exist necesitatea de a plti salariu unei alte persoane, acest lucru l poate face i buctarul) *Consumul de energie al acestor maini este de aproape 10 ori mai mic dect a mainilor cu acionare termic sau chimic. *Mainile date sunt destul de compacte putnd fi amplasate n orice buctrie. Dezavantajele acestor maini sunt: *Pierderile la tratarea cartofilor n aceste maini sunt considerabile fa de cele obinute cu mainile cu tratare termic sau chimic. *Cartofii curai necesit o inspecie manual ulterioar. *Productivitatea acestor maini e foarte mic n raport cu cea a mainilor ce acioneaz prin tratare termic sau chimic.

Descrierea procesului tehnologic de producere a cartofilor fri n ntreprinderile alimentaiei publice mainile de curat cartofi sunt folosite i incluse n mai multe linii de producere a semifabricartelor sau chiar a produselor finite. n alimentaia public a Republicii Moldova se impun cu mai mult for specialiti ale altor naiuni. Astfel azi astzi aproape n fiecare unitate de alimentaie public se ntlnete producerea cartofilor fri. Procesul de preparare a cartofilor fri const dintr-un ir de operaii pentru facilitarea crora e nevoie de utilaj ct mai progresiv. Pn a ajunge pe masa consumatorului, crocani i rumeni aa cum i tim toi cartofii fri trec printr-un ir de maini care uureaz cu mult munca angajailor unei uniti de alimentaie public. Procesul de preparare a cartofilor fri poate fi redat prin urmtoarea schem:

Maina de curat cartofi

Maina de splat cartofii

Maina de tiat cartofii n form pai

Maina de uscat

Friteuz

1.5 Parametri tehnico-economici ai mainii de curat cartofi cu disc Q= 100 kg/h n=300 min-1 0,3<N<0,4kw

= 31,4min-1
L=940mm H=1000mm

2 Proiectul tehnic
2.1 Construcia i principiul de funcionare al mainii Maina de curat cartofi si rdcinoase este utilizat pentru splarea i curarea cartofilor i rdcinoaselor n vederea prelucrrii lor termice. Construcia mainii :

Masina cu disc de curatat cartofi cu actiune periodica este construita in forma corpului litic, camera de lucru este asezata in partea de sus, in partea de jos este montat mechanism de transmisie. Peretii camerei de lucru au o suprafata neuniforma, care provoaca o amestecare mai buna a cartofilor in camera de lucru. Partea inferioara (fundul) a camerei de lucru serveste discul de aluminiu, pe care este intarit discul abraziv, ce are o suprafata neuniforma. Pe camera de lucru este montata pilnia de incarcare cu capac mobil, intr-o parte a camerei de lucru este pusa o usita, menita pentru descarcarea cartofului curatat. Usita pe intreg perimetrul capacului () are absorbent de cauciuc si se inchide cu zavor excentric ce are miner. In partea superioara (de sus) a camerei de lucru este pus un orificiu, unit cu manusa de cauciuc cu sectia transitatoare de apa. Rotirea discului abraziv se realizeaza de la arbore conectat prin citeva perechi de roti conice dintate. Arborele se roteste in jurul osiei, cel vertical in rulmenti sferici radiali. Pentru indepartarea posibilitatii nimeririi unsorii in vana transmitatorului dintatla arbore sunt montate manjete de cauciuc, iar in locurile de conectare a detaliilor absorbante.

Legenda: Fig a): 1. corpul; 2. pilnia de incarcare; 3. capacul; 4. orifiuciu de conectare; 5. furtun; 6. disc abraziv; 7. disc; 8. arbore orizontal; 9. manjeta; 10. ; 11. roata conica; 12. arboreal vertical; 13. usita; 14. miner. Fig b): motor; (unde: 4. arbore)

Funcionarea mainii Funcioanarea mainii se bazeaz pe aciunea reciproc dintre tuberculi i suprafaa abraziv a discului. n timpul rotirii discului abraziv, tuberculii sub aciunea forei centrifuge sunt aruncxai spre pereii camerei de lucru i, deplasnduse pe suprafaa abraziv este supus decojirii. Motorul electric prin agrenajul cilindric pune n micare de rotaie discul abraziv care antreneaz legumele ntr-o micare de rotaie, izbindu-le alterntiv de peretele abraziv i de discul abraziv curndu-le. Apa adus n permanen prin conduct spal legumele i evacueaz reziduurile rezultate. Durata de curare a unei ncarcaturi de cartofi n maina cu aciune discontinu variaz ntre 3-4 minute.

Continuarea curatirii produsului se determina vizual, deschinzind pe un anumit timp capacul superior al deschizatorului de incarcare. Descarcarea produsului se efectueaza neoprind masina. Pentru aceasta sub lotocul incarcarii se pune o tava, se inchide apa, se deschide usa ferestrei de deschidere. Cartofii sub influienta fortei centrifuge se descarca prin fereastra deschisa in tava pregatita. Apoi, procesul se repeat sau masina se opreste. Dupa finisarea lucrului masina se curata atent, se spala camera de lucru si cu uscat se sterge suprafata exterioara. 2.2 Instruciuni pentru exploatarea mainii
nainte de nceperea operaiilor de curare a cartofilor i rdcinoaselor, se verific starea de curenie a mainii precum i dac n cilindru nu se gsesc pietricele sau buci de metal care ar putea distruge abrazivul. Se face proba de funcionare n gol a mainii declanndu-se nti automatul de protecie mpotriva pornirilor accidentale DITU i apoi se apas pe butonul de pornire. Se toarn n plnia de alimentare o cantitateade legume admis, este de dorit ca n main s nu se pun nici mai mult, nici mai puin de cantitatea admisibil deoarece acest lucru va duce spre reducerea productivitii mainii. Legumele trebuie n prealabil

alese, splate i calibrate, n caz contrar se manifest deteriorarea rapid a suprafeei abrazive i pierderile sunt mult prea mari. Se deschide robinetul de alimentare a mainii cu ap. Lucrtorul care supravegheaz lucrul acestei maini trebuie sa aib grij ca, n momentul cnd legumele sunt curate, s deschid uia de evacuare i s goleasca cilindrul, fr a opri motorul sau admisia apei. Dup golirea mainii, se nchide uia, se alimenteaz din nou maina i se continu funcionarea.Dup terminarea curirii legumelor, se mrete jetul de ap i se las maina s funcioneze n gol, pn ce toate resturile de legume au fost evacuate.La terminarea lucrului, maina se oprete att de la butonul de oprire, ct i de la automatul de protecie i se terg de ap suprafeele exterioare. n cazul ntreruperii curentului electric n timpul lucrului, se cupleaz angrenajul conic i cu ajutorul mecanismului de acionare manual, prin nvartirea manivelei, se pune n micare discul abraziv.

2.3 Msuri de precauie


Pentru a pstra timp ct mai ndelungat maina n bun funcionare i pentru a avea parte de rezultatele dorite, trebuie de luat unele msuri de precauie nainte, n timp ul, i chiar dup lucrul mainii.

Timpul prelucrarii cartofului in masina in mare parte depinde de sortul lui, timpul de pastrare, de asemenea de starea suprafetei exterioare si a suprafetei abrazive. Daca in masina cu actiune periodica operatorul are posibilitatea sa determine timpul descarcarii, iar prin urmare si nivelul de prelucrare a cartofului, atunci in masina data fiecare tubercul de cartof, incarcat in masina, iese din fereastra de descarcare intr-o anumita unitate de timp. Cu toate acestea tuberculul poate fi curatat nu in intregime, sau din contra, de pe el poate fi indepartata o parte prea mare de pe suprafata produsului. Deci rezulta ca pentru fiecare parte de cartof exista un anumit timp de prelucrare. De aceea in masina este prevazut utilaj pentru regularea vitezei miscarii tuberculilor. Viteza miscarii tuberculilor in camera de lucru a masinii poate fi schimbata din contul schimbarii intersectarii ferestrei de iesire la elementul de descarcare cu ajutorul regularii grosimii lui. Plus la asta, pentru micsorarea vitezei miscarii cartofilor in masina poate fi realizata

din partea ferestrei de incarcare si montata sub un unghi anumit fata de podea. La regularea vitezei miscarii tuberculilor si pentru incarcarea uniforma a fiecarei sectii, se schimba locul dintre ferestre, se reguleaza viteza miscarii tuberculilor in camera de lucru, se schimba si productivitatea masinii. La aceasta productivitate a transportatorului care transporta in masina cartofii, trebuie sa corespunda productivitatii masinii.

nainte de a trece la curirea propriu zis trebuie s ne asigurm c n camera de lucru nu se afl particule strine. De asemenea trebuie s ne convingem c ea are legtur cu pmntul i s verificm starea cablurilor electrice. n timpul ncrcrii mainii cu tuberculi trebuie de urmrit ca n ea s nu nimereasc pietre, bulgri de pmnt i alte obiecte care ar putea duce la distrugerea suprafeei abrasive. Dac n timpul funcionrii mainii apar zgomote sau bti strine ea trebuie oprit imediat. La funcionarea ndelungat a mainii nu se admite ngrmdirea apei n imediata ei apropiere, umiditatea poate nimeri n partea inferioar a manii ceea ce poate duce la ieirea ei din funciune. Apa folosit la splarea cartofilor ce iese ncontinuu din main trebuie de direcionat prin evi direct n reeaua de canalizare nelsnd-o s se acumuleze sub main. Dup terminarea procesului de curare a tuberculilor, atunci cnd maina necesit s fie curat de deeurile rmase ea numaidect se deconecteaz de la reeaua de current electric. La splarea ncperii cu furtunul trebuie de urmrit ca s nu nimereasc ap n regiunea motorului electric. innd seama de aceste msuri de precauie, se va evita deteriorarea mainii i de asemenea vor fi evitate multe accidente ce privesc sntatea personalului

2.4 Msuri realizate pentru protecia mediului de impactul mainii


Fiind kiar simpl maina de curat cu aciune discontinu,ea la rindul ei contribuie la creterea gradului de poluare a mediului. n primul rnd apa care este utilizat pentru splarea cartofilor e foarte murdar i odat cu aruncarea ei aceast murdrie ajunge i n reeaua apelor freatice polundule i pe acestea. O soluie ar fi ca apa dat s nu fie aruncat, ci trecut prin mai multe filtre i tratat prin diferite metode industriale ca mai apoi ea s poat fi reutilizat n cadrul aceluiai proces. Astfel poluarea medului nu mai are loc, dar se va face i economie de ap. Deeurile solide sunt i ele din pcate aruncate, iar pn la biodegradarea lor particip i ele la poluarea mediului. Ar fi bine ca deeurile date s fie antrenate n procesele fabricare a nutreului pentru animale sau n cxel mai ru caz s fie incinerate.

2.5 Defecte posibile i metodele de nlturare a lor.


Pe tot parcursul funcionrii mainii este posibil ca ea s nu ne ofere rezultatele dorite n ceea ce privete curarea tuberculilor sau chiar nu se pornete. nainte de a chema un specialist pentru a o repara trebuie s vedem dac e de competena noastr s facem ceva. *Dac maina nu se pornete trebuie de verificat dac ea se alimenteaz de la reeaua de curent electric sau dac cablul care face legtura cu aceasta nu e uzat. *Dac dup prelucrarea cartofilor n main ei sunt murdari, atunci trebuie s se verifice dac e deschis robinetul de alimentare a mainii cu ap.

Pentru reducerea impacturi neplacute, este necesar de intreprins careva masuri de protectie, cum ar fi: *Cojile obtinute la decojirea cartofilor in urma curatirii, sa nu fie aruncate neingaduitor, ci sa fie reutilizate. Adica intreprinderile mari ce fabrica semipreparate din cartofi, sa organizeze o sectie aparte cu utijaz corespunzator unde sa fie tratate cojile obtinute, extragind din ele amidonul, ce poate fi folosit ca aliment pentru animale. *Deseurile lichide sa nu fie aruncate in calizare, fiindca odata cu evacuarea lor se polueaza mediul inconjurator, aerul poate sa fie neplacut.

2.6 Calculul mainii


Determinarea productivitii:

Bazindune pe formula general a productivitii mainilor cu aciune discontinu, productivitatea teoretic a mainilor de curat cartofi se poate determina dup formula:
Q= m ti + t p + t d

(kg/h), nlocuind pentru mas


Q=

parametri mainii i densitatea produsului obinem: H=0,24m (nlimea camerei de lucru) =0,55...0,65 =940kg/m3 t=1min, tp=6min, td=1min. d=0,37m
Q=(3.14.0.137.940.0.55.0.24)3600 =100Kg/h 4(60+360+60) (m=9Kg)

d 2 H (t i + t p + t d )4 .

Determinarea puterii mainii


N= N1 + N 2 1000

kw

N1=M; M=mgfr unde: m- masa tuberculilor,kg; g- acceleraia cderii libere m/s2; f=0,8...1 coeficientul de frecare dintre tuberculi i suprafaa abraziv; r-0,33...0,4d (d-diametrul interior al camerei de lucru). =0,8...0,9 coeficient folosit lund n considerare c n timpul rotirii discului o parte din produs se afl n aer.
M = 9 9.81 0.9 0.35 0.37 0.8 = 8.23
N 1 = 8.23 300 = 258.4 w 30

Nm

N2 =

mgsnzK al 60

; unde:

n-turaia organului de lucru; z-nr ridicturilor radiale de pe suprafaa discului (aici z=3); s-nlimea maxim a ridicturilor radiale (aici s=0,035m); Kal=0,4...0,7 coeficient de alunecare.
N2 = 9 9.81 0.035 300 3 0.5 = 23.1 60

N =

23.1 + 258.4 = 0.37 kw 1000 0.75

Calculul cinematic Calculul cinematic const n calcularea coeficientului de transmisie i. Conform formulei i=norg/nmotor nmotor=84min-1 deci i=300/84=3.57 De asemenea se cunoaste ca:
i= 0.25 = 3.57 0.07

i=

d2 d1

, d2= 0,25m deci d1=0,07m,

Concluzie:

In urma efectuarii acestui proiect, am analizat construcia i principiul de funcionare a mainilor de curatare a cojii cu aciune discontinu care se utilizeaz n diferite ramuri ale industriei alimentare. Acest material contribuie la mbogirea cunotinelor tehnice plus la toate ajuta orice tnrul specialist s rezolve probleme tehnico inginereti ce in de introducerea tehnicii performante n diversele ramuri ale industriei alimentare atingnd astfel nivelul tehnic solicitat de societatea noastr. La nceputul realizrii acestui proiect drept scop s-a pus construcia unei maini care ar fi mai avantajoas dect cele existente. Enumerind toate dezavantajele mainilor mecanice am reusit totusi sa construim o main mai econom din punct de vedere a cheltuielilor de timp,bani si energie.

Bibliografie: 1. . . , . .
, 1987.

2 M. Bernic, Gr. Ganea, Ghe. Ganea - Utilaj tehnologic n Industria


alimentar volumul I , Chiinu 2007, Editura Tehnica Info

Cuprins

Introducere.1 1. Sarcina tehnic 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 Noiuni teoretice...................................................................................5 Studiul bibliografic a procesului de curat cartofi...............................7 Studiul brevetelor mainilor de curat cartofi.....................................11 Descrierea procesului tehnologic de producere a cartofilor fri............15 Parametri tehnio economici preconizai............................................16

2. Proiectul tehnic 2.1 Construcia i principiul de funcionare a mainii....................................16 2.2 Instruciuni pentru exploatarea mainii.....................................................17 2.3 Msuri de precauie...................................................................................18 2.4 Msuri realizate pentru protecia mediului de impactul mainii...............20 2.5 Defecte posibile i metode de nlturare....................................................20 2.6 Calculul mainii.........................................................................................21 Concluzie................................................................................................................23 Bibliografie.............................................................................................................23 Anexe

MINISTERUL NVMNTULUI, TINERETULUI I SPORTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Tema: Maina de curat cartofi cu disc cu


productivitate de 100kg/h

A Elaborat

A verificat

Lector universitar Bernic M.