Sunteți pe pagina 1din 39

Cuprins

Introducere............................................................. 2
Capitolul 1
1.1 Noiuni teoretice ale procesului ......................... 4
1.2 Studiul bibliografic. Dezavantaje. Principii de
funcionare......14
1.3 Studiul brevetelor. Avantaje i dezavantaje................ 22
1.4 Procesului tehnologic n care este implicat maina
studiat......24
1.5 Parametrii tehnico- economici preconizai........................27
Capitolul 2
2.1 Construcia si principiul de funcionare al mainii.28
2.2 Reguli de exploatare i ale tehnicii securitii ...................28
2.3 Impactul utilajului asupra mediului..29
2.4 Protecia muncii si a mediului ambiant la exploatarea
mainii......32
2.5 Calculul masinii..........................................32
2.5.1Calcul tehnologic (productivitatea)
2.5.2Calculul energetic
2.5.3Calculul cinematic

Introducere
Alimentatia constituie un factor indispensabil pentru om,deoarece
asigura energia si substantele de baza necesare desfasurarii proceselor
metabolice, cresterii si dezvoltarii organismelor. Ea reprezinta izvorul si
regulatorul proceselor de schimb dintre organism si mediul
inconjurator.Din cele mai vechi timpuri omul a primit din mediu
substante nutritive necesare furnizarii energiei cheltuite dar si
Coala

1
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

mentinerii unor constante fiziologice normale.In epoca contemporana,


marea diversitate de alimente disponibile, compozitia chimica complexa
a acestora, riscurile de imbolnavire prin intermediul alimentelor
ingerate, schimbarea mediului in care omul isi desfasoara activitatea,
au determinat o revizuire a conceptiei despre alimentatia umana,
accentuarea caracterului ei rational si de factor preventiv in sanatate.
S-a accentuat raspunderea celor care comercializeaza alimente atat in
ceea ce priveste valoarea nutritiva a produselor comercializate cat mai
ales starea lor de inocuitate.Din multitudinea de factori de agresiune
purtatori de agenti poluanti, mentionam solul, apa, aerul, retetele
produselor, tehnicile de prelucrare, microorganismele si alti
biodaunatori.Alimentul este un sistem aflat in stransa legatura cu
individul, este legatura biologica a omului cu mediul inconjurator. Deci,
orice perturbatie a mediului isi gaseste in aliment mijlocitorul ideal
pentru a ajunge la om.Mediul influenteaza alimentele de-a lungul
parcursului materie prima - produs finit in diferite momente, relatia
aliment mediu determinand modificari ce perturba salubritatea
produsului destinat consumului uman.Factorii care influenteaza
calitatea produselor alimentare pot fi interni, cum sunt compozitia
chimica a produsului , structura antomica si gradul de integritate,
proprietatile biologice, proprietatile fizice, sau externi solicitarile
mecanice in timpul manipularii produselor, compozitia aerului
atmosferic, temperatura aerului, umiditatea aerului, lumina si alte
radiatii, ambalajul, microorganismele, modul de depozitare.
Prin alimentaie public se inelege activitatea economic care se ocup
cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc
consumatorilor, mpreun cu alte produse agroalimentare, consumul
acestora facndu-se n unitai proprii, special amenajate.
Pentru a reudce maxim munca zilnic a buctarilor, a mri considerabil
productivitatea lucrului efectuat n ntreprinderea dat, a micora
traumatizarea la locul de munc, se utilizeaz maini i macanisme
specializate, n deosebi, utilaje mecanice.
Dotarea cu utilaj tehnologic la etapa actual este la un nivel
relativ nalt. Industria constructoare de maini dispune de numeroase
realizri pentru sfera alimentar, aceasta pune la dispoziia agentului o
gam larg de utilaje, echipamente, mecanisme etc. care contribuie,
ntr-un fel sau altul, la majorarea productivitii, economisire de timp,
reducerea numrului de muncitori.
Coala

2
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Masinele si utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru


destinate pentru operatii diversificate in cadru proceselor de
productie.Cele mai solicitate masini mecanice o au utilajele de curatat
care sunt destinate inlaturarii stratului exterior.
Lund n consideratieca n mare majoritate se curata mecanizat anume
carofii, masinele date mai poarta denumirea de masini decurata cartofi,
cu toate ca ele de fapt sunt preconizate si pentru celelalte tipuri de
radacinoase.

Coala

3
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Capitolul 1
1.1

Noiuni teoretice ale procesului

Pentru utilizarea intrprinderilor noi din industri alimentara si pentru modernizarea


celor existetente,trebuie create masini,aparate automate si linii automate noi.
Masinele si utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate
pentru operatii diversificate in cadru proceselor de productie.Prin folosirea
masinelor in executarea diversilor lucrari de cadrul proceselor de productie din
industria alimentara se asigura:

Marimea productivitatii muncii

Realizarea unor lucrari in termene optime si de o calitate suprioara

Reducerea costurilor pe tona de produs

Inlocuirea muncii manuale cu munca de dirijare a a utilajului,respective


reducerea efortului fizic.

Masinele de curatare sunt destinate pentru inlaturarea suprafetei


externe(cojile de fructe si legume,solzii de pese etc)ce au o valoare
nutritiva scazuta.
La ntreprinderile de alimentaie public se utilizeaz pe scar larg
mainele de curat cartofi. n ntreaga lume ele se produc n cantiti
foarte mari deoarece se ia n consideraie faptul c procesul de cutare
poate fi: mecanic, termic i chimic.
Motada termic poate fi realizat prin flacr i abur.
Prin metoda la flacr se presupune curarea tuberculelor n
agregate termice n timp de cteva secunde la o temperatur de 1200
1300C. n acest mod are loc carbonizarea stratului exterior (cojii) i
ptrunderea termic (fierbere brusc) a produsului la o adncime de 0,61,5mm. Apoi se prelucreaza in termoagregate ajungind n masin de
splare i curare, unde cu ajutorul periilor ce se rotesc i arborilor de
cauciuc n prezena aciunii apei abundente se ndeprtez coaja i
parial stratul ptruns termic.
Coala

4
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Metoda cu abur se realizeaz prin cteva etape: cartofii prin


instalaia de ncrcare i dozare trec n camera de lucru a mainei de
curat cu abur n care cartofii sunt supui aciunii doar aburilor de ap
cu presiune (0,4 1,1 MPa) i temperatur nalt.In dependenta de sort
si termenul de pastrare a cartofilor si a altor radacinoase,timpul
prelucrarii cu abur poate fi regulat. La descrcare cartofii intr n
nstalaia de descrcare n care presiunea scade brusc pn la cea
atmosferic. La unele maii scderea brusc a presiunii are loc chiar n
camera de lucru a acesteia. n urma scderii brute a presiunii
umeditatea n stratul de sub coaj momentan se transform n abur care
stratific i rupe coaja cartofului. Din cauza temperaturii ridicate a
aburului un strat de sub coaj se ptrunde termic. Din instalaia de
descrcare, cartofii trec n maina de curire i splare n care coaja uor
este nlturat.
Metoda chimic
Prin metoda chimic se nelege prelucrarea cartofilor cu soluii
alcaline. Aceast metod poate fi diferit dup tehnologie n dependen
de substanele utilizate, de procesul de aciune a acestora .a.. dup
prelucrarea alcalinic cartofii se cur n maini cu role dup care se
spal de preparatul chimic. La finele etapei st prelucrarea cartofilor cu
soluie de sare de lmi sau oet (oricare alt acid alimentar) pentru
neutralizarea resturilor de baz.
Metoda chimic i cea de abur poate fi combinat mpreun. Aici se
presupune prelucrarea cartofilor n agregate chimice i termice. Procesul
ncepe cu prelucrarea cartofilor cu soluie de 12% de sod caustic la
temperatura de 75-80C timp de 10 min., dup care se supune aciunii
aburilor la presiunea de 0,5 0,6 Mpa timp de 1 minut.
Medoda mecanic.
Principiul de funcionare a mainilor mecanice de curare a cartofilor
cost n ndeprtarea stratului exterior cu ajutorul suprafeei abrazive a
organului de lucru i a pereilor camerei de lucru. n timpul currii n
camera de lucru se njecteaz un flux de ap care spal bucile de coaj
Coala

5
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

ce au fost ndeprtate de pe cartof i care ajut la descrcarea cartofilor


din camera de lucru.
Uniformitatea curirii n mare msur va depinde de uniformitatea
frecrii

ntregii

suprafee

cartofului

cu

materialul

abraziv

al

componentelor de lucru ale mainii i deasemenea de intensitatea


alipirii cartofului de aceste suprafee i de viteza de micare dintre
acestea. n acelai timp, o aciune prea puternic asupra cartofului pe
suprafaa abraziv duce la deteriorarea cartofului

i defprmarea

acestuia. Factorii ce influeneaz asupra uniformitii curirii cartofilor


depinde de forma organului i camerei de lucru, dar deasemenea i de
traiectoria i viteza de micare a cartofului n camera de lucru a mainii
de cuat cartofi.Pentru a obine deeuri reduse i curare frumoas,
cartofii necesit a fi calibrai preeliminar.
n urma currii mecanizate a cartofilor rmn ochiuri care
trebuiesc nlturate manual. Acest proces ia mult timp, de aceea se ine
cont de sortul cartofilor i de calitatea sortrii acestora. O alt ieire din
situaie ar fi metoda currii profunde, care presupune ndeprtarea
stratului mult mai gros de pe cartof i ceea ce duce evident la pirderi
mult mai mari 50-55%, n cazul n care deeurile nu sunt mai apoi
utilizate n scopuri tehnice. ns totui cel mai important este c se
nltur partea cea mai important din punct de vedere nutriionist.
La ntreprinderile de alimentaie public cel mai frecvent se
utilizeaz mainile mecanice de curat cartofi cu aciune periodic. n
general mainile se clasific i dup forma organului de lucru, astfel
deosebim maini: cu trunchi de con (a); cu disc (b); cu rulou (pentru
maini cu aciune continu)

Coala

6
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

Mainele cu trunchi de con (MOK-125, MOK-250, MOK-350, MOK400 .a.) au organul de lucru n form de trunchi de con la care fundul i
suprafaa conic interioar esteacoperit cu material abraziv. Fundul are
trei proeminene ondulate pentru a mri nlimea valurilor organului de
lucru.
Mainile cu disc au organul de lucru sub form de disc suprafaa
cruia are form ondulat cu suprafa abraziv. La suprafaa discului
sunt de la 2 la 4 valuri, nlimea carora treptat se mrete de la centrul
discului ctre mrginile acestuia.
n partea de jos a organului de lucru sunt instalate vertical paletele
pentru nlturarea deeurilor.
Pentru roaderea cojii de pe cartofi suprafeele organelor de lucru
sunt prevzute cu material abraziv, metal special prelucrat sau mas
plastic. Materilul abraziv const din granule mici de carbid de siliciu i
componente de legtur ca gudron i alabastru raportul fiind de
100:8,4:5 respectiv.

Traiectoria micrii i parametrii de baz a mainelor de curat cartofi cu aciune


periodica
Curatirea cartofului se efectueaza in camere de lucru a masinilor
peridice cu muchii ascutite si cu particule
abrazive.Cartoful czind pe suprafata abraziva sub
influenta enertiei se pune relativ miscarii.In
momentul atingerii de suprafata braziva cartoful se
Schema interaciunii suprafeei
abrazive cu cartoful
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

roade de ea,in rezultat intre ele se apare


Coala

7
6

forta de frecare transmisa intro parte,inversa inertiei.Totodata


microdintii abrazivi intra in corpul cartofului,in asa mod se se intimpla
curatarea cartofului de coarja.Marimea rotirii si schimbarea vitezei si
directiei cartofului in rezultatul atingerii lui de suprafata abraziva in
mare masura depinde de situarea cartofului vecin.Mai departe pentru
calcularea materialului se folosesc termeni,care caracteriziaza doar
procesu de frecare a produsului de suprafata abraziva.In relitate in locul
atingerii cartofului de suprafata abraziva se intimpla nu numai frecarea
cartofului,dar si farmarea unor particule din masa lui initiala.Din aceasta
cauza termenii legati de frecare prin felul mecanic trebuie intales direct.
Aproximativ asezarea cartofului in camera de lucru a masinii de curatat
cartofi est aratata in schema de mai jos.

Schema repartizrii cartofilor n timpul de lucru a mainei de


curat cartofi cu con

Privind miscarea fiecarui cartofului in parte se observat c cartoful


cazind in partea centrala a discului (poziia I), cartoful sub putere este
aruncat spre partea conica a discului (poziia II),aflinduse in partea
conica a discului-cartoful mdin cauza fortei tinde spre spre peretii
camerei de lucru (poziia III).Totodata datorita puterei enertiei pe o
trictorie spirala se ridica in sus(pozitia IV - V).Un cartof se ridica pe
toata inaltimea camerein de lucru(pozitia VI).Alti cartofi se ridica in
forma de spirala pe peretii camerii la o inaltime mai mica si se lovesc de
Coala

8
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

consula care se afla in partea externa a usii.Prin lovitura cartofii isi


schimba repede viteza si directia de mers,si ori deodata cad pe partea
conica ori zboara pe pereti continuind un timp oarecare sa se
invirteasca si apoi sa cad.La cartof se loveste doar partea care cade pe
consula usii.Trebuie de tinut cont ca consula nu are margine indoiata de
aceea cartoful poate luneca de pe consula.Pe partea sferica a discului
sunt situate toate trei valuri cu o inaltime unica care se intrebuinteaza
pentru amestecarea cartofului.Cartofii care se curata in masini de
curatat conice au o suprafata mai neteda si mai mic procentu de
resturi,decit cartofii care se curata in masini de curatat cartofi cu disc.In
masinele de curatat cartofi cu disc majoritatea cartofilor se afla pe
peretii camerei de lucru.Cartofii aflati pe disc se misca catre pereti
aruncind spre sus cartufulii de alaturi,cu ajutorul valurilor aflate pe
disc.Cartofii aflati sus se rostogolesc spre centru discului aflat mai
jos.Aceast putem observa in figura de mai jos:

Schema

repartizarii cartofilor in timpul de lucru a masinei de

curatat cartofi cu disc


Toata greutate cartofului se misca in directia rotirii discului.Fiecare
cartof intensiv se roteste in jurul axei sale ceea ce ajuta la miscarea
rectilinii si ajuta la curatarea cartofilor.Cartoful cazut in centru
discului(poziia I), se incepe a roti impreuna cu el(poziia II),ajungind sub
un unghi anumit a vitezei de rotire a cartofului cu ajutorul puterii este
Coala

9
Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

aruncat la marginea discului(poziia III).Atinginduse de peretii camerei


de lucru cartoful se stopeaza si viteza scade.Valul pe disc avind
inaltimea maximala la marginea discului ajunge cartoful,il loveste si il
intoarc.In acest moment se efectueaza roaderea coarjei de pe suprafata
cartofului. Si astfel are loc miscarea cartofului spre partea de rotire a
discului (poziia IV). Trecind pe linga cartof valul il arunca in sus. Astfel
are loc si cu cartofii vecini, care se afla pe disc. Ei ca si cum ar impinge
cartofii linga perete Prin aceasta ei intensiv se invirtesc astfel ca toata
masa cartofilor sa se roteasca (poziia V-VII). Rotindu-se de-a lungul
peretelui camerei de lucru, cartoful isi pierde din viteza incit forta lui de
centrifugare nu este de ajunsa pentru alipirea de perete a cartofului, in
rezultatul careia cartoful rotindu-se spre centrul discului. Traiectoria lui
este indreptata jos pe spirala (poziia VIII). Se petrece parca rotirea
suprafetei de sus a cartofului spre partea centrala a discului.Descrierea
traiectorii a cartofilor este foarte importanta deoarece invirtindu-se in
intreaga masa, cartofii se ciocnesc i i schimb direcia de miscare.
Pentru sigurarea circulaiei a cartofilor pe organul de lucru i posibiliti
de mutare a lor de la partea centrala a discului spre marginele lui ,
diametru camerei de lucru trebuie sa fie nu mai putin de 4 diametre a
cartofilor D>4. Diametrul discului se destinge astfel ca distanta intre el
i peretele camerei de lucru sa nufie mai mare de 5mm.La naltimea a
prtii cilindrice a camerei de lucru trebuie s ncap nu mai putin de 2
cartofi. De obicei nalimea a parii cilindrice este egal cu radiusul
camerei de lucru.
n mainile de curatat cartofi cu con pe partea conic a ceaei
abrazive trebuie s fie situat un cartof. Deci h k>=cos, unde -jumtate
din unghiul vrfului conului. Frecvena rotaiei organului de lucru poate fi
determinat reeind din condiia c tuberculul nimerit n centru discului
trebuie s fie aruncat de fora centripet la margine sau la partea conic.
Pentru ndeplinirea acestei condiii fora de rotire minimalaindreptata
spre cartof trebuie s fie mai mare dect fora de frecare dintre cartof i
suprafaa fundului (fr a lua n consideraie rostogolirea cartofului).
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

10
6

C>T (1.1)
Lund n cosideraie coeficientul de alunecare , viteza produsului poate fi
exprimat astfel:
pr=orkal

(1.2)

unde: or-viteza organului de lucrului, rad/s


kal- coeficientul de alunecare
Viteza absolut a produsului va fi:
pr=or(1-kal)

(1.3)

Deci formula (1) poate fi scris:


m2 or(1-kal)2rmin>mgf

(1.4)

unde: m-masa tuberculului, kg


or-viteza organului de lucrului, rad/s
rmin-distana minim dintre centrul de rotaie a organului de
lucru i centrul
de greutate a cartofului, m
g - acceleraia forei de greutate, m/s2
f - coeficientul de frecare dintre produs i materialul
abraziv (f=0,8...1,3)
n min
Substituind n formula (1.4) egalitate or= 30

derotaie a discului) cu urmtorii parametri kal

min

(n- frecvena

=0.2, f=1.1, rmin=0.5,

=0.03 rezult:

nmin

30 1.1
=227min-1
1 0.2 0.03

(1.5)

Determinarea productivitii mainilor de curat cartofi cu


aciune periodic
Reeind din formula generel de calcul al productivitii
mainilor cu aciune periodic, productivitatea teoretic a camerei de
lucru poate fi calculat astfel:
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

11
6

m
t1 t 2 t 3

unde:

(1.6)

m- masa poriei ncrcate, kg


t1- timpul de ncrcare, s
t2- timpul de tratare, s
t3- timpul de descrcare,s

Pentru mainile de curat cu con Tc=160...200s


Pentru mainile de curat cu disc Tc=210...240s
La calculele de control a productivitii, cnd volumul camerei de
lucru e cunoscut, masa poate fi determinat dup datele din paaportul
tehnic sau calculat dup formula:
m=V (1.7)
unde:

V- volumul camerei de lucru, m3


coeficientul de umplere (0,55...0,65)

Volumul camerei de lucru se determin reeind din mrimile geometrice


ale acestei i poate fi calculat dup formulele:
pentru mainile cu disc
pentru mainile cu con
unde:

Vd
Vc

D 2
*H
4

5D 3
6*4

(1.8)
(1.9)

D- diametrul camerei de lucru, m

Dac cunoatem volumul putem determina din formula (1.9)


diametrul:
D3

24Vc
5

(1.10)

Determinarea puterii motorului electric al mainii de curat


cartofi cu aciune periodic
Puterea motorului poate fi determinat astfel:
N

N1 N 2
m

unde:

(1.11)
N1- puterea necesar pentru nvingerea forei de frecare

dintre cartof si
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

12
6

organul de lucru, V
N2- puterea necesar pentru a ridica masa de cartofi n
camera de lucru, V
- randamentul mecanismului
N 1 M fr or

unde:

(1.12)
Mfr- momentul de frecare, N*m
or-viteza unghiular organului de lucrului, rad/s

Lund n consideraie coeficientul de frecare i forele de frecare,


momentul de frecare se deterim astfel:
Mfr=Trfr=mgfrfrm
unde:

(1.13)

m - masa unei porii de produs, kg


g - acceleraia forei de greutate, m/s2
f coeficientul de frecare (0,8...1,3)
rfr raza poziiei forei de frecare (0,33...0,4D, D

diametrul
intern al camerei de lucru)
m coeficientul care consider c n timpul rotirii
organului de lucru, o
parte din cartofi se afl n stare de aruncare i nu
influenez asupra
formrii forelor de frecare
Puterea de aruncare a cartofilor se determin ca lucrul, cheltuit
ntr-o unitate de timp:
N2=AK

(1.14)

unde:

A lucrul, cheltuit la ridicarea tubercululor, N*m


K cantitatea de ridicri ntr-o secund, 1/s

Dac nlimea ridicrii medii a cartofului s o considerm nlimea


maxim a valului, atunci lucrul pentru o trecere poate fi determinat
astfel:
A=mgS

(1.15)

unde:

S nlimea maxim a valului, m


Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

13
6

Cantitatea de ridicturi constituie:


K

nzK al
60

(1.16)

unde

n- frecvena de rotaie a organului de lucru, min-1


z numrul de valuri pe disc
kal- coeficientul de alunecare (0,4...0,7)

Deci formula final va fi:


N 2d

mgSnzK al
60

(1.17)

Pentru mainile cu con la calculul puterii, necesar pentru ridicarea


tuberculilor, se ia nlimea peretelui

camerei de lucru

acoperit cu

material abraziv. Atunci lucrul se va exprima:


A=mgH,

(18)

iar formula de calcul pentru N2c va lua forma:


N 2c mgH

n
K ar
60

unde:

(1.19)

H nlimea peretelui camerei de lucru acoperit cu

abraziv, m
Kar coeficientul de aruncare (0,5...0,7)
Determinarea productivitii pentru mainile de curat
cartofi cu aciune continu
Productivitatea se determin dup formula:
Q=Fv

(1.20)

unde:

F suprafaa ferestrei de descrcare, m2


v viteza de ieire a cartofului, m/s (0,03..0,05 m/s)
densitatea, kg/m3
coeficientul de utilizare a suprafeei ferestrei de

eliminare
Determinarea puterii motorului electric al mainii de
curat cartofi cu aciune continu
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

14
6

Puterea se va cheltui pentru nvingerea forei de frecare dintre cartofi i


suprafaa abraziv a rolelor i de asemenea a forelor de frecare n
rulmeni i mecanismul de tansmisie. Aa cum organele de lucru
efectueaz micare de rotaie, puterea poate fi determinat dup
formula:
N

M fr or

(1.21)

unde:

Mfr momentul pe organul de lucru, ce apare de

la forele de
frecare dintre tuberculi i role, N*m
or-viteza unghiular a rolelor, rad/s
- randamentul mecanismului
Reeind din condiia c cortofii vor fi repartizai uniform pe role, atunci:
Mfr=Trm=mgfrm
unde:

(1.22)

T fora de frecare, N
rm raza medie a rolei abrazive, m
m masa produsului n camera de lucru, kg
f coeficientul de frecare dintre cartofi i

suprafaa abraziv
(0,8...1,3)
Substituind (1.22) n (1.21) se va obine:
N

mgfrmn
30 m

unde

(1.23)
n frecvena de rotaie a rolelor, min-1

1.2 Studiul bibliografic. Principiul de funcionare. Dezavantaje.


Masina pentru decojire mecanica cu con

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

15
6

Main pentru decojire discontinu cu con

1- jaluzele
2- motor electric
3- fetuire
4- trnsmisia prin curele
5- valul de lucru
6- miner
7- usa
8- fluxu din partea interioara a usii
9- inel de etasare
10-

capacul camerei de lucru

11-

furtun

12-

capac

13-

retragator

14-

segmenti abrazivi
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

16
6

15-

corp cilindric

16-

material abraziv

17-

inel de fasonare

18-

corp de aluminiu

19-

piulita

20-

manjeta

21-

rulmenti

22-

pilnie

23-

tijghea

24-

plita de sprijin

25-

surub

26-

picioruse

Maina discontinu este utilizat pentru descojirea cartofilor i


rdcinoaselor la ntreprinderile mici ale industriei de conserve i
alimentaiei publice. n partea de sus a mainii se afl un corp cilindric(15)
unde suprafaa interioar a cruia formeaz camera de lucru.Organul de lucru
a mainii l constituie un con rotativ n forma unui corp din aluminiu turnat
(18) cu o cup conic deasupra i care este confecionat dintr-un material
abraziv(16).Cupa conic se unete la corp prin piulia(19), dar mprejurul
corpului cu un inel fasonat.Pe partea superioar a cupei conice, regiunea plat
este nzestrat cu 3 valuri pentru o amestecare mai uoar a produsului
prelucrat.n mijlocul corpului se gsete o

cu orificii conice i

locuripentru tift.n orificiu se introduce coala, arborele, dar n fisur cu


ajutorul cruia micarea de la arbore se transmite organului de lucru a
mainii.n partea de jos al conului se gsete o ieire inelar pentru
mpiedicarea nimeririi deeurilor la arborele rotativ i 2 palete
verticale pentru aruncarea deeurilor.Suprafaa dorsala a camerei de lucru ,
este amplasat deasupra organului de lucru,i este format de segruientii
abrazive(14).Partea de jos a corpului(sub partea conic a organului de lucru)
este utilizat pentru strngerea deeurilor.n timpul curirii produsului, coaja se
spalcu ap i trece prin fisura dintre pereii camerei i conusul din partea de
jos acilindrului, de unde se arunc n canalizare .Deasupra camera de lucru
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

17
6

este nchis cu un capac (10), fabricat din oel inoxidabil.De jos capacul este
ntrit cu un retrgtor(13), care transmite produsul prin micarea lui n
camera de lucru de la perete la centru.n capac se afl o fereastr unde se n
carc produsele-n camera de lucru.Pentru evitarea stropirii cu ap i aruncarea
rdcinoaselorn timpul prelucrrii lor, camera de ncrcarese nchide cu un
capac(12).Legtura strns dintre capac i corpul camerei de lucru este
asigurat de o supap.Apa n camera de lucru este alimentat de la un
furtun(11).Pentru descrcarea cartofilor n camera de lucru se gsete un
capac de descrcare, care se nchide-n timpul lucrului cu ua(7),Pentru
evitarea scurgerii apei prin capacul de descarcare, ua este nzestrata cu un
inel de etanare(9), ua se deschide cu ajutorul mnerului(6).Partea interioar
a uii are un flux(8), care schimb orientare micrii cartofilor.Organul de lucru
este pus n micare de ctre motorul electric(2), care este amplasat vertical,n
partea de jos a mainii.Mecanismul de transmisie este transmisia (4), cu
ajutorul creia micarea de la motorul electric este transmis valului
lucrtor(5).Pentru ntinderea curelei este prevzut posibilitatea de schimbare
a motorului cu scopul mririi distanei dintre

Valul pe care se suprapune organul de lucru, se mic-n 2 rulmeni


rotunzi(21).Rulmenii se instaleaz-n pilnie(22), care cu ajutorul bolturilor se
ntresc la corpul camerei de lucru.Din cauza scurgerii uleiului din rulmeni i
nimerirea pe ei a apei din camera de lucru n partea de jos i sus a capacului
paharului este instalat o manjet(20).
Partea de sus a corpului camerei de lucru are o flanel, care se instaleaza pe 4
tejghele(23).
Tejghelele sunt ntrite pe plita de sprijin(24), cu 4 piciorue (26).Pe unul din
piciorue se afl un urub (25) pentru unirea firului cu pmntul.Spaiul dintre
tejghele este nchis cu feuire(3).
Ultimul este fcut n form de jaluze(1) pentru intrarea i ieirea aerului
rcoritor.
Maina se instaleaz pe podeasau pe un fundament cu nlimea de 60-100mm
i se ntrete cu 4 uruburi M-18 .Alimentarea cu ap i electricitate se
realizeaz prin orificiile plitei de sprijin, prin evi cu d=15 mm(1/2).Alturi de
main pe podea sunt prevzute trapuri din lemn.Apa i deeurile obinute
sunt transportate printr-un furtun de cauciuc, ndreptat spre trap.
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

18
6

Dezavantaje
Materia prim

destinat pentru decojire,preliminar trebuie s fie

sortat,splat i calibrat,de asemenea curarea rmielor de


coaj, ochilor se execut manual.
Instalatii de decojire prin tratare termica

Instalatii de decojire prin tratare termica

Esena metodei de decojire a materiei prime prin tratarea termic,const


n aceea c,prin prelucrarea de scurta durata a legumelor si fructelor cu
abur supraclzit la presiunea de 0,4-0,8Mpa,stratul superficial al
esuturilor se incalzeste bine si se inmoaie la 1-1,5min.iar la scderea
brusc a presiunii pina la cea atmosferic are loc ruperea si
desprinderea usoara a cojii care poate fi apoi ndepartata prin spalarea
produsului ntr-un jet de apa curgatoare.

1. -dozator elicoidal
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

19
6

2. autoclava
3. conducta de abur
4. transportor cu melc
5. conducta de apa
6. platforma
7. conducta de aer comprimat
8. echipament electric
9. carcasa
10.

transportor cu melc.

Cartofii spalati sunt introdusi in una din cele doua autoclave 2 cu


transportorul elicoidal 1.Dupa incarcarea autoclavei cu o portie anumita
de

tuberculi,inchizatorul

automat,prin

intermediu

unui

cilindru

pneomatic si al sistemului de pirghii,se ridica in sus,ocupind pozitia


initiala extrema(la gura autoclavei)asigura etanseitatea prealabila a
camerii de lucru.
Dezavantaje
n timpul tratamentului termic,substantele componente ale
materiei prime suporta anumite modificari:n stratul superficial are
loc denaturarea albuminelor, amidonul se transform n dextrin,
protopectina se hidrolizeaz, zaharurile se caramelizeaz, produsul
i schimb gustul, mirosul, culoarea.

Instalatii de decojire prin tratare chimica

Aceast metod de decojire este foarte eficient n cazul prelucrarii unor


rdcinoase precum si a unor fructe, a cror suprafaa este acoperit cu
un strat de pruin.
Una din instalaiile de decojire prin metoda chimic se compune din baia
pentru tratarea chimic a materiei prime i din baia de splare cu ap
potabil, n a cror interior sunt instalate tobe rotative perforate,
deschise la capete.Tobele relativ sunt prevzute in interior cu un melc
transportator pentru deplasarea produsului de la plnia de alimentare
spre gura de evacuare a instalaiei.Turaia tobelor variaz de la 1,5 pn
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

20
6

la 23,8 rot/min, prin urmare durata tratamentului chimic poate fi reglat


de la 5,3 pn la 0,35 minute.n baia a doua produsul este supus unei
splri intense timp de 0,7-11,3 minute.Instalaia este dotat cu pompe
pentru soluie alcalina i ap.Baia pentru tratarea chimic este prevzut
cu un schimbtor de cldur,care nclzeste soluia alcalin pn la 100
grade celsius cu abur la o presiune de 0,15Mpa, iar baia cu un sistem de
duuri pentru clatirea produsului prelucrat.
Dezavantaje
Metoda costisitoare,din cauza folosirii substantelor tensioactive.
Este greu de indepartat solutia alcalina de pe suprafata produsului
prelucrat.

Instalatie

de

decojire

prin

tratare

termochimicamica

1. agregat pentru tratare cu solutie alcalina


2. agregat pentru tratare termica
3. masina de spalat
4. baia de neutralizare
Agregatul cu solutie alcalina prezinta o baie dreptunghiulara,in al carei
interior este instalata o toba perforate prevazuta cu un melc
transportor.Alimentarea instalatiei cu abur si mentinerea temperaturii
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

21
6

constante a solutiei alkaline se realizeaza prin intermediul unui barbotor


si a doua serpentine montate in partea inferioara a bazinului.Pentru
circularea solutiei cu soda este prevazuta o pompa centrifuga .Baia
pentr prin intermediul transportului cu raclete/la aparatul pentru tratare
termica 2.
Ultimul reprezinta un cilindru confectionat din otel inoxidabil dotat cu un
melc transportor,a carui turatie poate fi reglata prin intermediul uniu
variator.durata tratamentului termic este de 20 pina la 100 secunde.

Maini pentru descojirea mecanic cu funcionare


continu
Main pentru descojirea mecanic cu perii
O curare mai eficace i mai calitativ a cartofilor i rdcinoaselor
poate fi realizat prin folosirea periilor. Main de acest tip este
reprezentat n Fig.8. Partea activ a mainii este compus dintr-o band
transportoare fr sfrit 1, pe care se deplaseaz produsul i o serie de
perii cilindrice rotative, care sunt n contact direct cu tuberculii, fiind
montate sub ramura nencrcat a benzii transportoare.

Schema tehnologic de curare a rdcinoaselor n maina de


descojire cu perii
1 - band transportoare
2 - gura de evacuare a tuberculilor
3 jghiab
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

22
6

4 - gur de evacuare a deeurilor


, , - perii pentru curarea grosier
D, E, F - perii pentru curarea definitiv.
In timpul funcionrii mainii, la nceput, sunt ndeprtate prile
mai groase ale cojii i impuritile, n rezultatul frecrii intensive a periilor
cu produsul. n deplasarea de mai departe a materiei prime spre gura de
evacuare, se realizeaz o descojire mai fin, cu ndeprtarea definitiv a
pielielor i rmielor de impuriti. Curarea pereilor de rmiele de
produs (coji, impuriti) se efectueaz prin intermediul unui cuit.
Deeurile rezultate de la descojirea materiei prime prelucrate cad ntr-un
jgheab 3, de unde sunt evacuate prin gura de descrcare 4.
Acest agregat poate prelucra materii prime de diferite mrimi, fr
calibrarea preliminar a produsului, prin reglarea vitezei de rotaie a
periilor, distanei dintre banda transportoare i perii i ughiului de
nclinaie al mainii.
Maina cu perii poate fi utilizat att la descojirea cartofilor i
rdcinoaselor, ct i pentru ndeprtarea cojilor, pielielor la fructe i
legume, supuse preliminar tratrii termice.
Dezavantaje
pierderile sint mai mari,intrucat se indeparteaza un strat mai gros
de produs pentru curatarea calitativa a cartofilor.

Masina pentru decojire mecanica cu disc

Pentru a nelege mecanismul de lucru a mainii (cu disc) de curat


cartofi cu aciune periodic o reprezint schematic:

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

23
6

1 baza;
2 canalul de incaracare;
3 capacul de deschidere;
4-furtun
5 palete;
6 disc valuros
7 disc metalic;
8 osie orizontala;
9 manjeta;
10 piesa posterioara;
11 transmisie conica;
12 osie verticala
13-usa mobila
14-miner
Mecanizmul este un corp,(1)partea de sus a careia este facuta in forma
de un cilindru care este camera de lucru pentru curatirea cartofului
deasupra ea este astupata cu pilnie.(2).Pilnia are o fereastra care se
incnide cu un capac portativ(3).Programul de lucru al mecanizmului
este un disc rotitor(7),pe partea de sus a carei este instalat un disc in
forma de val(6),confenctionat din material abraziv.Pe partea de jos a
discului metal sunt doua aripi(5),intrebuintate pentru miscarea
resturilor spre iesire.Organul de lucru este strins pe valul
vertical(12).Valul se roteste pe doi rulmenti.Rotirea valului vertical se
transmite prin transmisia conica(11).Pe partea de jos a corpului cu
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

24
6

suruburi este instalat...este situat valul orizontal(8),care se roteste in


doi rulmenti de lunecare.Pentru stoparea curgerii uleiului......este
situata o manjeta(9).Pentru descarcarea cartofului curatit din camera de
lucru in partea cilindrica a corpului este o fereastra care se inchide cu o
usa mobila(13).In scopul ne patrunderii apei spre fereastra de
descarcare a cartofului pe perimetru interior este o manjeta de
cauciuc,cu ajutorul ei usa se inchide ermetic,usa se inchide cu un
miner(14).Patrundera apei in camera de lucru se face prin furtun(4).

1.3 Studiul brevetelor mainilor de curat cartofi


RU 2247520 C1
Invenia se refer la utilajul destinat curirii cartofilor i poate fi
folosit att n industria alimentar ,ct i n unitile de alimentaie
public.Conine un cilindru cu capac,n interiorul cilindrului este montat
un mecanism, care pune n micare cartofii.Agentul de lucru poate
reprezenta n sine n ap.

Avantaje:
1.)Creterea calitii curirii cartofilor
2.)Simplicitatea construciei.

Dezavantaje:
1.)Capacitatea de lucru mare i productivitatea mic aa nct este
necesar o metod ulterioar de prelucrare
2.)Calitatea decojirii depinde de calificarea lucratorului
3.)Deeuri mari.

N-32834
Inventia este destinata pentru decojirea cartofilor,ea este dotata cu o
pinza abraziva fara limita,conveer si buloni de baza.Procesul de lucru a
masinii este ca conveirul cu boulonii de baza instalati pe el aduc
cartoful rotindul spre pinza abraziva care apoi il curata. Avantaje:
1)Sporirea productivitatii

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

25
6

2)Organul de lucru permite curatarea tuberculilor de cartofi fara de a fi


masina plina.

Dezavantaje:
1)Materia prima destinata pentru decojire,preliminar trebuie
sortata,calibrata.
2)Deseuri mari,din cauza rotirii haotice in timpul curatirii cartofilor de
diferite dimensiuni si cantitati
3)Grosimea nu se reguleaza
4)Curatarea ramasitelor de coaja,ochiurilor se executa manual

520095
Avantaje:
1.)Invenia permite de a mri calitatea curirii de coaja a rdcinoaselor.
2.)Se nregistrez o decojire uniform a stratului de la suprafa, aceasta
se datoreaz 3 factori:
-a.)Temperatura.t=110-135 grade, care nmoaie stratul exterior al
rdcinoaselor
-b.)Prelucrarea hidric prin intermediul aburilor
3.)Posibilitatea schimbrii grosimii stratului eliminat, prin regularea
parametrilor aburilor i timpului meninerii rdcinoaselor n instalaie.

Dezavantaje:
1)Masina nu pate fi intrebuintata in conditiile casnice desinastatator.
2)Reglarea masinii fiind complicata poate aduce la fierbera cartofului
complect sau la unele adincimi.

1.4 Procesului tehnologic n care este implicat


maina studiat
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

26
6

Maina dat particip la prelucrarea primar a materiei prime


cartofi. Prelucrarea preliminar a materiei prime joac un rol deosebit de
important n calitatea semipreparatului de mai apoi.
Succesiunea operaiilor tehnologice
Receptionarea.
La receptionare masa partidei si corespunderea legumelor standartelor
stabilite

Sortarea i splarea cartofilor


Pentru a avea un procent minimal de deeuri, prelucrarea

primar se face n secia legume, ncepnd cu sortarea dup mrime i


calitate, se nltur corpurile strine i produsele zdrobite, putrezite.La
sortare se indeparteaza legumele alterate.
Splarea se face n maini de splat sau manual. Temperatura
apei trebuie s fie 10...15oC.

Curarea cartofilor

Scopul curirii este nlturarea prilor necomestibile i cu valoare


nutritiv redus.Curirea se poate efectua n maini cu funcionare
continu i discontinu.
-n maini cu functionare discontinu mai nti se cur tuberculii
mari.Sortarea prealabila a cartofilor i a rdcinoaselor diminueaz
cantitatea deeurilor. n maini cu funcionare continu nu este necesara
sortarea.Cantitatea deseurilor poate fi redusa schimbnd regimul de
lucru al masinii de curit cartofi. Cantitatea deeurilor depinde de
calitatea cartofilor.Normele cantitilor de deseuri provenite la curairea
cartofilor snt stabilite n funcie de sezon.
20%-pn la 1 septembrie
25%-1 septembrie-31 octombrie30%-1 noiembrie-31 decembrie
470%-de la 1 martie.

Tierea cartofilor
Tierea se face mecanic cu utilizarea mainilor de tiat legume

sau manual cu cuite marcate. Tierea este necesar tratarea termic


Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

27
6

uniform.

Ea

confer

bucatelor

un

aspect

exterior

frumos

mbuntete gustul.
Pentru cartofi exist 2 forme de tiere: simpl i compus.

Forma
taiere
Pai

de Dimensiun
i
cm
Lung..4-5
Latim.0,20,2

Bare

Cubusoar
e
mari
Cubusoar
e
medii
Cubusoar
e mici

Cerculete

Felioare

Scopul
Destinatia
prelucrarii
termice
Prajire
In calitate
de garnir
p/u biftecs
bucate din
carne
Lung.3,5- Fierbere
In calitate
4
de garnir
Latim.0,7p/u bucate
0,7
prajite
Din
carne,pest
e
Latim.0,5- Fierbere
Cartofi
0,5
inabusiti,f
2-2,5
ripturica
Muchia1Fierbere
Supa,supa
1,5
de cartofi
cu fasole
Diametru Fierbere
In calitate
5
de garnir
Grosimea
p/u bucate
0,2-0,3
calde
si
reci
Diametru Coacere si p/u bucate
5
prajire
din carne
Grosimea
si peste si
0,2-0,3
cele
prajite
0,2-0,3
Prajire si In calitate
coacere
de garnir
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

28
6

Pere

Fierbere
si
inabusire

Balonase
mari
Balonase
mici

Diametru
2-4
Diametru
1,5-2

Fierbere
Prajire

p/u bucate
coapte
P/u
pregatirea
fileului si
in calitate
de garnir
In calitate
de garnir
In
calitater
de garnir
p/u bucate
prajite

Prepararea bucatelor
Cartofi inabusiti
Nr

Denumirea

produsului
1 Cartofi
2 ulei
3 sare
Proces tehnologic

Masa

Masa neta

brutta
166
100

125
100

Cartofii se curata,se taie in careuri mai mici se pun in apa rece,dupa


care se scot,se usuca de apa intr-un servet si se pun intr-un vas(cu
capac)cu ulei incins.Se tin pe foc puternic,miscind din cind in cind vasul
ca sa nu se prinda.Cind cartofii au inceput sa se prajeasca,se scurge
uleiul si in acel moment se toarna peste ei 200 ml apa clocotita si
putina sare.Se acopera cu un capac si se lasa sa se inabuse pina cind
cartofii se fac moi si si pufosi.
Servirea.
Se servesc ca mincare,cu orice fel de salata sau cu muraturi.Se servesc
cald
Compoziia chimic a cartofilor
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

29
6

Elemente
ap
proteine
lipide
glucide

g/ml/kcal
75,0
2,0
0,4
1,3
16,0
1,0
0,11
1,1
28
528
10
23
58
0,9
0,02
0,12
0,07
1,30
20
82

mono- i dizaharide
amidon

fibre
acizi organici
cenu
substane minerale

Na
K
Ca
Mg
P
Fe
-carotin
B1
B2
PP
C

vitamine

valoarea energetic

1.5 Parametrii tehnico economici


preconizai
Caracteristicile tehnice ale unor maini de curat cartofi discontinue
Indicii

-125

- 250

-600

Productivitatea, kg/h

125

250

600-800

Turaia organului de

360

360

1000

lucru, min-1
Puterea instalat, kW

0,4

0,6

3,0

lungimea

530

630

1490

limea

380

440

1145

nlimea

835

920

1315

Masa, kg

85

105

480

Dimensiuni de gabarit, mm:

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

30
6

Capitolul 2.
2.1 Constructia si principiu de functionare al masinii de
curatat
2.2 Reguli de exploatare
1.)nainte de a ncepe curirea legumelor, este necesar de a elibera
camera de lucru de obiecte strine;
2.)S ne asigurm c maina are legtur cu pmntul;
3.)De asemenea s verificm starea firelor electrice;
4.)La curirea mecanic, cartofii trebuie preliminar calibrai ,ceea ce
reduce volumul deeurilor, de asemenea cartofii se spal, n caz contrar
suprafaa abraziv se uzeaz repede;
5.)Pentru ncrcarea mainilor de curit cartofi, este necesar de a ti
volumul unei porii de cartofi.Pentru mainile MOK-125, MOK-250, MOK400 poriile de cartofi trebuie s constituie 6...7 , 11...12 i 20-22 kg;
6.)n timpul ncrcrii mainii este necesar de urmrit ca mpreun cu
rdcinoasele n camera de lucru s nu mireasc pietre i alte lucruri;
7.)n cazul aparitiei unor zgomote strine maina trebuie oprit;
8.)Dup finisarea lucrului, maina se cur, camera de lucru se spal
minuios i suprafaa exterioar se terge cu uscat;
9.)ncrcare mainilor de curit cartofi cu aciune continu se face
dup conectarea motorului i dup ptrunderea apei n main;

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

31
6

10.)Regulnd viteza de micare a cartofilor n camera de lucru, se poate


schimba i productivitatea mainii;
11.)Toate mainile de curit cartofi n termeni anumii, artate de
instruciunile de exploatare sunt supuse unor msuri profilactice;
12.)Toate lucrrile de reparaie i de prelucrare sanitar se face cnd
motorul este scos din funciune;
13.)Regularea curelelor de transmisie, schimbarea suprafeei abrazive;
14.) La lucrul ndelungat nu se permite aglomerarea apei n apropierea
mainii: umeditatea poate ajunge n partea inferioar a mainii i
mpreun cu aerul

rece s se absoarb n motor cu ajutorul

ventilatorului, ceea ce conduce la deteriorarea lui. De aceea e necesar


scurgerea apei ct mai departe de main.
Defectele posibile i metode de nlaturare a lor
Dup o anumit perioad de timp e necesar de supus controlului, n
procesul exploatrii mainilor are loc baterea abrazivului sau epuizarea
(roaderea) ceea ce conduce la o curire mai rea a cartofilor. Materialul
abraziv trebuie schimbat periodic ceea ce se efectueaz pe loc,
deconectnd maina de la reteaua electrica. Reparaia mainii se
efectueaz n prezena motorului stins. Nu se permite strict nimerirea
apei n motorul electric.

2.3 Impactul utilajului asupra mediului


Impactul masini asupra mediului ambiant este negativ. . Nu este
o main ecologic pur. Cu ct maina are o perioad de funcionare mare
cu att impactul ei asupra mediului ambiant este mai mare ,i este
necesar de renoit piesele uzate. Pentru a reduce la minimum influena
ntreprinderilor industriale se prevd urmtoarele msuri:
o apele utilizate n procesul tehnologic i pentru necesitile igienico
sanitare se vor diversa n sistemul central de canalizare a
localitii;

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

32
6

o pentru a cunoate consumul de ap i a reduce la minimum


cantitatea acesteia sunt instalate contoare, iar personalul este
instruit privind utilizarea ct mai raional a apei;
o emisiile n atmosfer din sistemele de ventilaie vor fi supuse
curii ntr-un sistem modern de filtre din pnz tip mnec;
Deeuriie de la prelucrarea cartofilor prin canalele de scurgere nimeresc
n bazinele acvatice naturale i se acumuleaz resturile de amidon, ce au
o influien foarte negativ asupra vieuitoarelor acvatice precum i a
omului direct sau inderect. Favorizeaza conditi favorabile pentru
dezvoltarea microorganismelor patogene si duc la aparitia diferitelor
boli. Omul se poate infecta direct prin apa potabil sau consmnd petii
din bazinele acvatice sau n urma bilor din bazine. Pentru soluionarea
problemei date e necesar de instalat filtre pentru curairea apei i
renoite periodic sau curire periodic. Maina este alimentat cu energie
electric, astfel motorul electric se nclzeste. Datorit acestui fapt are
loc ncalzirea mediului ambiant. Pentru soluionarea problemei e
necesar de ntrodus n construcia mainii a unui miniventilator pentru
rcirea motorului.
Msurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare
sunt urmtoarele:
-

prile metalice ale echipamentelor electrice aflate

sub tensiune n timpul lucrului s fie inaccesibile la o atingere


ntmpltoare, ceea ce se realizeaz prin izolri, carcasri, ngrdiri,
amplasri la nlimi inaccesibile, blocri(protecie prin inaccesibilitate);
-

protecie prin legare la pmnt;

protecie prin legare la nul;

folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

izolarea de protecie;

separarea de protecie;

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmrete scopul de a menine


un nivel nalt de securitate mpotriva incendiilor i exploziilor n orae,
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

33
6

localiti, locuri de concentrare a bunurilor materiale i la alte


obiective prin stabilirea unui regim de paz antiincendiar exemplar.
Problemele principale ale activitii de profilaxie sunt: elaborarea
i realizarea msurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot
provoca incendiile; limitarea n spaiu a posibilelor incendii i crearea
condiiilor favorabile de evacuare a oamenilor i bunurilor materiale n
caz de incendiu; asigurarea condiiilor de descoperire la timp a
incendiului aprut, anunrii rapide a serviciului de combatere a
incendiilor i lichidrii cu succes a incendiului.
Echipamente de protectie a muncii.
Echipamentul individual de protectie
Echipament individual de protecie: poate fi orice dispozitiv sau mijloc
destinat purtrii de fiecare participant la procesul de munc, pentru al
proteja mpotriva uneia sau a mai multor factori de risc sau mbolnviri
profesionale.
Echipamentul individua de lucru.
Totalitatea mijloacelor individuale pe care persoanele care particip la
procesul de munc le folosete pentru protejarea mbrcmintei i
nclmintei mpotriva uzurii i murdririi excesive.

Accidente de munca.
Reprezint vtmarea violent a organismului precum i intoxicaia
acut profesional, care are loc n timpul procesului de munc sau n
timpul

ndeplinirii

ndatoririlor

de

serviciu

care

provoac

incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile, invaliditate ori


deces, precum i accidentul suferit de elevi, studeni i ucenici n
timpul efecturii practicii profesionale.
Bolile profisionale
Sunt afeciunile care se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau
profesii, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici,
caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

34
6

organe sau sisteme ale organismului n procesul de munc precum i


afeciunile suferite de elevi, studeni, i ucenici din timpulefecturii
practicii profesionale.

2.4 Calculul masinii


2.4.1Calcul tehnologic (productivitatea)
Q=V /ttot
V=Qttot/
unde: Q-este productivitatea masini, Q=50/3600=0.014kg/s
V-volumul camerei de lucru
-coeficientul de utilizare a camerei de lucru, =0.6-0.7
Ttot timpul necesar de incarcare, prelucrare si de descarcare,
Ttot=100sec
-densitatea produsului, =700kg/m3
Vd= (0.014*100)/(700*0.6) = 0.003m 3
Pentru determinarea diametrului camerei de lucru cu con se ia
formula:
D

8Vd

unde: =3.14
D- diametrul camerei de lucru, m
V-volumul camerei de lucru, m3
D

8 * 0.003
0.2m
3.14

Pentru mainile de splat i curat cartofi se permite ca nalimea


camerei de lucru s fie H= 0.5D
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

35
6

Astfel: H= 0.5*0.2= 0.1m

2.4.2 Calcule energetice


1. Calculam masa cartofilor prelucrati
m = V**
unde:

m- masa cartofilor prelucrati; kg


greutatea unitatii de volum, = 700 kg/m3
-coeficientul de utilizare a camerei de lucru, =0.6-0.7
m= 0.003*0.6*700=1,26kg

2.Calculam puterea motorului electric


N= (N1 + N2)/
unde:

N1- puterea necesara pentru depirea forei de frecare a

cartofilor de organul de lucru i pereii camerei, W


N2 - puterea necesara p/u aruncarea rdcinoaselor n sus, W
-randamentul masini, 0.8
N1=2 n m g f rf
unde:

n-turatia organului de lucru, s-1


m-masa portii prelucrate, kg
f-coeficient de frecare a cartofilor de org. de lucru si pereti

camerei, 0.9
rf - raza de aplicare a fortei de frecare, rf = 0.4*0.2 => rf
=0.08
-coeficientul ce ine cont de numrului de cartofi ce nu se
afl n contact cu sprafaa abraziv, 0.6
Se calculeaz numrul de rotaii a organului de lucru care este necesar
pentru cderea cartofului pe peretele camerei de lucru, cu unghiul dat:
n=210 min-1 => n=3.5s-1
N1=2*3,14*3,5*1,26*9.81*0.9*0,08 *0,6= 117,4W
N2=m*g*H*n*Kar
unde:

H-nalimea la care este aruncat cartoful, m


Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

36
6

Kar-coeficientul de aruncare a cartofului, 0.5


N2=1.26*9.81*0.1*3.5*0.6=2.6W
N= (N1 + N2)/
N=117.4+2.6/0.8=0.15kw

2.4.3Calculul cinematic
Raportul dintre transmisie se calculeaza dupa formula.
i= nme /nol
unde:

nol-este turaia organului de lucru, 210 min-1

nme-este turatia motorului electric luata din cartea de laborator


dupa consumul de energie 1500 min-1
i=1500/210=7.1
Productivitatea specifica
Qspec=QT/V0
unde:

QT productivitatea teoretica a masinii, kg/s


V0 volumul teoretic al camerei de lucru, m3

Qspec=50/0.003=16666.7

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

37
6

Conluzie:
In aceasta lucrare de an am analizat masina de curatat curatat cartofi
care se utilizeaza in industria alimentatie publice, am calculat puterea
motorului electric care este de 0.15kW, putem spune ca este usoara in
exploatare, nu prezinta mare pericol pentru viata omului si
economiseste energie electrica. Un dezavantaj al acestei masini este ca
nu are loc curatirea ochilor si e necesara shimbarea materialului abraziv
la un anumit interval de timp ceea ce e costisitor, poate deterioara
suprafata si au loc pierderi nutritive in speciald e amidon.

Bibliografie:

1.
2. G.Ganea,G. Gorea.M.Bernic Utilaj Tehnologic in Industria
Alimentar,Chiinu 2007
Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

38
6

3. Utilaj tehnologic al ntreprinderilor Alimentaiei Publice, Chiinu 1996


4. Biblioteca Universitii Tehnice al Republicii Moldova
5. w.w.w. google. com

Coala

Mod Coala

N. Document

Semnat

Data

39
6