UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PROIECT LA SISTEME DE DEPOLUARE

Studentă:Cojocaru Valentina

An: IV

Grupa:742

2022

1
CUPRINS:

Capitolul 1: Studiul documentar privitor la statiile de epurare a apelor uzate………………...4-26

Capitolul 2: Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale localitatii:

2.1 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de apa de

alimentare din zona rezidenţială a centrului populat..............................................27-43

2.2 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de apă de

alimentare din zona industrială a centrului populat........................................43-53
2.3 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de apă de
alimentare din zona agrozootehnică a centrului populat.................................53-58
2.4 Determinarea debitelor caracteristice ale cerinţei totale de apă de alimentare a
centrului populat..............................................................................................59
2.5 Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate evacuate din centrul
populat……………………………………………………………………….60-61

Capitolul 3: Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai obiectelor

tehnologice de pe linia apei ale statiei de epurare:

3.1 Instalatie de sitare cu gratar plan......................................................................62-63

3.2 Deznisipator cu sectiune parabolic cuplat cu canal Parshall............................63-67
3.3 Separator de grasimi cu insuflare de aer la joasa presiune...............................68-70
3.4 Decantor primar longitudinal............................................................................70-72

3.5 Bazin cu namol activ cu aerare pneumatica.....................................................73-75

3.6 Decantor secundar longitudinal........................................................................75-77

Material grafic

Bibliografie……………………………………………………………………………………..78

2
Tema: Să se stabilească structura şi să se dimensioneze principalele obiecte tehnologice de pe
linia apei ale unei staţii de epurare a apelor uzate care deserveşte o localitate cu 31.000de
locuitori.Pe teritoriul localităţii îşi desfăşoara activitatea:

 2 fabrici:
1. FABRICĂ DE MORĂRIT
-producţia:4 tone/zi
-personal: 180
-birouri: 10;
-grupa I: 40;
-grupaII: 40;
-grupaVI a: 50;
-clădiri: 11
-volum maxim: 30000m³
2. FABRICĂ DE STOFĂ
-producţia:3 tone/zi
-personal: 190
-birouri: 10
-grupa I: 60;
-grupaII: 60;
-grupaIV a: 60;
-clădiri: 13
-volum maxim: 19000m³
 2 crescătorii:
1. CRESCĂTORIE DE TAURINE
-capete: 900
-C1: 400;
-C2:100;
-C3:100;
- C4:150;
- C5:150;
-personal: 110
-birouri: 10;
-grupaI: 40;
-grupaII: 60;
-clădiri: 30
-volum maxim: 11000 m³
2. CRESCĂTORIE DE RAȚE

3
 - capete: 30000
-C1: 15000
- C2:15000;

-personal: 70
- birouri: 5
-grupaI: 25;
-grupaII: 40;
-clădiri: 11
-volum maxim: 10000 m³

CAPITOLUL 1 : STUDIUL DOCUMENTAR PRIVITOR LA STATIILE DE EPURARE

A APELOR UZATE

Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau
chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de
forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al
hidrogenului și al oxigenului, având formula chimică brută H2O (vedeți Apă (moleculă)). Apa
este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile
acesteia, hidrosfera.

Poluarea apei = orice modificare a compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să devină mai
puţin adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale.
Protecţia calităţii apei = păstrarea, respectiv îmbunătăţirea caracteristicilor fizic-chimice şi
biologice ale apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora.

Poluarea apei poate fi împărţită după mai multe criterii:

1. după perioada de timp cât acţionează agentul impurificator:
a. permanentă sau sistematică;
b. periodică;
c. accidentală.
2. după concentraţia şi compoziţia apei:
a. impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;
b. murdărire = modificarea compoziţiei şi a aspectului fizic al apei;
c. degradare = poluarea geavă, ceea ce o face improprie folosirii;

4
d. otrăvire = poluare gravă cu substanţe toxice.
3. după modul de producere a poluării:
a. naturală;
b. artificială (antropică). Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă,
radioactivă şi termică.
4. după natura substanţelor impurificatoare:
a. poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);
b. poluarea chimică (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide, substanţe
cancerigene, substanţe chimice specifice diverselor industrii );
c. poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene,
viermii paraziţi, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele,
crustaceii etc.);
d. poluarea radioactivă.

Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:

- la suprafaţă (ex. poluare cu produse petroliere);
- în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).

Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales prin
intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple.

Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii:

1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse [7]:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care
funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)

2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de
poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).
a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:
 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:

Ca urmare a poluării apei pot fi perturbate următoarele procese:

5
a. Alimentarea cu apă potabilă a centrelor urbane (impurificarea apei cu reziduuri menajere şi
industriale, cu germeni patogeni, substanţe toxice etc.);
b. Alimentarea cu apă a unităţilor industriale (apa tehnologică poate fi impurificată cu anumiţi
poluanţi indezirabili în anumite procese tehnologice);
c. Alimentarea cu apă a crescătoriilor de animale (concentraţii mici de substanţe toxice pot
afecta sănătatea animalelor; concentraţii de sare peste 1,5% s-au dovedit mortale pentru
animalele de fermă);
d. Irigaţiile (plantele pot fi afectate de prezenţa în apa de irigat a metalelor grele, borului,
sodiului etc.);
e. Piscicultura (deversarea în emisar a unor ape reziduale cu substanţe toxice: cianura de sodiu,
cuprul, zincul, fenolul, amoniacul etc.);
f. Centralele hidroelectrice (creşterea corozivitătii apei râurilor şi fluviilor aferente centralelor
pot avea un impact negativ asupra funcţionării normale a utilajelor centralei);
g. Sportul de agrement şi turismul (poluarea lacurilor şi râurilor de agrement cu alge, de
exemplu, poate conduce la mirosuri ofensive şi aspecte inestetice care scad interesul turistic);
h. Navigaţia (poluarea apelor fluviale şi marine conduce la creşterea acidităţii şi corozivităţii
acestor ape, cu efecte negative asupra părţii metalice a navelor; depozitarea cantitativă a unor
substanţe în suspensie poate perturba circulaţia navelor).
Asigurarea calităţii apei ce urmează a fi utilizată într-un anumit scop se realizează şi se menţine
prin:

Reducerea cantităţii şi concentraţiei poluanţilor prin folosirea unor tehnologii de fabricaţie care
să reducă cantitatea de apă implicată, reutilizarea apei în circuit închis după epurări parţiale sau
totale, renunţarea la fabricarea unor produse toxice (DDT, detergenţi nebiodegradabili etc.),
majorarea suprafeţelor irigate cu apă uzată etc.
2. Mărirea capacităţii de autoepurare a cursurilor naturale prin: mărirea diluţiei la deversarea
efluenţilor în cursurile naturale, mărirea capacităţii de oxigenare naturală a râurilor prin crearea
de praguri, cascade etc., reaerarea artificială a cursurilor naturale cu echipamente mecanice
plutitoare, amenajarea complexă a cursurilor naturale cu acumulări, derivări, turbinări etc.
3. Epurarea apelor uzate, realizată prin procedeee avansate în staţii specializate care folosesc
tehnologii şi echipamente moderne, fiabile, eficiente.

METODE DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

Epurarea apelor = proces complex de reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive

dizolvate, în stare coloidală sau de suspensii, prezente în apele uzate industriale şi orăşeneşti,
care nu sunt acceptate în mediul acvatic în care se face deversarea apelor tratate şi care permite
refacerea proprietăţilor fizico-chimice ale apei înainte de utilizare.

Epurarea apelor uzate cuprinde două mari grupe de operaţii succesive:

 reţinerea sau neutralizarea substanţelor nocive sau valorificabile prezente în apele uzate;
 prelucrarea materialului rezultat din prima operaţie.

Astfel, epurarea are ca rezultate finale:

6
- ape epurate, în diferite grade, vărsate în emisar sau care pot fi valorificate în irigaţii sau alte
scopuri;
- nămoluri, care sunt prelucrate, depozitate, descompuse sau valorificate.

Metodele principale de epurare a apelor reziduale diferă în funcţie de poluanţii prezenţi. Se pot
clasifica, în primul rând, în funcţie de mecanismul care conduce la reducerea poluantului prin
metode “convenţionale”:
- fizico-mecanice;
- fizico-chimice;
- biochimice sau biologice.

Combinarea acestor metode permite o purificare avansată, efluenţii epuraţi putând fi reintroduşi
în circuitul economic.
Adoptarea unui anumit procedeu depinde de:
- cantitatea efluentului;
- conţinutul în poluanţi;
- condiţiile de calitate impuse la evacuarea apei epurate în emisar;
- mijloacele finaciare ale agentului economic respectiv.

Schema instalaţiei de epurare descrie succesiunea etapelor principale arătând legăturile între ele
şi indicând elemente de tehnologie. Schema aleasă poate include un anumit număr de etape de
tratare (epurare), corelate astfel încât să realizeze gradul de epurare impus.
Schema unei instalaţii de epurare se stabileşte în funcţie de:
- caracteristicile apei uzate;
- de provenienţa lor;
- de gradul de purificare necesar;
- de metodele de tratament a nămolului;
- de suprafaţa disponibilă;
- de tipul echipamentului ce va fi folosit;
- de condiţiile locale.

In procesul de epurare a apelor uzate se pot utilize urmatoarele categorii de epurare:

 mecanice
 chimice
 biologice

7
Epurarea mecanică are rolul de a reține substanțele grosiere care ar putea înfunda canalele
conductelor şi bazinele existente sau care prin acțiunea abraziva ar avea efecte negative asupra
uvrajelor.

Prin epurarea chimică sunt îndepărtate o parte din conținutul impurificator al apelor reziduale.
Epurarea chimică prin coagulare ‐ floculare conduce la o reducere a conținutului de substanțe
organice exprimate în CBO5 (consum biochimic de oxigen) de cca. 20 ‐30 % permițând evitarea
încărcării excesive a nămolului activ cu substanță organică. Procesul de coagulare ‐ floculare
constă în tratarea apelor reziduale cu reactivi chimici, în cazul de față, sulfat feros clorurat şi apă
de var, care au proprietatea de a forma ioni comuni cu substanța organica existentă în apă şi de a
se aglomera în flocoane mari capabile să decanteze sub formă de precipitat.
Epurarea biologică constă în degradarea compuşilor chimici organici sub acțiunea
microorganismelor în prezența oxigenului dizolvat şi transformarea acestor produşi în substanțe
nenocive.

Metodele mecanice aplicate frecvent apelor uzate constau in:

 Retinerea suspensiilor grosiere din apele uzate, fenomenul se numeste sitare

 Sedimentarea/ decantarea pentru separarea materialelor solide in suspensie
 Flotarea, separarea materiilor usoare sau unor suspensii sau materii solide in suspensie,
cu structura adecvata greu separabila prin decantare
 Filtrarea si sentrifugarea aplicate pentru deshidratarea namolului

Metode chimice aplicate apelor uzate urbane:

 Coagulare- floculare se aplica apelor uzate in scopul coagularii substantelor coloidale

 Neutralizarea: corectarea ph-ului apelor uzate

8
  Schimbul ionic se bazeaza pe insusirea unor substante de a schimba ionii din structura
proprie cu ionii din solutia care vin in contact
 Oxidarea chimica, se aplica apelor uzate care contin substante organice biorezistente sau
substante anorganice nedorite
 Dezinfectia chimica, se distrug anumite microorganism vii prin intermediul unor reactii
chimice care difuzeaza in interiorul acestora

Metode biologice:
 Fermentarea aeroba aplicata in tratamentul apelor uzate in conditii aproape natural sau in
instalatii specializate
 Fermentare anaeroba care se aplica mai rar la epurarea apelor uzate dar se aplica in
special pentru stabilizarea namolurilor.
Alegerea uneia sau alteia dintre metode si procedeele apelor uzate se face in functie de
compozitia si caracteristicile apelor uzate precum si de cerintele calitatii efluentului evacuate in
emisar( gradul de epurare), astfel apele uzate cu incarcatura predominant mineral se trateaza cu
metode fizico-chimice, iar apele uzate cu incarcatura predominant organic se trateaza prin
mijloace fizico-chimice si biologice.
Gradele de epurare practice realizabile in statiile de epurare clasice variaza in jurul valorilor de
40-60-80-90%, in functie de structura statiei si metodele folosite.

Tipuri de statii de epurare a apelor uzate urbane

Epurarea apelor uzate cuprinde, în linii mari, urmãtoarele etape: epurarea mecanicã, epurarea
mecano-chimicã, epurarea biologicã a apelor reziduale şi a nãmolului rezultat în urma decantãrii
suspensiilor din apã. În mod curent, la debite şi încãrcãri mari, se aplicã o metodã de epurare care
înglobeazã o treaptã mecanicã şi una chimicã sau o metodã de epurare mecano-biologicã.
Staţiile de epurare grupeazã construcţiile şi instalaţiile pentru epurarea uzate. În funcţie de rolul
pe care îl au faţã de epurarea totalitãţii apelor uzate de pe un anumit teritoriu sau centru
industrial, ele se clasificã astfel:

 Staţii de epurare locale(sau de preepurare), care au rolul de a epura apele uzate pânã la un
grad de purificare necesar pentru a fi deversate în reţelele publice, orasenesti sau uzinale
de canalizare, precum şi pentru reţinerea şi valorificarea anumitor substanţe utile pe care
le conţin;

 Staţii de epurare generale, care purificã totalitatea apelor colectate de pe un întreg

teritoriul unui oraş sau centru industrial.

In general in practica se intalnesc:

9
  Statii de epurare intr-o singura treapta: statii de epurare mecanice
 Statii de epurare in doua trepte: epurarea mecanobiologica cel mai frecvent utilizate sau
mecanico-chimica
 Statii de epurare in trei trepte: mecanobiologica plus o treapta de epurare avansata.

Epurarea mecanicã

Epurarea mecanicã are rolul de a reţine prin procedee fizico-chimice substanţele în suspensie în
construcţii şi instalaţii a cãror alcãtuire diferã dupã mãrimea suspensiilor şi a procedeelor
utilizate: grãtare, site, dezintegretoare(tocãtoare), deznisipatoare, separatoare de grãsimi,
decantoare, filtre, etc.

influent

Instalatie de sitare
retiner grosiere dezintegrator

deznisipator

decantor

Platform de drenaj
Apa de drenaj Namol dezhidratat

efluent

receptor

Fig. 1 Schema epurãrii mecanice cu decantor

10
În figura 1 este reprezentatã o schemã de epurare mecanicã cu decantor. Suspensiile reţinute din
apele uzate formeazã nãmolul care este o masã vâscoasã, urât mirositoare, cu un aspect neplãcut
şi cu un înalt grad de nocivitate. În funcţie de condiţiile locale nãmolul poate fi îndepãrtat în stare
proaspãtã sau este prelucrat în instalaţiile pentru fermentare şi apoi incinerare.
Realizarea acestor procedee tehnologice impune existenţa unor instalaţii auxiliare, ca: centralã
termicã ce produce energie caloricã necesarã uscãrii nãmolurilor, rezervoare unde se
înmagazineazã gazele produse la fermentarea nãmolurilor, reţea de alimentare cu apã potabilã şi
industrialã, dispozitive şi aparate de mãsurã şi control, laborator de analizã a apelor etc.

Epurarea mecanica retine suspensiile grosiere. Pentru retinerea lor se utilizeaza gratare, site,
deznisipatoare, separatoare de grasimi si decantoare.

Gratarele retin corpurile grosiere plutitoare aflate in suspensie in apele uzate (carpe, hartii, cutii,
fibre, etc.). Materialele retinute pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi
sau incinerate. In unele cazuri pot fi maruntite prin taiere la dimensiunea de 0,5-1,5 mm in
dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se instaleaza direct in canalul de acces al apelor
uzate brute, in asa fel incat suspesiile dezintegrate pot trece prin gratare si pot fi evacuate in
acelasi timp cu corpurile retinute.

Deznisipatoarele sunt indispensabile unei statii de epurare, in conditiile in care exista un sistem
de canalizare unitar, deoarece nisipul este adus in special de apele de ploaie. Nisipul nu trebuie
sa ajunga in treptele avansate ale statiei de epurare, pentru a nu aparea inconveniente cum ar fi:
- deteriorarea instalatiilor de pompare;

-dificultati in functionarea decantoarelor;

- reducerea capacitatii utile a rezervoarelor de fermentare a namolurilor si stanjenirea circulatiei

namolurilor.
Deznisipatoarele trebuie sa retina prin sedimentare particulele mai mari in diametru de 0,2 mm si
in acelasi timp, trebuie sa se evite depunerea materialelor organice, pentru a nu se produce
fermentarea lor.

Separatoarele de grasimi sau bazinele de flotare au ca scop indepartarea din apele uzate a
uleiurilor, grasimilor si, in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica la
suprafata acesteia in zonele linistite si cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grasimi
sunt amplasate dupa deznisipatoare, daca reteaua de canalizare a fost construita in sistem unitar,
si dupa gratare, cand reteaua a fost construita in sistem divizor si din schema lipseste
deznisipatorul.

Decantoarele sunt constructii in care se sedimenteaza cea mai mare parte a materiilor in
suspensie din apele uzate. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura
stationarea apei timp mai indelungat, astfel ca se depun si suspensiile fine. Se pot adauga in ape
si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si
filtre. Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.)

11
se retin si inlatura ("despumare") iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin
(de exemplu cu lame racloare sustinute de pod rulant) si se trimite la metantancuri

Epurarea mecano-chimicã
Epurarea mecano-chimicã este un procedeu mai complex care înglobeazã o treaptã mecanicã şi
una chimicã cu scopul de a îndepãrta substanţele prezente în apã(figura 2).

influent

Treapta mecanica

Bazin de amestec Statie de preparare si

dozare a reactivilor

Bazin de reactie

Decantor secundar

efluent

receptor

Figura 2 – Schema epurãrii mecano-chimice

12
 Epurarea chimicã urmãreşte în special coagularea nãmolurilor având la bazã precipitarea
chimicã care constituie un procedeu industrial de tratare cu coagulanţi ce mãresc depunerile
gravimetrice reducând cantitãţile de suspensii şi coloizi cu 60…85%.
Pe lângã operaţia de precipitare chimicã, frecvent utilizatã, intervin şi o altã serie de procese
chimice ca, de exemplu:
Neutralizarea, sau corectarea indicelui pH, operaţie care se aplicã apelor uzate acide sau
alcaline evacuate din diferite întreprinderi industriale;
Schimbul ionic, bazat pe însuşirea unor substanţe – schimbãtori de ioni – de a schimba
ionii din soluţia cu acre vin în contact şi în care nu se dizolvã;
Oxidarea chimicã, aplicatã în cazul când apa uzatã conţine substanţe organice
biorezistente sau unele substanţe anorganice nedorite prin dozarea clorului şi a derivaţilor sãi,
permanganatul de potasiu şi feriţii de sodiu sau potasiu;
Dezinfecţia, ce se bazeazã pe principiul de distrugere a celulei vii prin metode chimice,
cu reactivi care difuzeazã în interiorul celulelor bacteriene.

Epurarea chimica are un rol bine determinat in procesul tehnologic, prin care se indeparteaza o
parte din continutul impurificator al apelor reziduale.

Epurarea chimica prin coagulare - floculare conduce la o reducere a continutului de substante

organice exprimate in CBO5 de cca. 20 -30 % permitand evitarea incarcarii excesive a
namolului activ cu substanta organica.

Procesul de coagulare - floculare consta in tratarea apelor reziduale cu reactivi chimici, in

cazul de fata, sulfat feros clorurat si apa de var, care au proprietatea de a forma ioni comuni cu
substanta organic existenta in apa si de a se aglomera in flocoane mari capabile sa decanteze sub
forma de precipitat. Agentul principal in procesul de coagulare - floculare este ionul de Fe3+
care se obtine prin oxidarea sulfatului feros cu hipoclorit de sodiu. Laptele de var care se adauga
odata cu sulfatul feros are rolul de accelera procesul de formare al flocoanelor si de decantare al
precipitatului format.

Reactia de oxidare a FeSO4 si de precipitare a Fe(OH)3 este urmatoarea:

2FeSO4+3Ca(OH)2+Cl2=2Fe(OH)3+2CaSO4+CaCl2
Indepartarea prin decantare a flocoanelor formate este necesara intrucat acestea ar putea
impiedica desfasurarea proceselor de oxidare biochimica prin blocarea suprafetelor de schimb
metabolic a biocenozei. Datorita variatiilor mari de pH cu care intra in statia de epurare apele
reziduale, se impune corectarea pH-ului in asa fel incat, dupa epurarea mecano-chimica, apele sa
aiba un pH cuprins intre 6,5-8,5, domeniu in care degradarea biochimica sub actiunea
microorganismelor din namolul activ este optima.

13
Corectia pH-ului se face cu ajutorul H2SO4 98% sau a NaOH 40% in bazinul de reglare a pH-
ului, destinat acestui scop. Totodata prin corectia pH-ului se reduce si agresivitatea apelor
reziduale asupra conductelor, constructiilor si utilajelor.

Epurarea mecano-biologicã
Epurarea biologicã, ce urmeazã treptei mecanice, se bazeazã pe activitatea unor microorganisme
care mineralizeazã substanţele organice din apã în prezenţa oxigenului. Epurarea mecano-
biologicã poate fi realizatã prin douã grupe mari de construcţii în care epurarea se poate produce
în condiţii apropiate de cele naturale – câmpuri de irigaţii, de infiltraţii(figura 3) şi iazuri
biologice – din care se colecteazã apele de drenaj şi se varsã ca ape epurate în emisar şi
construcţii în care epurarea biologicã se realizeazã în condiţii artificiale – filtre biologice şi
bazine cu nãmol activ(figura 4).

influent

Treapta mecanica

Campuri de Campuri de irigare Iazuri biologice

infiltrare
percolare

efluent

effluent receptor

receptor

Figura 3 – Schema epurãrii mecano-biologice in camp de infiltratii.

14
Metoda de epurare mecanobiologicã naturalã(câmpuri de irigaţii şi de infiltraţie) se foloseşte
din ce în ce mai rar datoritã în principal marii suprafeţe ocupate de câmpul de infiltraţie, sustrasã
circuitului agricol şi în special datoritã pericolului de infectare a pânzei de apã freaticã cu
bacterii patogene.

Prin epurarea biologica se intelege complexul de operatiuni si faze tehnologice prin care
materiile organice existente in apele uzate provenind din cele mai diverse activitati antropice
sunt transformate cu ajutorul unor culturi de microorganisme, in produsi de degradare fara
nocivitate, (CO2, H2O, CH4, si altele) si o masa celulara noua (biomasa), inofensiva.
Procesul tehnologic de epurare biologica se poate organiza in doua modalitati:

1 Prin cultura microorganismelor noi dispersate in intregul volum al reactorului de epurare.

2-Prin cultura noilor microorganisme pe un suport.

Prin sistemul de cultura in intreaga masa de apa poluanti si in tot volumul reactorului se
inmulteste generic "namol activ" iar epurarea biologica ca modalitate tehnologica ii poarta
numele.
Al doilea sistem presupune dezvoltarea culturii in film (pelicula) biologic, iar procesul se
desfasoara in constructii cu filtre biologice speciale.

Namolul activ este un sistem dispers in care materialul aflat in suspensie trebuie sa fie separat de
efluentul epurat biologic.

In procesul de epurare biologica a apelor uzate cu incarcatura de materii organice, rol principal ii
revine grupului de bacterii organofage, (mancatoare de substante organice). Aceste bacterii, in
functie de predispozitia lor de a trai in prezenta sau absenta oxigenului se clasifica in trei grupuri:

- Bacterii obligat aerobe;

- Bacterii facultativ aerobe;

-Bacterii anaerobe.

Bacteriile, grup heterogen de organisme microscopice, microcelulare sau grupate in colonii cu

nucleu simplu, majoritatea fara clorofila, heterotrofe (care sunt obligate sa-si preia singure hrana
sub forma de substante organice din mediu) indeplinesc rolul esential in acest tip de epurare a
apelor cu incarcatura de materii organice.

Bacteriile aerobe sunt microorganisme care intr-o proportie insemnata se pot dezvolta si
reproduce numai in mediile care contin oxigen.

15
Bacteriile obligat aerobe ca cele saprofite, nitrificatoare, o parte din sulfobacterii si microbii
patogeni traiesc numai in prezenta oxigenului molecular.

Bacteriile facultativ aerobe, grupeaza la un loc unele drojdii, bacterii denitrificatoare s.a.
Bacteriile anaerobe sunt organisme capabile sa traiasca fara prezenta oxigenului liber.
Dintre acestea remarcam infuzoriile, clostridium pasteurianum si clostridium sporogenius.
Ca urmare, in legatura cu necesarul de oxigen pentru dezvoltarea culturilor de bacterii organo-
fagiste vom intalni doua tipuri de procese tehnologice pentru epurare biologica:
-Proces aerob, utilizat cu prioritate la indepartarea poluantilor din apele uzate;
-Proces anaerob aplicat la prelucrarea namolurilor fermentate si la epurarea apelor uzate foarte
concentrate in poluanti.

Cercetarile au evidentiat faptul caci in stransa asociere cu bacteriile, in procese aerobe

cohabiteaza protozoare (cele mai primitive forme de animale din clasele Flagellata, Sarcodia,
Sporazoa, Ameobosporidia, Ciliophora), metazoare (rotifere si nematode) si ciuperci sau chiar
fungi, alcatuind biocenoze.

La fiecare proces tehnologic de epurare biologica vom intalni biocenoze selectate specific
procesului ales.

Procese de transformare bacteriana

Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator in care sunt
cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru:biosinteza si dezvoltare, activitati
fiziologice secundare (mobilitatea, luminescent).

Procesele metabolice se clasifica astfel:

-Consumatoare de energie;

-Producatoare de energie.

16
 influent

Instalatie de dezintegrator
sitare

emisie termica
deznisipator

Central
Instalatie Separator termica
de de grasimi gaz
coagulare
-florurare Rezervor de
Decantor biogaz
primar biogaz

namol primar Instalatie de

fermentare
Bazin de
Bazin de anaeroba a
amestec si
aerare cu Ingrosator namolului
omogenizare
namol activ de namol
namol stabilizat
Decantor Instalatie de
secundar dezhidratare
namol secundar a namolurilor

recirculat Bazin de ape de drenaj

Instalatie de contact
namol dezhidratat
dezinfectare
efluent

17
 receptor

Figura 4 – Schema epurãrii biologice cu nãmol activ

18
Descrierea echipamentelor

Statia de epurare CN proiectata de firma DAIKI din Japonia si asamablata de SC ASTEC

ROMANIA SRL face parte dintr-o familie de statii de tratare a apelor uzate industriale,
comerciale si menajere care pot trata debite de pana la 1000 mc/zi.

Instalatia este de tipul “cast in place“, adica electro-mecanica furnizata de producatorul

japonez se asambleaza pe o structura de beton armat hidroizolat interior si exterior.

Exemplu de structura pentru o statie de tratare ape menajere

19
Statia functioneza ingropat pana la gurile de vizitare, in vecinatatea unui receptor natural capabil
sa preia debitul de apa epurat, fiind proiectata pentru protectie impotriva temperaturilor foarte
joase, dar si impotriva emanatiei mirosurilor neplacute.

Echipamentul are in componenta 3 compartimente de separare si sedimentare, 2

compartimente de oxidare biologica cu filtre catalitice si aerare produsa de blocul suflantelor, un
compartiment de sedimentare si un compartiment de clorinare. Avantajul mare fata de alte
instalatii de tratare a apelor menajere consta in adaptarea proiectului la suprafata disponibilizata
de beneficiar si operarea facila.

Descriere functionare

Influentul preluat din reteaua de canalizare este introdus in instalatie prin intermediul
conductei de intrare, dupa care este filtrat grosier pentru indepartarea corpurilor mari. Separarea
si sedimentarea se fac gravitational sau prin flotare in compartimentele de separare-sedimentare
1, 2 si 3 care au si rolul de digestie anaeroba si denitrificare a namolului recirculat.

Compartimentele 4,5 cu un volum egal cu 0,6 – 0,8 din debitul mediu zilnic, realizeaza
reducerea prin digestie aeroba a substantelor organice aflate inca in suspensie prin contactul cu
microorganismele aflate pe biopelicula formata pe filtrele catalitice tip fagure. O suflanta externa
produce aerarea cu un volum de aer suficient de mare pentru optimizarea procesului de oxidare
biologica, proportional cu cantitatea de CBO 5 din apele de tratat. Datorita fenomenului de
ingrosare in timp a biopeliculei care conduce la scaderea randamentului digestiei aerobe, aceste
compartimente sunt prevazute si cu sisteme de eliminare a surplusului de biopelicula prin
indepartare cu aer sub presiune si recirculare catre compartimentele de separare-sedimentare.
Compartimentul 5 realizeaza sedimentarea solidelor provenite din procesul de digestie aeroba
intr-un volum de aproximativ 0,15 – 0,25 din debitul mediu zilnic. Namolul produs se recircula
catre compartimentele primare de unde ciclul se reia. Compartimentul 6 are functia de
dezinfectie, adica eliminarea microorganismelor reziduale prin contact controlat cu tablete de
clor in cadrul unui dispozitiv special si descarcare a efluentului gravitational sau prin pompare
catre conducta de iesire. Recircularea namolului in exces din compartimentele de aerare si
sedimentare finala catre prima camera de sedimentare se face automat.

Statii de epurare din oraşul Craiova: incă din perioada comunistă, în 1988, s-au făcut investiţii
la Făcăi pentru construirea unei staţii de epurare, numai că planurile au fost repede uitate după
perioada postdecembristă. Încercările de reluare a lucrărilor în anul 1993 au eşuat şi ele, iar
Craiova a poluat în continuare apele Jiului.

La finele lui 2010 s-a reuşit darea parţială în funcţiune a staţiei. Adică a pornit prima filtrare, cea
mecanică, a apelor uzate din canalizarea oraşului. „Această secţiune este constituită din cameră

20
intrare-deversare, canal de legătură, secţiune canale rare şi dese, secţiune de separare grăsimi şi
nisip, decantoare primare, canal by-pass, canal de deversare şi cameră descărcare în Jiu“.

În sfârşit, proiectul a fost finalizat, iar Craiova poate intra în rândul oraşelor europene cu o staţie
de epurare, lucrare mult lăudată de oficialităţile locale.

Statia de tratare a apei Voila: amplasata la 6 km N-E de Municipiul Campina pe malul

drept al raului Doftana, bazinul hidrografic Ialomita, judetul Prahova .

Proiectata pentru o capacitate de 3mc/s si doua linii tehnologice distincte:

 firul I linie potabila Q= 1,45 mc/s
 firul II linie industriala Q= 1,55 mc/s
-se alimenteaza cu apa de suprafata de categoria a-II-a de calitate din raul Doftana,
sistemul este conceput cu functionare gravitationala atat in partea de captare, tratare, cat
si in partea de aductiune catre consumatori.

Statie de epurare Glina

21
:

Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale

Procesele fizice de epurare sunt acelea în care substanţele poluante nu suferă transformări
în alte substanţe, având la bază principiile:
a) separarea gravitaţională a particulelor grosiere, nedizolvate în apă, sub influenţa
câmpului gravitaţional al Pământului, prin sedimentare, prin flotaţie sau prin centrifugare. Este
posibil fenomenul de aglomerare (floconare), flocoanele având mase mai mari şi care
sedimentează mai repede. Ca exemplu se prezintă un decantor, care poate fi cu curgere a apei
verticală şi orizontală. Eliminarea nămolului din decantor se poate face manual şi intermitent.
După formă, decantoarele pot fi circulare şi rectangulare. Evacuarea apei limpezite se face prin
deversoare.

Decantor

b) flotaţia este un proces unitar de separare din apă, sub acţiunea câmpului gravitaţional
terestru, a particulelor cu densitate medie mai mică decât a apei. Flotaţia poate fi naturală sau cu
aer introdus în apă sub formă de bule fine prin difuzoare poroase. Scopul flotaţiei este de a forma
o spumă stabilă care să încorporeze particulele insolubile. Flotaţia se poate face se poate face în
bazine circulare sau dreptunghiulare.

22
 Instalaţie de flotaţie cu aer sub presiune

c) filtrarea constă în trecerea apei printr-un mediu poros în care are loc reţinerea prin
fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei ţesături fine sau
împâslituri.
d) reţinerea pe grătare şi site a impurităţilor grosiere (crengi, fire etc) pe grătare şi a celor
mai mici pe site. Viteza apei la întrarea în grătare este de cca. 0.3 m/s pentru a evita depunerile
pe grătar dar nu mai mare de cca. 1 m/s pentru a nu înţepeni corpurile grosiere între bare. Sitele
servesc pentru reţinerea impurităţilor nedizolvate de dimensiuni mai mici şi sunt realizate din
table metalice sau din plăci de material plastic perforat. Sitele pot fi statice şi mobile (ciururi cu
mişcare de vibraţie sau giratoare). Îndepărtarea materialelor din site se face cu perii, prin simpla
alunecare. Sitele fine din ţesături din fire metalice sau fire din materiale plastice se folosesc
pentru suspensii de particule fine.
e) epurarea în filtre granulare şi filtre cu prestrat. Materialul granular folosit ca umplutură
filtrantă este nisipul cuarţos. Se mai folosesc filtre cu mai multe straturi de materiale granulare,
cu densităţi diferite (de ex. din antracit, nisip cuarţos, granat) care pot fi spălate, granulele
aranjându-se cu diametrul descrescând în sensul de curgere.
f) epurarea prin membrane. Membrana este o barieră pentru speciile moleculare sau
ionice prezente în curentul de apă care o străbate. Ca materiale pentru membrane se folosesc
acetatul de celuloză, materiale polimerice stabile în timp (poliamide, polisuflone, etc.). Procesul
de epurare cu membrane se numeşte osmoză, care poate fi directă sau inversă, în funcţie de
direcţia apei de la o soluţie diluată la una concentrată sau invers.
Alte metode de epurare prin membrane sunt:
- ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectivă pentru
anumiţi componenţi.
- electrodializa - foloseşte membrane cu permeabilitate selectivă la anioni, respectiv
cationi, deplasarea acestora făcându-se sub influenţa unui câmp electric, ca la electroliză.
Prin procesele chimice de epurare, poluanţii sunt transformaţi în alte substanţe mai uşor
de separat, precipitate insolubile, gaze, care pot fi stipale, care au o activitate nocivă mai redusă
sau sunt mai susceptibile de a fi îndepărtate.
a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei soluţii uzate este reglat prin adaos de

23
acizi sau baze.
Neutralizarea apelor acide se face cu substanţe cu caracter bazic (oxizi, hidroxizi,
carbonaţi). Neutralizanţii care sunt utilizaţi sunt: piatra de var (carbonat de calciu), dolomita
(carbonat de calciu şi magneziu), varul (oxid de calciu) sub formă de hidroxid de calciu (lapte de
var sau var stins praf).
Neutralizarea apelor alcaline se face cu acizi reziduali, cu gazele de ardere bogate în
CO2
(14%) etc. Deoarece influenţii au debite variabile în timp, este necesară o buclă de reglare a pH,
mărind debitul de agent neutralizant.
b) oxidarea şi reducerea
Scopul oxidării este de a converti compuşii chimici nedoriţi în alţii mai puţin nocivi. Ca
oxidanţi se pot folosi: oxigenul, ozonul, permanganaţi, apă oxigenată, clorul şi bioxidul de clor.
Ca exemplu se dă distrugerea cianurilor cu clor până la formarea de cianaţi sau azot molecular:
CN- + OCl  CNO + Cl-
2 CNO + 3 OCl  N2 + 2HCO3- + 3Cl-
Reducerea constă în transformarea unor poluanţi cu caracter oxidant în substanţe
inofensive care pot fi uşor epurate. Ca exemplu se dă reducerea cromului hexavalent la crom
trivalent, în vederea precipitării acestuia ca hidroxid:
Cr2O72- + 6 Fe SO4 + 7 H2SO4  Cr2(SO4)3 + 3 Fe2(SO4)3 + 7 H2O + SO42-
Ca agenţi reducători se folosesc sărurile fierului trivalent, sulfaţi, acidul sulfuros.
c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluanţilor din apele
reziduale în produşi insolubili. Ca exemplu se dă îndepărtarea fluorului din apă prin introducerea
de ioni de calciu:
2 F- + Ca2  CaF2 – precipitat
d) coagularea şi flocularea - îndepărtarea unor particule prin sedimentare (coagulare) şi
destabilizarea prin absorbţia unor molecule mari de polimeri care formează punţi de legătură
între particule (floculare). Se folosesc pentru particule coloidale. În acest scop se folosesc
polimeri organici sintetici sau anorganici.
e) schimbul ionic
Schimbătorii de ioni se utilizează mai ales pentru dedurizarea apelor, folosind cationaţi în
forma sodiu (Na), iar regenerarea lor se face cu clorură de sodiu:
2 ZNa + Ca2+  Z2 Ca + 2 Na+
Procese biologice
Substanţele organice pot fi îndepărtate din apă de către microorganisme care le
utilizează ca hrană, respectiv sursă de carbon.
Reacţiile enzimatice au două faze:
(1) moleculele de enzimă şi de substanţă utilizată ca hrană (substrat) formează complecşi
(2) complecşii se descompun eliberând produsul de reacţie şi enzima
Enzima + Substrat  (Enzima substrat)
K2

24
 (Enzimă substrat)  Enzimă + Produs reacţie
Epurarea biologică aerobă se realizează în construcţii în care biomasa este suspendată în
apă sub formă de agregate de microorganisme (flocoane), sistemele fiind aprovizionate cu
oxigen.
Epurarea biologică anaerobă a apelor uzate se realizează în incinte închise (bazine de
fermentare) ferite de accesul oxigenului care inhibă activitatea microorganismelor anaerobe. Prin
descompunerea poluanţilor organici se obţin gaze de fermentare combustibile, datorită
conţinutului ridicat de metan.

Problema nămolului

Din staţiile de epurare rezultă mari cantităţi de nămol. De exemplu în Germania se

produc anual peste 100 de milioane de tone de nămol brut. Acesta este în final uscat prin diverse
procedee şi poate fi utilizat ca îngrăşământ agricol sau după caz este transportat la rampa de
gunoi şi haldat sau incinerat sau supus pirolizei.
Utilizarea ca îngrăşământ oricum nu se face direct, ci mai întâi trebuie supus unui proces
de "condiţionare" ce poate cuprinde dezinfecţie, adăugare de săruri de aluminiu şi fier, var,
cenuşă, materiale de floculare apoi deshidratare prin presă sau centrifugă.
În ultimul timp în apele uzate ajung tot mai multe metale grele şi alţi poluanţi care fac ca
nămolul să fie toxic şi neadecvat utilizării ca îngrăşământ. În Germania de exemplu doar circa
40% poate fi utilizat în agricultură. Alternative sunt folosirea lui ca materie primă la cărămizi
speciale şi alte materiale de construcţii. O practică larg răspândită în trecut şi din fericire
abandonată după îndelungi scandaluri a fost deversarea în ocean a nămolului provenit din staţii
de epurare a apelor.

Situaţia epurării apelor uzate

În Europa, s-au făcut eforturi considerabile pentru tratarea apelor reziduale şi pentru
reducerea apelor uzate deversate. Cu toate acestea, mai este încă de lucru până la punerea
completă în aplicare a directivei privind tratarea apelor reziduale urbane. Progresul realizat până
acum s-a datorat investiţiilor de capital şi unor forme avansate de tratare.
Tendinţele de viitor arată că poluarea apelor urmare deversării apelor uzate va fi în
continuare redusă, în special în ţările din UE-10, cu sprijin din partea fondurilor structurale şi de
coeziune UE, începând din 2007. Evoluţia din ultimii 20 de ani a politicilor privind tratarea
apelor uzate arată că investiţiile în instalaţiile de tratare, combinate cu stimulente economice
reale pentru reducerea poluării la sursă, oferă cea mai eficientă metodă de a reduce acest tip de
poluare.
Prin politici precum directiva privind nitraţii, Uniunea Europeană a încercat să reducă
poluarea din agricultură. Între timp, investiţiile făcute de furnizorii de apa continuă să asigure

25
calitatea apei potabile. Dar râurile şi apele subterane ale Europei continuă să fie poluate de
infiltraţiile de îngrăşăminte şi pesticide organice sau minerale. Deşi se aşteaptă ca utilizarea
acestor substanţe chimice să se reducă la nivelul UE-15, în UE-10 se preconizează o creştere cu
35 % a utilizării îngrăşămintelor până în 2020, pe măsură ce agricultura se intensifică.
Multe zone din Europa se vor confrunta în continuare cu probleme privind calitatea
apelor subterane, întrucât durează zeci de ani până când substanţele poluante infiltrate în pământ
ajung în râuri, lacuri şi rezervelor de apă.
Prevenirea, prin schimbarea practicilor agricole, este mai eficientă decât combaterea
poluării, în special pe termen lung.

26
Capitolul 2: Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale localitatii
Debitele caracteristice de ape uzate prelucrate în

staţiile de epurare a apelor uzate urbane

-Aspecte generale-

Staţiile de epurare a apelor uzate urbane au rolul de a purifica totalitatea apelor uzate ale
unui centru populat până la un grad admisibil astfel încât să nu afecteze calitatea cursului de apă
receptor în care sunt deversate după tratare. Apele uzate ale centrului populat sunt aduse la staţia
de epurare prin intermediul sistemului centralizat de canalizare care are rolul de a colecta apele
uzate de la toţi generatorii de apă uzată de pe raza centrului urban care, după localizarea lor sunt
consumatorii de apă menajeri şi sociali aflaţi în zona rezidenţială a centrului populat, precum şi
unităţile industriale şi agrozootehnice.

Debitul de ape uzate preluat din centrele urban şi prelucrat de staţiile de epurare urbane
nu este constant pe perioada unei zile, prezentând fluctuaţii în funcţie de modul în care se
consumă apa de alimentare în centrele urbane. De aceea se utilizează mai multe mărimi
caracteristice care să definească cât mai bine acest debit fluctuant şi anume:
- debitul zilnic mediu Qu zi med exprimat în unitatea caracteristică [m 3/zi], sau în unitatea
3
S.I. [m /s] este valoarea medie a debitelor zilnice de apă uzată produse în centrul urban pe
parcursul unui an;
- debitul zilnic maxim Qu zi max [m3/zi, m3/s] este valoarea maximă a debitelor zilnice de
apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unui an;
- debitul orar maxim de ape uzate Qu orar max [m3/h, m3/s] este valoarea maximă a debitelor
orare de apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unei zile;
- debitul orar minim de ape uzate Q u orar min [m3/h, m3/s] este valoarea maximă a debitelor
orare de apă uzată produse în centrul urban pe parcursul unei zile;
Debitului de apă uzată a centrului urban se determină în funcţie de consumul de apă
potabilă a centrului urban, valorile caracteristice ale acestuia obţinându-se după următorul
algoritm succesiv: se calculează valorile caracteristice ale necesarelor şi cerinţelor de apă de
alimentare din zonele rezidenţială, industrială şi agrozootehnică ale centrului urban, se
calculează valorile caracteristice ale cerinţei totală de apă de alimentare a centrului urban, apoi se
calculează calculează valorile caracteristice ale debitului de apă uzată a centrului urban.

27
 2.1 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de

apă din localitate

Necesarul de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului populat se exprimă

prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de alimentare Q zi med
[m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de apă de alimentare Q zi max [m3/zi] şi debitul
necesarului orar maxim de apă de alimentare Q orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale
necesarului de apă de alimentare din zona rezidenţială a centrelor populate se determină cu
următoarele relaţii:

1
Q zi med= ( ∑ ∑ N (i)⋅¿q j (i))+Q ci ¿
1000 i j (1.1)

1
Q zi max = ( ∑ ∑ N (i )⋅¿q j (i )⋅K zi (i))+Qci ¿
1000 i j (1.2)

1 1
24 1000 ∑
Q orar max = ( ( ∑ N (i)⋅¿ q j (i)⋅K zi (i )⋅K o (i))+Qci ) ¿
i j (1.3)

în care: i – indice referitor la necesarul de apă în funcţie de zonele diferenţiate ale localităţii după
gradul de dotare al clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi rece (vezi tabelul 1.1); i are valori între
1-5;

j – indice referitor la categoria de necesar de apă şi anume: apă pentru nevoi gospodăreşti, apă
pentru nevoi publice, apă pentru stropit spaţiile verzi, apă pentru stropit străzi şi spălat pieţe; j are
valori între 1-4;

N(i) – numărul de locuitori care locuiesc în zona i a localităţii;

qj(i) [l/om.zi] – debitul zilnic mediu specific din categoriile j ale necesarului de apă pentru
locuitorii din zona i a localităţii, şi anume: q g(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi
gospodăreşti ale populaţiei (vezi tabelul 1.1); q p(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi
publice (vezi tabelul 1.1); qsv(i) – debitul zilnic mediu pentru stropit spaţiile verzi care se poate
aprecia global ca o ploaie efectivă (25 l/m 2) la două săptămâni şi 10 m2 spaţiu verde/om
conducând la o valoare qsv(i) = 17,9 l/om.zi, qsp(i) – debitul zilnic mediu specific pentru stropit
străzi şi spălat pieţe se poate calcula analitic sau se poate aprecia global la 5% din debitul zilnic
mediu specific pentru nevoi publice qp(i);

28
Qci [m3/zi] – debitul necesarului de apă pentru combaterea incendiilor;

Kzi–coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1);

Ko – coeficientul de variaţie orară care se adoptă pentru fiecare din zonele diferenţiate ale
localităţii după gradul de dotare a clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi rece; când nu sunt alte
valori justificate, pot fi adoptate valorile din tabelul 1.2

Tabelul 1.1[4]
Zone ale localităţii qg(i) qp(i)
diferenţiate în funcţie de gradul [l/ [l/ Kzi(i)
de dotare al clădirilor cu omz omzi
instalaţii de apă rece şi caldă i] ]

Zone în care apa se

1,3/1,
distribuie prin cişmele 40 25
45
amplasate pe străzi

Zone în care apa se

1,2/1,
distribuie prin cişmele 80 30
35
amplasate în curţi

Zone cu gospodării având

1,2/1,
instalaţii interioare de apă rece 140 30
35
şi canalizare

Zone cu gospodării având

instalaţii interioare de apă şi 1,15/1
210 85
canalizare, cu preparare locală ,30
a apei calde

Zone cu clădiri având

instalaţii interioare de apă caldă
şi canalizare, cu preparare 1,10/1
280 100
centralizată a apei calde ,25
(inclusiv cele cu clădiri
racordate la termoficare)

29
Tabelul 1.2[4]
Numărul total de Numărul total de
locuitori ai locuitori ai
Ko Ko
centrului populat centrului populat
(N) (N)

 500 2,8 15000 1,35

1000 2,2 25000 1,30

1500 2,0 50000 1,25

3000 1,75 100000 1,20

7000 1,5  200000 1,15

NOTE

1 - În cazul în care distribuirea apei nu se face continuu ci după un program de furnizare

propriu, coeficientul Ko poate fi mărit pe bază de calcule justificative. Alimentarea discontinuă
cu apă trebuie însă considerată ca provizorie.

2 - Pentru valori intermediare ale numărului de locuitori coeficientul K o se calculează

prin interpolare lineară.

3 - Coeficientul se determină în funcţie de numărul de locuitori N(i) din fiecare dintre

zonele diferenţiate ale localităţii după gradul de dotare a clădirilor cu instalaţii de apă caldă şi
rece.

Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor poate fi preluat din hidranţi interiori sau
exteriori clădirilor, iar pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci, instituţii, unele spaţii industriale,
etc) pot fi prevăzute sisteme speciale (sprinclere, drencere, etc). Apa pentru hidranţii interiori şi
sistemele speciale trebuie să fie potabilă. La hidranţii exteriori se foloseşte de regulă apă potabilă
din reţea, iar în cazuri speciale pentru combaterea din exterior se poate folosi şi o altă calitate de
apă prin mijloace separate (maşini cisterne proprii, rezerve de apă, reţele separate, etc)

Debitul Qci al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor se poate calcula analitic
pe baza prevederilor din STAS 1478-90 ţinându-se seama de configuraţia sistemelor pentru
combaterea incendiilor.

Tabelul 1.3 [4]

30
 Numărul Numărul Debitul qhe [l/s] al unui hidrant
locuitorilor din ninc de exterior
localitate incendii
simultane clădiri cu clădiri cu

1 – 4 etaje peste 4 etaje

≤ 5.000 1 5 10

5.001 – 10.000 1 10 15

10.001 – 25.000 2 10 15

25.001 – 50.000 2 20 25

50.001 – 100.000 2 25 35

100.001 – 200.000 2 30 40

200.001 – 300.000 3 40 55

300.001 – 400.000 3 - 70

400.001 – 500.000 3 - 80

500.001 – 600.000 3 - 85

600.001 – 700.000 3 - 90

700.001 – 800.000 3 - 95

800.001 – 1.000.000 3 - 100

Debitul Qci [m3/zi] al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor, în cazul în care se
folosesc hidranţi exteriori şi nu au fost realizate studii speciale, se poate aprecia cu relaţia:

Qci = 86 , 4⋅ninc⋅q he (1.4)

în care: ninc – numărul de incendii simultane din zona rezidenţială;

qhe [l/s] – debitul unui hidrant exterior (vezi tabelul 1.3).

31
 Tabelul 1.4 [5]

Lungimea Numărul Debitul

nhi
Destinaţia şi caracteristicile lj [m] jeturilor qhi [l/s]
clădirii protejate minimă a în al unui
jetului funcţiun hidrant
compact e interior
simultan
ă*

Blocuri de locuinţe, clădiri

pentru cazare comună, clădiri
care adăpostesc birouri,
localuri pentru alimentaţie
publică, gări, vestiare, băi şi
spălătorii publice

a) cu un volum mai mic de 6 1 2,5

25000 m3;
6 2 2,5
3
b) cu un volum de 25000 m
sau mai mare.

Clădiri care adăpostesc copii

de vârstă preşcolară, instituţii
medicale, aziluri pentru
bătrâni sau infirmi, muzee,
expoziţii, biblioteci, arhive,
clădiri de producţie, de
depozitare, industriale,
garaje, magazine şi depozite
anexe:

a) cu un volum mai mic de 6 1 2,5

5000 m3;
6 2 2,5
3
b) cu un volum de 5000 m
sau mai mare.

Cinematografe, cluburi şi
case de cultură (fără scenă

32
 amenajată), săli de concerte
şi săli de întruniri, de
gimnastică şi sport cu o
capacitate mai mică de 600
locuri:

a) situate în clădiri de gradul

I şi II de rezistenţă la foc; 9 2 2,5

b) situate în clădiri de gradul

III şi IV de rezistenţă la foc.
9 2 5

Cinematografe, cluburi şi
case de cultură (fără scenă
amenajată), săli de concerte
şi săli de întruniri, de
gimnastică şi sport cu o
capacitate de 600 locuri sau 9 2 5
mai mult.

Teatre dramatice sau

muzicale, cluburi şi case de
cultură cu scenă amenajată

a) cu mai puţin de 1000 de 9 3 5

locuri; 9 4 5
b) cu 1000 de locuri sau mai
mult.

Clădiri cu înalţimi peste 45 m

a) cu un volum pâna la 50000 9 3 5

m3;
9 4 5
b) cu un volum peste 50000
m3.

Debitul Qci [m3/zi] al necesarului de apă pentru combaterea incendiilor în cazul se folosesc
hidranţi interiori se determină cu relaţia:

33
 Q ci = 86 , 4⋅ninc⋅n hi⋅q hi (1.5)

în care:ninc - numărul de incendii simultane din zona rezidenţială;

nhi - numărul de hidranţi interiori în funcţiune simultană (vezi tabelul 1.4);

qhi [l/s] - debitul unui hidrant interior (vezi tabelul 1.4).

În cazul în care, din aceeaşi reţea publică de alimentare cu apă aferentă unei localităţi, se
alimentează în caz de incendiu şi unităţile industriale sau agrozootehnice, numărul teoretic de
incendii se poate adopta şi pe baza tabelului 1.5, dacă nu sunt justificate alte valori.

Tabelul 1.5[4]

Numărul
Suprafaţa Numărul de
de
teritoriulu incendii
locuitori
i simultane Modul de considerare a
din
întreprind incendiilor simultane
localitat
erilor
e
S [ha] ninc
N

La localitate sau la zona

industrială, luând în
< 10000 < 150 1
considerare debitul de
incendiu cel mai mare.

Unul în localitate şi unul

în zona industrială, sau
10.001 ÷
< 150 2 ambele în localitate
25.000
luând în considerare
suma valorilor maxime.

Unul în localitate şi unul

în zona industrială,
ambele în localitate sau
 25.000 ≥ 150 2 ambele în zona
industrială, cores-
punzător sumei valorilor
maxime.
34
 Necesar specific
[l/om·zi]

din care apă

Destinaţia clădiri
Total caldă
Unul în localitate şi unul
apă de de
în zona industrială,
60C sau
ambele în localitate 45C
> 25.000 < 150 2 ambele în zona
1 2 3 4
industrială, cores-
punzător sumei valorilor
maxime
Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)
Se determină
în cazul preparării centraleconform
a apei calde:
- apartament cu closet, lavoare, cadă de
tabelului 1.6
baie şi spălător; 280 110 90
pentru.
- apartament cu closet, lavoare, cadă de
duş şi spălător; localitate şi În localitate şi zona
> 25.000 > 150 conform industrială, numărul care
STAS 1478 rezultă200 80
pentru fiecare.
65
ptr. zona
industrială,
în cazul preparării locale a apei calde:
însumându-
- în cazane funcţionând cu lemne,
se.
cărbuni sau combustibil lichid; 140 55 45
- în cazane funcţionând cu gaze sau în
încălzitoare electrice.
170 60 50 NOTĂ Dacă
între întreprindere
Clădiri pentru birouri (pentru un
şi localitate 20 5 4 este
funcţionar pe schimb)
totdeauna un spaţiu gol
(verde) de 1 2 3 4 minimum
300 m, cele două unităţi
(localitate şi Cluburi, case de cultură şi teatre industrie) se
analizează separat.
cu prepararea centrală a apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi);
35 15 12
- spectatori, vizitatori (pentru un loc pe Pentru
centrele zi); 12 - - populate cu
populaţia mai mare de
fără apă caldă:
300.000 - actori (pentru o persoană pe zi); locuitori, la
care 25 - - programul
de - spectatori, vizitatori (pentru un loc pe
zi). 12 - -

Cinematografe (pentru un loc pe zi) 5 - -

35
Cantine, restaurante, bufete (pentru o
singură masă servită o singură dată, la prânz):

- bufete; 13 6 9
sistematizare conţine date complete despre dotările social-culturale , stabilirea debitelor
necesarului de apă de alimentare se poate face prin calcul analitic detaliat pe baza datelor din
tabelele 1.6, 1.7, 1.8 şi 1.9.

Comparându-se valorile debitului necesarului de apă, obţinute pe baza calculului analitic

(pe baza relaţiilor 1.1 - 1.5), cu cele obţinute prin utilizarea tabelelor 1.3 - 1.9, pentru estimarea
debitelor necesarului de apă, se vor alege valorile cele mai mari.

Tabelul 1.7 [5]

OBSERVAŢII

1) Durata efectivă a perioadei de consum, în ore, se stabileşte pentru fiecare caz în parte
în funcţie de regimul de funcţionare a instalaţilor de apă din clădirea respectivă.

2) Durata maximă de utilizare a duşurilor şi lavoarelor în vestiarele întreprinderilor

industriale este de 45 minute pentru fiecare schimb.

3) Datele din tabelul 1.8 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de

combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităţii rezervorului de
acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum).

4) Grupele proceselor tehnologice sunt următoarele:

- grupa I: procese tehnologice care se desfăşoară în condiţii de contact cu praful, dar fără
degajare de substanţe chimice, fără contact cu produse iritante asupra pielii (care produc
murdărirea mâinilor, care produc murdărirea mâinilor şi corpului);

- grupa II: procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil (cu
temperatură ridicată şi radiaţii calorice, cu temperatură scăzută, cu folosirea unei cantităţi mari
de apă);

- grupa III: procese tehnologice care se desfăşoară în condiţii de degajare de praf, fără alte
substanţe chimice sau produse iritante asupra pielii:

III a) - cu degajare medie şi mare de praf;

III b) - cu degajare intensivă de negru de fum, cu praf de gudron, cu praf de

cărbune;

36
 - grupa IV: procese tehnologice care au loc în condiţii de contact cu substanţe toxice (cu
acţiune iritantă asupra pielii prin contact direct, cu acţiune toxică generală, cu gaze şi vapori care
pot produce intoxicaţii acute);

- grupa V: procese tehnologice în care se manipulează sau prelucrează materiale infectate;

- grupa VI: procese tehnologice care necesită un regim special pentru asigurarea calităţii
producţiei:

VI a) - legate de prelucrarea produselor alimentare;

VI b) - legate de producţia medicamentelor, produselor biologice şi materialelor

sanitare.

Cerinţa de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului populat se exprimă prin
următoare mărimi caracteristice: debitul cerinţei zilnice medii de apă de alimentare Q s zi med
[m3/zi], debitul cerinţei zilnice maxime de apă de alimentare Q s zi max [m3/zi] şi debitul cerinţei
orare maxime de apă de alimentare Qs orar max [m3/h]. Valorile caracteristice ale cerinţei de apă de
alimentare din zona rezidenţială a centrelor populate se determină cu următoarele relaţii:

Q s zi med =K p⋅K s⋅Q zi med (1.6)

Q s zi max =K p⋅K s⋅Q zi max (1.7)

Q s orar max =K P⋅K s⋅Q orar max (1.8)

în care: Qzi med [m3/zi], Qzi max [m3/zi] şi Qorar max [m3/h] - debitele zilnic mediu, zilnic maxim şi orar
maxim ale necesarului de apă de alimentare pentru centrul populat;

Kp – coeficient prin care se ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi în reţeaua de

distribuţie şi care poate lua valori între 1,08-1,10 în cazul sistemelor care se proiectează şi
urmează a fi executate şi valori între 1,10-1,25 în cazul sistemelor existente la care se fac
extinderi sau creşte gradul de confort;

Ks – coeficient prin care se ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă
şi canalizare (spălarea aducţiunilor, a reţelei de distribuţie şi a reţelei de canalizare; nevoi ale
staţiilor de tratare şi epurare, evacuarea zăpezii, etc.), care are valorile: 1,02 în cazul în care
întreţinerea sistemului de alimentare care asigură apa potabilă este uşoară şi 1,05-1,08 în cazul
surselor subterane sau de suprafaţă de apă care necesită tratare în vederea îmbunătăţirii, valoarea
coeficientului variind în funcţie de complexitatea tratării şi de tehnologia de funcţionare a

37
obiectelor componente (în cazuri speciale, pe bază de justificări tehnice, se pot adopta şi alte
valori).

Exprimarea valorilor caracteristice Q zi med , Q zi max şi Q orar max ale debitului cerinţei de apă de
alimentare pentru centre populate în [m3/s] se face pe baza următoarelor relaţii de transformare:

Q s zi med [ m3 /s ]=1 , 157⋅10−5⋅Q s zi med [ m3 / zi ] (1.9)

Q s zi max [m3 /s]=1 ,157⋅10−5⋅Qs zi max [ m3 / zi ] (1.10)

Q s orar max [ m3 / s]=2 ,778⋅10−4⋅Q s orar max [ m3 /h ] (1.11)

REZOLVARE:

1
1000 ∑
Q zi med= ( ∑ N (i)⋅¿q j (i))+Q ci ¿
i j (1.1)

In zona 2 sunt 30% din locuitori: 31000·0,3= 9300 locuitori

In zona 5 sunt : 70%din locuitori 31000·0,7=21700 locuitor

Qci =86 , 4 · 1 ·2 0=1728 m³ / zi

1
1000 ∑
Q zi med= ( ∑ N (i)⋅¿q j (i))+Q ci ¿ 1 N
i j = 1000 [ (2 )(
1
[N (
q g (2 )+ q p (2)+ q sv (2 )+ qsp (2 ) ¿+ N (5) (qg (5) +q p(5) +q sv (5) +q sp(5) )] +Qci=
1000 (2 )
1
q g (2 )+1 , 05 q p(2) +17 , 9 ¿+ N ( 5) (q g ( 5) +1 ,05 q p (5 )+17 , 9)] +2160= [9300(80+1,05·30+17,9)
1000
+21700 (280+1,05·100+17,9)] +86,4·1·20=

Q zimed =1736, 74 m ³ / zi

38
 1
Q zi max = ( ∑ ∑ N (i )⋅¿q j (i )⋅K zi (i))+Qci ¿ 1
¿
1000 i j = 1000 (
1
q g (2 )+1 , 05 q p(2) +17 , 9 ¿ ·1 , 2+ N (5 ) (q g (5 )+1 , 05 q p (5) +17 , 9)·1,1] +86,4=
1000
1
[9300(80+1,05·30+17,9)·1,2 +21700(280+1,05·100+17,9)·1,1] +86,4·1·20= ¿
1000

Q zimax=110630 ,55 m ³ / zi

1 1
Q orar max = ( ( ∑ ∑ N (i)⋅¿ q j (i)⋅K zi (i )⋅K o (i))+Qci ) ¿ 1 { 1 ¿
24 1000 i j = 24 1000 (
1 1
q g (2 )+1 , 05 q p(2) +17 , 9 ¿ ·1 , 2 ·1,315+ N (5) (q g ( 5) +1 ,05 q p (5 )+ 17 , 9)·1,1·1,264] +2160== { ¿(
24 1000
80+1 0 , 5 ·30+17 ,9 ¿ · 1 ,2 · 1, 48+ 21(280+1 , 05 ·100+17 ,9)·1,2·1,48+21,700]}
+21700(280+1,05·100+17,9)
·1,1·1,339)+86,4·1·20=166707,36·1,2·1,48+8742,930+86,4·1·20=306,543 m3/h

Qorar max=306,543 m ³ /h

Consideram: K p =1,46

K s =¿0,91

Q s zi med =K p⋅K s⋅Q zi med =1,10·1,05· 1736 , 74=20059,3 m³/zi

Q s zi max =K p⋅K s⋅Q zi max =1,1·1,05·110630 , 55=127,74m³/zi

Q s orar max=K P⋅K s⋅Q orar max =1,1·1,05· 306,543 =354,057m³/h

39
 Q s zi med [ m3 /s ]=1,157⋅10−5⋅Q s zi med [ m3 / zi ] =1,157·10−5 ·20059,9=0,2390 m³/s

Q s zi max [m3 /s]=1 ,157⋅10−5⋅Qs zi max [ m3 / zi ] =1,157·10−5 ·127,74=0,0147m³/s

Q s orar max [ m3 / s]=2 ,778⋅10−4⋅Q s orar max [ m3 /h ] =2,778·10−4·354,057=0,9835 m³/s

2.2 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de

apă de alimentare din zona industrială a centrului populat

Necesarul de apă de alimentare pentru zona industrială a centrului populat se exprimă

prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI zi max [m3/zi] şi debitul necesarului orar maxim de apă de alimentare
pentru zona industrială QnI orar max [m3/h].

Structura fiecăruia dintre debitele caracteritice ale necesarului de apă Q nI pentru

alimentarea unităţilor industriale este următoarea:

QnI =Q nIt +Q nIg +QnIi +Q nIn (1.12)

în care: QnIt [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă tehnologică care trebuie să includă apa
pentru fabricarea produselor (apă inclusă în produsul finit), apa pentru răcirea utilajelor,
aparatelor, agregatelor, produselor, etc., apa pentru răcirea rezervoarelor de fluide tehnologice
sau combustibile, apa pentru producerea aburului şi a apei calde, apa pentru spălarea materiei
prime, a subproduselor şi produselor finite, a instalaţiilor tehnologice, prelucrarea materiei
primei, prepararea soluţiilor, a unor substanţe, etc., apa pentru transportul hidraulic al materiei
prime, al subproduselor şi produselor finite (se recomandă a se evita transportul hidraulic cu apă
de alimentare), etc.;

QnIg [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru nevoi igienico-sanitare care trebuie să
includă apa pentru funcţionarea instalaţiilor sanitare, întreţinerea clădirilor şi spaţiilor de

40
producţie şi administrative (spălarea pardoselii, pereţilor, etc.) din unităţile industriale, precum şi
pentru funcţionarea cantinelor, căminelor, grădiniţelor, creţelor, punctelor medicale, spălătoriilor
de rufe, etc. aferente acestora;

QnIi [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru incendii care trebuie să includă apa
rezervată pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;

QnIn [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru alte utilizări, care este un termen apare în
relaţii numai dacă există necesităţi nespecifice de apă ale unităţilor industriale, altele decât cele
definite în termenii anteriori, şi care se determină analitic.

Relaţiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de apă de alimentare din zona
industrială a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt următoarele:

U ⋅n gm
QnI zi med= ∑ U tl⋅n tl +∑ ∑ 1000
gm
+ 24⋅∑ ∑ 3 ,6⋅Qinc
l mI m ninc n
(1.13)
K ⋅U gm⋅n gm
QnI zi max = ∑ U tl⋅ntl +∑ ∑ 1000
zi
+24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc
l mI m ninc n
(1.14)
U ⋅n K ⋅K ⋅U ⋅n
QnI orar max =∑ tI tI + ∑ ∑ o zi gm gm + ∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc
l 24 mI m 24⋅1000 n inc n
(1.15)

în care: l – indice referitor la numărul categoriilor de produse industriale fabricate;

Utl – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a categoriei de produse industriale: tone, m 3,
bucăţi, etc. (producţie finită, materie primă sau după caz producţie intermediară) în perioada
considerată (în cazul de faţă pe zi).

ntl [m3/unitate caracteristică a categoriei de produse industriale] – necesarul de apă specific

corespunzător unităţilor de capacitate a categoriei de produse industriale. În tabelul 1.10 sunt
date orientative despre necesarul specific de apă pentru produse din diferite unităţi industriale;

mI – indice referitor la numărul de întreprinderi industriale care realizează categorii de produse;

m – indice referitor la numărul de folosinţe;

Ugm – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a folosinţei: persoane, clădiri, schimburi,
vehicule, etc. sau combinaţii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. în perioada
considerată (în cazul de faţă pe zi);

41
ngm [l/unitate sau combinaţii de unităţi caracteristice ale folosinţei] – necesarul specific de apă
corespunzător unităţilor sau combinaţiilor de unităţi ale folosinţei (vezi tabelul 1.7);

Kzi, Ko – coeficienţi de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1), respectiv coeficientul
de variaţie orară (vezi tabelul 1.2);

ninc – indice referitor la numărul de incendii simultane la unităţi industriale;

n – indice referitor la numărul clădirilor din unitatea industrială atinsă de incendiu;

Qinc [l/s] – debitul specific de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor din clădiri, ţinându-
se seama de volumul Vn [m3] al clădirii n atinsă de incendiu şi gradul de rezistenţă la foc al
clădirilor, cu valori orientative indicate în tabelele 1.11, 1.12, 1.13.

Tabelul 1.10 [1]

Necesarul de apă specific pentru diferite unităţi industriale

Necesarul de apă specific

corespunzător unităţilor de
capacitate a categoriei de produse
Tipul unităţii industriale industriale

[m3/unitatea categoriei de
produse]

Industria alimentară:

Abatoare 1,2 – 1,65 m3/t

Fabrici de mezeluri 6 – 10 m3/t

Fabrici de conserve 8 – 22 m3/t

42
Fabrici de amidon 75 – 110 m3/t

Fabrici de spirt 15 – 25 m3/t

Fabrici de bere 5 – 13 m3/m3

Fabrici de băuturi nespirtoase 3,8 – 5 m3/m3

Fabrici de drojdie 42 – 121 m3/t

Fabrici de melasă 31 – 60 m3/t

Fabrici de zahăr:

- producţia de zahăr din sfeclă 85 m3/t

- rafinarea zahărului 5 m3/t

Fabrici de lapte şi brânzeturi 15 – 20 m3/t

Fabrici de morărit 2 m3/t

Fabrici de pâine 1 – 1,5 m3/t

Industria uşoară:

Fabrici de prelucrare primară a 130 – 143 m3/t

lânii
1140 m3/t
Fabrici de filatură de mătase
400 – 600 m3/t
Fabrici de prelucrare a
100 – 130 m3/t
bumbacului
0,5 – 0,8 m3/t
Fabrici de fibre sintetice
250 – 350 m3/t

43
Fabrici de ţesut 280 – 360 m3/t

Fabrici de vopsit – imprimat 120 m3/t

ţesături
83 – 87,5 m3/t
Fabrici de stofă
32,4 m3/1000 perechi
Blănării

Fabrici de piele

Fabrici de încălţăminte

Industria celulozei şi hârtiei:

Fabrici de pastă de lemn 90 – 100 m3/t

Fabrici de celuloză 75 – 650 m3/t

Fabrici de hârtie 100 – 300 m3/t

Fabrici de carton 50 – 250 m3/t

Industria chimică:

Fabrici de cauciuc natural 285 – 855 m3/t

Fabrici de cauciuc sintetic 60 m3/t

Fabrici de azbest 100 m3/t

Fabrici cocso – chimice 2,8 – 3,5 m3/t

44
Fabrici de sodă 110 m3/t

Fabrici de sulfat de fier 45 – 70 m3/t

Fabrici de amoniac 550 – 1150 m3/t

Fabrici de acid azotic 200 – 300 m3/t

Fabrici de acid sulfuric 10 – 80 m3/t

Fabrici de azotat de sodiu 20 – 75 m3/t

Fabrici de azotat de potasiu 2 – 5 m3/t

Industria petrolieră şi gazelor:

Combinate de prelucrare a 10 – 18 m3/t

ţiţeiului
1,3 – 1,5 m3/t
Fabrici de gaze pe bază de
cărbune

Industria de prelucrare a
minereuri-lor şi siderurgică:

Fabrici de prelucrare a
minereurilor feroase
15 – 30 m3/t
Fabrici de prelucrare a
minereurilor neferoase:

aluminiu;

45
cupru;
plumb;
145 – 215 m3/t
zinc;
nichel; 79 – 140 m3/t
aur.
116,5 – 139,5 m3/t
Uzine siderurgice
190 – 325 m3/t

800 – 850 m3/t

17 – 18 m3/t

25 – 50 m3/t

Industria constructoare de
maşini:

Uzine constructoare de
automobile şi tractoare:
100 m3/buc
autoturisme;
autocamioane; 85 m3/buc
tractoare.
45 m3/buc
Uzine pentru construcţii
de maşini şi ateliere mecanice:

secţii de turnare;
secţii de prelucrare.
4,5 – 5 m3/t

3 – 3,5 m3/t

46
 Industria energetică:

Uzine termoelectrice:

răcirea condensatorilor
turbinelor;
280 – 450 m3/MWh
răcitoare pentru ulei şi aer;
alimentarea cazanelor; 12 – 35 m3/MWh
îndepărtarea hidraulică a
4,5 – 8 m3/MWh
cenuşii.

10 – 15 m3/t

La modul general, valorile debitului cerinţei de apă de alimentare pentru unităţile

industriale [6] se determină cu următoarele tipuri de relaţii, pentru cazurile sistemelor fără
recirculare sau reutilizare a apei, şi anume QsI [m3/s], respectiv a sistemelor cu recirculare sau
reutilizare a apei , şi anume QsI rec [m3/s]:

K sI⋅K pI⋅QnI
Q sI =
D (1.16)

K sI⋅K pI⋅( QnI −r⋅QnI ) + r⋅K r⋅QnI

Q sI rec =
D (1.17)

în care: KsI – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare (spălarea aducţiunii, a reţelelor de distribuţie, pentru staţiile de tratare şi
epurare, evacuarea zăpezii, etc.) care ia valori în funcţie de tipul sursei şi mărimea staţiei de
tratare, astfel: 1,07 atunci când staţiile de tratare au capacităţi peste 0,5 m 3/s; 1,10 atunci când
staţiile de tratare au capacitatea mai mică sau egală cu 0,5 m 3/s şi 1,02 pentru sursele de apă
subterană fără staţie de tratare;

47
KpI – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor în aducţiune şi reţelele de distribuţie,
care se stabileşte prin calcule în funcţie de soluţiile tehnologice şi care se poate considera maxim
1,05 în lipsa datelor necesare;

QnI [m3/zi, m3/h sau m3/lună] – debitul necesarului de apă de alimentare pentru unităţile
industriale;

D [s/zi, s/h sau s/lună] – perioada pentru care a fost calculat necesarul de apă, care are valorile
3.600 s/h, 86.400 s/zi şi 2.592.000 s/lună;

r – gradul de recirculare a apei cu valori între 0 şi 1 în funcţie de condiţiile tehnologice şi

constructive;

Kr – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de recirculare şi reutilizare
a apei care are valoare maximă 0,05 pentru debite recirculate mai mici sau egale cu 1 m 3/s,
respctiv 0,03 pentru debite recirculate mai mari de 1 m3/s.

Practic, cerinţa de apă de alimentare pentru unităţile industriale se determină prin

considerarea debitelor zilnice QnI [m3/zi] în cazul surselor de apă neamenajate, respectiv prin
considerarea debitelor lunare medii QnI [m3/lună] în cazul surselor de apă cu lucrări de
regularizare a debitelor, cu evidenţierea variaţiei acestora în timpul anului. În lipsa unor date
concrete despre variaţia acestor debite în timpul anului, în continuare în lucrare se vor lua în
considerare valorile caracteristice ale debitului zilnic al necesarului de apă pentru alimentarea
unităţilor industriale.

Având în vedere că sistemele de alimentare cu recircularea apei se întâlnesc îndeosebi în

cazul sistemelor de răcire de la centralele de producere a energiei electrice, cazurile cel mai
frecvent întâlnite de alimentare cu apă a unităţilor industriale sunt cele nu fac recircularea apei de
alimentare. În acest caz mărimile caracteristice ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona
industrială a centrului populat: debitul cerinţei zilnice medii de apă de alimentare pentru zona
industrială QsI zi med [m3/zi], debitul cerinţei zilnice maxime de apă de alimentare pentru zona
industrială, QsI zi max [m3/zi] şi debitul cerinţei orare maxime de apă de alimentare pentru zona
industrială QsI orar max [m3/h] se determină cu următoarele relaţii:

Q sI zi med=K sI⋅K pI⋅QnI zi med (1.18)

Q sI zi max =K sI⋅K pI⋅Q nI zi max (1.19)

Q sI orar max =K sI⋅K pI⋅QnI orar max (1.20)

48
 Exprimarea debitelor caracteristice QsI zi med [m3/zi], QsI zi max [m3/zi] şi QsI orar max [m3/h] ale
cerinţei de apă de alimentare pentru zona industrială în [m3/s] se poate face prin transformare
utilizând relaţiile similare 1.9, 1.10, şi 1.11.

REZOLVARE:

U gm⋅n gm
QnI zi med=∑ U tl⋅n tl + ∑ ∑ +24⋅∑ ∑ 3 ,6⋅Qinc
l mI m 1000 ninc n
=2
10 ∙ 30+40 ∙ 40+ 4 0 ∙ 60+4 0 ∙60 1, 3 ∙1 0+3 0 ∙ 4 0+40 ∙ 60
· 2+ 3· 290+1 , 3 + + 24·1·8·3,6·10=
1000 1000
1435,64m³/zi

K ⋅U gm⋅n gm
Q nI zi max = ∑ U tl⋅ntl +∑ ∑ 1000
zi
+24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Q inc
l mI m
=3 ninc n

1 0 ∙3 0+ 4 0 ∙ 4 0+4 0∙ 60+ 4 0 ∙ 60 1 0 ∙ 3 0+40 ∙ 6 0+ 40∙ 60+ 40 ∙60

· 13+200 ·1 , 3 +1 ,3 · +
1000 1000
24·1·8·3,6·10=14715,8m³/zi

U ⋅ntI K o⋅K zi⋅U gm⋅n gm

Q nI orar max = ∑ 24tI +∑ ∑
24⋅1000
+ ∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc 3· 13+200 · 290
l mI m n inc n
= 24 · 100 +
2 ,5 ∙ 1, 3 ∙10 , 2 ,5 ∙ 1, 15 ∙ 8 ,83
+ +1 , 8 ·3 , 6 · 10= 16010,86 m³/h
24 ·100 24 ·100

Q sI zi med=K sI⋅K pI⋅QnI zi med =1,10·1,05·14356,4=16581,64 m³/zi

Q sI zi max =K sI⋅K pI⋅QnI zi max =1,1·1,05·1475,8=16996,74m³/zi

Q sI orar max =K sI⋅K pI⋅QnI orar max =1,1·1,05·16010,86=18492,74m³/h

Consideram: K p =1,10

K s =¿1,05

49
Q sI zi med [ m3 / s]=1, 157⋅10−5⋅Q s zi med [ m3 / zi ] =1,736,74·10−5 ·16581,64=0,2879 m³/s

Q sIzi max [ m3 /s ]=1 , 157⋅10−5⋅Q s zi max [m3 /zi ] =110630,5·10−5 ·16996,74=0,1880 m³/s

Q sI orar max [m3 /s ]=2 ,778⋅10−4⋅Q s orar max [m3 / h ] =306,543·10−4·1842,54 =0,5668 m³/s

2.3 Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului şi cerinţei de

apă de alimentare din zona agrozootehnica a localitatii

Necesarul de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică a centrului populat se

exprimă prin următoare mărimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de apă de
alimentare pentru zona agrozootehnică QnZ zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de apă
de alimentare pentru zona agrozootehnică Q nZ zi max [m3/zi] şi debitul necesarului orar maxim de
apă de alimentare pentru zona agrozootehnică QnZ orar max [m3/h].

Structura fiecăruia dintre debitele caracteritice ale necesarului de apă Q nZ pentru

alimentarea unităţilor industriale este următoarea:

Q nZ =Q nZa+Q nZg+ Q nZi (1.21)

în care: QnZa [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru îngrijirea animalelor trebuie să
includă necesarul de apă pentru consumul biologic al animalelor, necesarul tehnologic de apă
pentru evacuarea dejecţiilor, spălarea şi dezinfectarea halelor, prepararea hranei, întreţinerea
instalaţiilor tehnologice, necesarul pentru obiectele anexă ale halelor de creştere a animalelor;

QnZg [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru nevoi igienico-sanitare care trebuie să
includă apa pentru funcţionarea instalaţiilor sanitare, întreţinerea clădirilor şi spaţiilor
administrative (spălarea pardoselii, pereţilor, etc.) din unităţile agrozootehnice, precum şi pentru
funcţionarea cantinelor, punctelor medicale, spălătoriilor de rufe, etc. aferente acestora;

50
QnZi [m3/zi, m3/h] – debitul necesarului de apă pentru incendii care trebuie să includă apa
rezervată pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Relaţiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de apă de alimentare din zona
agrozootehnică a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt următoarele:

K piZo⋅q Zo⋅N Zo U gp⋅ngp

QnZ zi med=∑ +∑ ∑ +24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc
1000 1000
o pZ p r inc r
(1.22)

K ziZo⋅K piZ o⋅q Zo⋅N Zo K zi⋅U gp⋅n gp

QnZ zi max =∑ +∑ ∑ +24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc
1000 1000
o pZ p r inc r
(1.23)
K oZo⋅K ziZo⋅K piZo⋅q Zo⋅N Zo K ⋅K ⋅U ⋅n
QnZ orarmax =∑ + ∑ ∑ o zi gp gp + ∑ ∑ 3 ,6⋅Qinc
24⋅1000 p Z p 24⋅1000
o r inc r
(1.24)

în care: o – indice referitor la categoriile de animale;

qZo [m3/1000animalezi] – necesarul specific total de apă, care ia valori în funcţie de

categoria i de animale şi de tipul sistemului de evacuare a dejecţiilor corespunzător
fiecărei categorii i de animale (vezi tabelul 1.15);

NZo – numărul de animale din categoria o;

KpiZo – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor admisibile de apă în incinta
unităţilor zootehnice în funcţie de categoria de animale (vezi tabelul 1.14);

KziZo – coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic care este în funcţie de categoria o

de animale (vezi tabelul 1.14);

KoZo – coeficientul de neuniformitate a debitului orar care este, de asemenea, în funcţie de

categoria o de animale (vezi tabelul 1.14);

pZ – indice referitor la numărul de unităţi agrozootehnice din zona agrozootehnică ;

p – indice referitor la numărul de folosinţe;

Ugm – numărul de unităţi din mărimea caracteristică a folosinţei: persoane, clădiri,

schimburi, vehicule, etc. sau combinaţii: persoaneschimburi, vehiculeschimburi, etc. în
perioada considerată (în cazul de faţă pe zi);

51
 ngm [l/unitate sau combinaţii de unităţi caracteristice ale folosinţei] – necesarul specific de
apă corespunzător unităţilor sau combinaţiilor de unităţi ale folosinţei (vezi tabelul 1.7);

Kzi, Ko – coeficienţi de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1), respectiv

coeficientul de variaţie orară (vezi tabelul 1.2);

rinc – indice referitor la numărul de incendii simultane la unităţi agrozootehnice;

r – indice referitor la numărul clădirilor din unitatea agrozootehnică atinsă de incendiu;

Qinc [l/s] – debitul specific de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor din clădiri,
ţinându-se seama de volumul Vn [m3] al clădirii r atinsă de incendiu şi gradul de rezistenţă
la foc al clădirilor, cu valori orientative indicate în tabelele 1.11, 1.12, 1.13.

Tabelul 1.14 [7]

Coeficienţi
Categorii de animale
KpiZ KziZ KoZ

Porcine 1 1 2 – 2,5

Gâşte 1,1 1,1 2

Raţe şi boboci 1 2 2

Celelalte categorii 1,1 1,1 2 – 2,5

Valorile caracteristice ale debitului cerinţei de apă de alimentare din zona agrozootehnică
a centrului populat [7] se determină pe baza valorilor caracteristice ale necesarului de apă din
zona agrozootehnică, cu următoarele relaţii:

Q sZ zi med=K sZ⋅K pZ⋅Q nZ zi med (1.25)

Q sZ zi max =K sZ⋅K pZ⋅QnZ zi max (1.26)

Q sZ orar max =K sZ⋅K pZ⋅QnZ orar max (1.27)

în care: QnZ zi med [m3/zi], QnZ zi max [m3/zi], QnZ orar max [m3/h] – valorile caracteristice ale debitului
necesarului de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică;

52
 KsZ – coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
apă şi canalizare (pentru pregătirea soluţiilor de reactivi, spălarea componentelor staţiei
de tratare, spălarea colectoarelor de canalizare), care are valoarea 1,10;

KpZ – coeficient care ţine seama de acoperirea pierderilor în aducţiune şi reţelele de

distribuţie, care se stabileşte prin calcule în funcţie de soluţiile tehnologice şi care se
poate considera maxim 1,05 în lipsa datelor necesare;

Exprimarea debitelor caracteristice QsZ zi med [m3/zi], QsZ zi max [m3/zi] şi QsZ orar max [m3/h] ale
cerinţei de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică în [m3/s] se poate face prin
transformare utilizând relaţiile similare 1.9, 1.10, şi 1.11.

Necesar de apă specific

qZ o
Tabelul 1.15 [7] 3
[ m /1000animalezi]
Categorii de animale
Evacuarea dejecţiilor

hidraulică mecanică

- vieri pentru reproducţie 36 -

- scroafe de montă şi gestaţie 36 -

- scroafe lactante 100 -

Porcine
- tineret porcin pentru reproducţie 31 -

- porci la îngrăşat 31 -

- tineret porcin în creştere 13 -

- vaci cu lapte 120 100

- junici 18 – 27 luni 90 70

- viţei 0 – 6 luni 25 20
Taurine
- tineret bovin 6 – 18 luni 60 40

- tineret bovin la îngrăşat 6 – 24

70 50
luni

Ovine - oi şi berbeci - 10

53
 - tineret ovin şi caprin - 5

- capre adulte - 13

- cabaline adulte - 50
Cabaline
- tineret cabalin - 30

- femele gestante şi iepuri pentru

- 0,7
carne

Iepuri - femele lactante şi iepuri pentru

- 1,5
reproducţie

- tineret 28 – 80 zile şi broiler - 1,0

- nutrii adulte - 25
Animale - tineret nutrii - 7
pentru
blană - vulpi - 7

- nurci - 3

- găini adulte rase uşoare - 0,35

- tineret înlocuire rase uşoare - 0,26

- găini adulte rase grele - 0,46

- tineret înlocuire rase grele - 0,46

- pui (broiler) de găină - 0,29

Păsări - curci adulte - 0,90

- tineret înlocuire curci - 0,50

- pui (broiler) de curci - 0,96

- gâşte - 1,50

- raţe - 1,50

- boboci - 0,80

54
REZOLVARE:

K piZo⋅q Zo⋅N Zo U gp⋅ngp

Q nZ zi med=∑ +∑ ∑ +24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Q inc
o 1000 pZ p 1000 r inc r
=2·
(25 ∙ 36+75 ∙36 +75 ∙100+75 ∙ 31+300 ∙31+100 ∙ 13)
+ 2·
1000
(1500 · 0 ,35+ 1500· 0 , 4 0+1500+2000 ∙ 0 ,10) (10 · 3 0+40 ∙ 4 0+ 4 0 · 60)
+ +
1000 1000
(10 · 3 0+4 0∙ 6 0+ 4 0 · 60)
+ 0= 51,53m³/zi
1000

K ziZo⋅K piZ o⋅q Zo⋅N Zo K zi⋅U gp⋅n gp

QnZ zi max =∑ +∑ ∑ +24⋅∑ ∑ 3 , 6⋅Qinc
o 1000 pZ p 1000 r inc r
= 59,53 m³/zi

K oZo⋅K ziZo⋅K piZo⋅q Zo⋅N Zo K o⋅K zi⋅U gp⋅n gp

QnZ orarmax =∑ +∑ ∑ +∑ ∑ 3,6⋅Qinc
o 24⋅1000 pZ p 24⋅1000 r inc r
= 12,736m³/h

Q sZ zi med=K sZ⋅K pZ⋅Q nZ zi med =1,1·1,05·51,53=1614,467 m³/zi

Q sZ zi max=K sZ⋅K pZ⋅QnZ zi max =1,1·1,05·59,53 =1254,058 m³/zi

Q sZ orar max=K sZ⋅K pZ⋅QnZ orar max = 1,1·1,05· 12,736=1633,013 m³/h

Qszzimed =¿¿ 1614,467·1,157·10−5 = 0,0186m³/s

Qszzimax =¿¿1254,0588·1,157·10−5 = 0,014509m³/s

Qszorar max =¿¿1633,0139 ·2,778·10−4=0,4536 m³/s

2.4 Determinarea debitelor caracteristice ale cerinţei totale de

apă de alimentare a localitatii

Valorilor caracteristice ale debitului cerinţei totale de apă de alimentare a centrului

populat, respectiv debitul total zilnic mediu Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], debitul total zilnic maxim

55
Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] şi debitul total orar maxim Qs tot orar max [m3/h, m3/s], se determină cu
următoarele relaţii:

Q s tot zi med =Q s zi med +Q sI zi med +QsZ zi med (1.28)

Q s tot zi max =Q s zi max +Q sI zi max +Q sZ zi max (1.29)
Q s tot orar max =Q s orar max +Q sI orar max +QsZ orar max (1.30)

în care:Qs zi med [m3/zi, m3/s], Qs zi max [m3/zi, m3/s], Qs orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu,
zilnic maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona rezidenţială a centrului
populat;

QsI zi med [m3/zi, m3/s], QsI zi max [m3/zi, m3/s], QsI orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu, zilnic
maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona industrială a centrului
populat;

QsZ zi med [m3/zi, m3/s], QsZ zi max [m3/zi, m3/s], QsZ orar max [m3/h, m3/s] – debitele zilnic mediu, zilnic
maxim şi orar maxim ale cerinţei de apă de alimentare pentru zona agrozootehnică a centrului
populat.

REZOLVARE:

Q s tot zi med =Q s zi med +Q sI zi med +QsZ zi med =1736,74+ 14356,4 + 51,53= 1614,467m³/zi

Q s tot zi max =Q s zi max +QsI zi max +QsZ zi max = 110630,55+ 14715,8+ 59,53 =
1254,0588m³/zi

Q s tot orar max =Q s orar max +Q sI orar max +QsZ orar max = 306,543+ 1610,96+ 12,736 = 1633,0139 m³/h

Qs tot zimed = 1614,467·1,157·10−5 =0,0186 m³/s

Qs tot zimax = 1254,0588·1,157·10−5 =0,014509m³/s

Qs tot orar max = 1633,0139 ·2,778·10−4=0,4536 m³/s

2.5 Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate produse si

evacuate din localitate

Valorile caracteristice ale debitului de ape uzate evacuate din centrul urban, respectiv
debitul de ape uzate zilnic mediu Q u zi med [m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate zilnic maxim Q u zi max

56
[m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate orar maxim Q u orar max [m3/h, m3/s] şi debitul de ape uzate orar
minim Qu orar min [m3/h, m3/s] se stabilesc în funcţie de valorile caracteristice similare ale cerinţei
totale de apă de alimentare a centrului populat, cu următoarele relaţii [2, 3]:

Qu zi med =0 , 8⋅Q stot zi med (1.31)

Qu zi max=0 ,8⋅Qs tot zi max (1.32)

Qu orar max =0 , 8⋅Qs tot orar max (1.33)

1
Q u orar min= ⋅p⋅Qu zi max
24 (1.34)

în care: Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], Qs tot zi max [m3/zi, m3/s] şi Qs tot orar max [m3/h, m3/s] sunt valorile
caracteristice ale debitului cerinţei totale zilnice medii, zilnice maxime, respectiv orare maxime
de apă de alimentare ale centrului populat şi unităţilor industriale şi agrozootehnice aferente;

p – coeficient adimensional în funcţie de numărul de locuitori ai centrului populat (vezi tabelul

1.16).

Tabelul 1.16 [2, 3]

Numărul
1001 - 10001- 50001 – >
de < 1000
10000 50000 100000 100000
locuitori

p 0,18 0,25 0,35 0,60 0,75

REZOLVARE:

Qu zi med =0 , 8⋅Q stot zi med =0,8 ·0,0186 = 0,01488m³/zi

Qu zi max =0 ,8⋅Qs tot zi max = 0,8·0,014509 = 0,01160m³/zi

57
Qu orar max =0, 8⋅Qs tot orar max = 0,8·0,4536= 0,3628m³/zi

1
Qu orar min= ⋅p⋅Qu zi max 1
24 = 24 ·0,35·0,4536 = 0,006615 m³/h

Qu zimed =1,157·10−5 ·0,01488 = 1,721 m³/s

Qu zimax =1,157·10−5 ·0,01160= 0,1342 m³/s

Qu orar max=2,778·10−4·0,3628 = 0.100785 m³/s

Qu orar min=2,778·10−4·0,00615 =0.18057m³/s

Capitolul 3 . Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali

ai obiectelor tehnologice de pe linia apei ale statiei de epurare.

Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze principalele obiecte tehnologice:

 instalatie de sitare cu gratar plan

 deznisipator cu sectiunea dreptunghiulara cuplat cu deversor proportional.
 separator de grasimi cu insuflare de aer la joasa presiune
 decantor primar longitudinal
 bazin cu namol active cu aerare pneumatic
 decantor secundar longitudinal .

3.1. Determinarea parametrilor dimensionali si functionali ai instalatiei de sitare cu gratar

plan

58
Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai instalatiei de sitare cu gratar
plan se face utilizand un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori ale parametrilor:

Parametrii functionali:

PROGRAM DE CALCUL AL PARAMETRILOR PRINCIPALI AI ECHIPAMENTULUI DE SITARE

CU GRÃTAR PLAN SI GREBLE DE CURÃTARE PE LANTURI

DATE DE INTRARE

Date cu privire la debitele de apã uzatã cu retineri grosiere care pãtrund în grãtar

Quorarmax [m3/h] - debitul orar maxim de apã uzatã a localitãtii

deservite de statia de epurare

Quorarmax  0.1007858

Quorarmin [m3/h] - debitul orar minim de apã uzatã a localitãtii

deservite de statia de epurare

Quorarmin  194.86

z - coeficient care tine seama de neuniformitatea debitului apelor

de canalizare introduse în statie (conform STAS 1846 - 90 are

valori între 2 - 4, în conditii normale având valoarea 2)

z  2

Ni - numãrul de locuitori ai localitatii deservite de statia de epurare

Ni  31000

59
k - coeficient de variatie zilnicã a debitului de substante retinute

pe grãtare sau site, care are valori între 2 - 5

k  4

r [kg/m3] - densitatea retinerilor de pe suprafata activã a grãtarului

(cu umiditate initialã), care are valori între 750 - 950 kg/m3

r  800

wi [%] - umiditatea initialã a retinerilor de pe suprafata activã a

grãtarului

wi  80

ru [kg/m3] - densitatea substantei uscate din retinerile de pe

suprafata activã a grãtarului (cu umiditate initialã),

care are valori între 1600 - 2000 kg/m3

ru  1800

vcmax [m/s] - viteza maximã de curgere a curentului de apã în canalul

din amontele grãtarului plan, care are valori recomandate

de 0,7 - 0,9 m/s

vcmax  0.9

vcmin [m/s] - viteza minimã de curgere a curentului de apã în canalul

din amontele grãtarului plan, care are valoarea

recomandatã de 0,4 m/s

vcmin  0.4

vtmax [m/s] - viteza limitã admisibilã de trecere a apei printre barele

grãtarului plan, care are valori recomandate de 1 - 1,3 m/s

vtmax  1.3

Date cu privire la grãtarul plan cu greble de curãtare pe lanturi

60
B [mm] - valorile din gama tipodimensionalã ale lãtimii canalului

în care se amplaseazã canalul plan

 900 
 1000
 
 1200
 1400
 1650
 
B   1900
 2000
 
 2200
 2300
 2400
 
 2700

sb [mm] - grosimea profilului barelor grãtarului, care poate lua

valori între 8 - 10 mm

sb  10

eb [mm] - distanta dintre barele grãtarului

( la modelul de echipament de sitare cu grãtar plan considerat

drept referintã, eb poate avea doar valorile 6mm, 10 mm, 12 mm,

20 mm, 30 mm, 40 mm respectiv 60 mm)

eb  10

beta - coeficient în functie de profilul barelor grãtarului plan, care are urmãtoarele valori:
2,42 - pentru bare cu profil tip a, 1,83 - pentru bare cu profil de tip b, 1,67 - pentru bare cu
profil de tip c,

1,033 - pentru bare cu profil de tip d, 0,92 - pentru bare cu profil

de tip e, 1,79 - pentru bare cu profil de tip f (vezi STAS 12431 - 86)

beta  1.67

b [mm] - spatiul total dintre suprafata activã a grãtarului plan si peretii laterali al canalului,
care la modelul de echipament de sitare

cu grãtar plan considerat drept referintã are valoarea de 400 mm

61
b  400

hmax [mm] - înãltimea maximã a curentului de apã care trece prin grãtar, care la modelul
de echipament de sitare cu grãtar plan considerat drept referintã are valoarea de 3000
mm

hmax  3000

[rad] - unghiul de înclinare a suprafetei active a grãtarului plan

fatã de orizontalã, care are valori între 0,7854 - 1,309 rad

(45 - 75 grade) la grãtarele rare, si de 0,7854 - 1,5701 rad

(45 - 90 grade) cu valori uzuale de 1,0472 - 1,1345 rad

(60 - 65 grade) la grãtarele dese

  1.0472

Hga [mm] - înãltimea pozitiei gurii de alimentare a transportorului -

compactor fatã de marginea superioarã a canalului în care

este montat grãtarul plan, care la modelul de echipament de

sitare cu grãtar plan considerat drept referintã are valorile

incate în matricea Hga, în functie de valorile

tipodimensionale ale lãtimii B a canalului în care este montat grãtarul si ale

înãltimii h a curentului de apã uzatã

din acesta

 600 600 
 600 600 
 
 600 800 
 600 900 
 600 1100

 
Hga   800 1300
 900 1400
 
 1000 1500
 1100 1600
 1100 1600
 
 1300 1700

62
igreb - numãrul de greble de curãtare ale grãtarului plan, care în mod

uzual este o greblã, iar în anumite cazuri de exceptie, în care

se doreste o raclare mai accentuatã, putând fi douã greble

igreb  1

topr [h] - perioada de timp dintre douã functionãri succesive ale greblei

de curãtare a grãtarului, cu valori orientative între 0,03 - 0,4 h

topr  0.2

Lrli [mm] - distanta (în lungul cadrului grãtarului) de la radier la axa

rotilor de întoarcere, independente, a lanturilor greblelor,

care poate lua valori între 250 - 400 mm

Lrli  325

vg [m/s] - viteza de deplasare a greblei de raclare, care are valori recomandate de 0,1 -
0,25 m/s

vg  0.15

g [kg/m3] - densitatea materialului din care este confectionatã grebla de

curãtare a grãtarului; în cazul în care aceasta este

confectionatã din otel valoarea lui g este de 7850 kg/m3

g  7850

gg - coeficientul global de frecare al greblei si materialului antrenat de

aceasta cu suprafata activã a grãtarului, care poate avea valori

între 0,08 - 0,1

gg  0.1

mc - randamentul total al sistemului de antrenare a greblei, care

poate avea valori de 0,8 - 0,85

mc  0.85

au [m2/s] - vâscozitatea cinematicã a apei uzate la temperatura

63
 medie anualã

6
au  1.01  10

g [m/s2] - acceleratia gravitationalã

g  9.81

Date cu privire la transportorul - compactor

Dm [mm] - diametrul melcului, care are valori recomandate

între 200 - 400 mm

Dm  250

[rad] - unghiul de referintã al înclinarii axei

transportorului - compactor fatã de orizontalã

o  0.25

Ltot [mm] - lungimea activã a transportorului - compactor,

care are valori recomandate între 3500 - 6000 mm

Ltot  5000

LAT [mm] - lungimea zonelor de alimentare si transport ale

transportorului - compactor considerate împreunã,

reprezentând 60 - 70% din lungimea activã Ltot

LAT  3500

LC [mm] - lungimea zonei de compactare a transportorului - compactor,

reprezentând 25 - 30% din lungimea activã Ltot

LC  1250

LE [mm] - lungimea zonei de evacuare a transportorului - compactor,

având o valoare recomandatã egalã cu diametrul Dm al melcului

LE  250

dam [mm] - diametrul arborelui melcului transportorului - compactor,

64
 cu valori recomandate astfel încât dam/Dm=0,15 - 0,25

dam  40

steava [mm] - grosimea tevii din care este confectionat arborele

melcului transportorului - compactor, care are valori

recomandate de 4 -10 mm

steava  8

steava [mm] - grosimea tablei din care este confectionatã spira

melcului transportorului - compactor, care are valori

recomandate de 1,5 - 3mm

sspira  2

tur [rot/min] - turatia melcului transportorului - compactor,

care are valori recomandate între 3 - 20 rot/min

tur  4

a [kg/m3] - densitatea materialului din care este confectionat arborele

melcului transportorului - compactor; în cazul în care acesta

este confectionat din otel valoarea lui a este de 7850 kg/m3

a  7850

s [kg/m3] - densitatea materialului din care este confectionat spira

melcului transportorului - compactor; în cazul în care aceasta

este confectionatã din otel valoarea lui s este de 7850 kg/m3

s  7850

- coeficient de umplere a sectiunii jgheabului melcului transportorului -

compactor, care pentru retineri cu umiditatea initialã poate avea valori

între 0,1 - 0,35

  0.2

65
fAT - coeficient global de rezistentã la înaintare a materialului prin zonele

de alimentare si transport ale transportorului - compactor, care

poate lua valori între 1,2 - 2

fAT  1.5

fC1 - coeficient global de rezistentã la înaintare a materialului prin

portiunea zonei de compactare a transportorului - compactor

caracterizatã de lungimea LC1, care poate lua valori între 1,8- 2,5

fC1  2.2

rulrad - coeficient de rezistentã la rulare în lagãre, pe directie radialã,

cu valori recomandate de 0,08 pentru lagãre de alunecare,

0,015 pentru rulmenti radiali cu bile sau role si 0,02 pentru

rulmenti radial - axiali

rulrad  0.02

rulax - coeficient de rezistentã la rulare în lagãre, pe directie axialã,

cu valori recomandate de 0,08 pentru lagãre de alunecare,

0,015 pentru rulmenti radiali cu bile sau role si 0,02 pentru

rulmenti radial - axiali

rulax  0.02

r1rulrad [mm] - raza medie de rulare a lagãrului 1, pe directie radialã

r1rulrad  26.25

r1rulax [mm] - raza medie de rulare a lagãrului 1, pe directie axialã

r1rulax  26.25

r2rulrad [mm] - raza medie de rulare a lagãrului 2, pe directie radialã

r2rulrad  26.25

wc [%] - umiditatea retinerilor în stare compactatã, la evacuarea din

66
 transportorul - compactor

wc  60

apa [kg/m3] - densitatea apei obtinutã prin deshidratare-compactare

apa  1000

hgemin [mm] - valoarea limitã minimã a înãltimii gurii de evacuare a

transportorului compactor, recomandat 1400 mm

hgemin  1400

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE SI PARAMETRILOR

PRINCIPALI AI GRÃTARULUI PLAN CU MECANISM DE CURÃTARE

Determinarea debitelor caracteristice de apã uzatã si retineri ale grãtarului plan

Determinarea debitului de calcul Qc de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei de
epurare

Pentru cazul în care statia de epurare este racordatã la un sistem de canalizare unitar sau mixt,
debitul Qc [m3/h] de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei
de epurare se face conform procedurii PC=1.

Pentru cazul în care statia de epurare este racordatã la un sistem de canalizare separativ, debitul
Qc [m3/h] de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei de
epurare se face conform procedurii PC=2.

Alege procedura PC doritã:

PC  1

Qc  ( z  Quorarmax) if PC 1
Quorarmax if PC 2

Qc [m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde

în instalatiile de sitare ale statiei de epurare

3
Qc  2.207  10

Determinarea debitului de verificare Qv de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare ale statiei
de epurare

Qv  Quorarmin

67
Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în instalatiile de sitare

ale statiei de epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este

racordatã aceasta

3
Qv  1.563  10

Determinarea cantitãtii specifice a de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

318.61665
a  1.1351289
1.5
eb

a [l/om.an] - cantitatea de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor

de sitare

a  11.211

Determinarea debitului Qvrzi volumic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

a  Ni  k
Qvrzi 
1000  365

Qvrzi [m3/zi] - debitul volumic zilnic de retineri pe suprafetele active

ale instalatiilor de sitare

Qvrzi  3.809

Determinarea debitului Qmrzi masic zilnic de retineri pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

Qmrzi  r  Qvrzi

Qmrzi [kg/zi] - debitul masic zilnic de retineri pe suprafetele active

ale instalatiilor de sitare

3
Qmrzi  3.047 10

Determinarea masei mruzi zilnice de substantã uscatã din retinerile de pe suprafetele active
ale instalatiilor de sitare

100  wi
mruzi  Qmrzi 
100

mruzi [kg/zi] - masa zilnicã de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) din

68
 retinerile de pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

mruzi  609.369

Determinarea volumului Vruzi zilnic de substantã uscatã din retinerile de pe suprafetele active ale
instalatiilor de sitare

mruzi
Vruzi 
ru

Vruzi [m3/zi] - volumul zilnic de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) din

retinerile de pe suprafetele active ale instalatiilor de sitare

Vruzi  0.339

Determinarea parametrilor dimensionali si cinematici ai grãtarului plan

Alegerea valorii efective Be a lãtimii canalului în care este montat grãtarul:

Alegerea valorii efective Be [mm] a lãtimii canalului în care este montat grãtarul, se face pe baza
valorilor din sirul tipodimensional de valori B indicat anterior

Be  B
3

3
Be  1.4  10

Determinarea lãtimii efective Bg a grãtarului plan

Bg  Be  b

Bg [mm] - lãtimea efectivã a grãtarului plan

3
Bg  1  10

Determinarea latimii lb a profilului barelor grãtarului plan

lb  5  sb

lb [mm] - lãtimea profilului barelor grãtarului plan

lb  50

Determinarea numãrului nb de bare ale grãtarului plan

Bg  sb
nb 
sb  eb

nb - numãrul de bare ale grãtarului plan

69
nb  50.5

Se impune o valoare întreagã pentru nb, modificându-se pe cât posibil valoarea

Bg astfel încât relatia anterioarã sã fie satisfãcutã:

nb  50

Bg  nb  ( sb  eb )  sb

Bg  990

Determinarea raportului t dintre suprafata totalã de trecere a apei prin grãtar si suprafata activã
totala a grãtarului

nb  eb
t 
Bg

t - raportul dintre suprafata totalã de trecere a apei prin grãtar

si suprafata activã totalã a grãtarului

t  0.505

Determinarea raportului s dintre suprafata frontalã totalã a barelor grãtarului (care se opune trecerii
apei prin grãtar) si suprafata activã totala a grãtarului

( nb  1)  sb
s 
Bg

s - raportul dintre suprafata frontalã totalã a barelor grãtarului

si suprafata activã totalã a grãtarului

s  0.515

Determinarea numãrului ig de grãtare active (instalatii de sitare active ) necesare în statia de epurare
si a înãltimii h a curentului de apã uzatã care trece printr-un grãtar activ

Determinarea numãrului ig de grãtare active (instalatii active de sitare) necesare în statia de epurare si a
înãltimii h a curentului de apã care trece printr-un grãtar activ se face dupã urmãtorul algoritm:

1. Determinarea înãltimii teoretice ht [mm] a curentului de apã uzatã care trece prin grãtarul plan
corespunzãtoare debitului de calcul Qc

Qc
ht  277.78
t  Bg  vtmax

ht  943.17

70
2. Determinarea numãrului de grãtare active (instalatii active de sitare) necesare în statia de epurare

ig  i1
while ht  i  hmax
i i 1
i

ig - numãrul de grãtare active necesare în statia de epurare

ig  1

3. Determinarea debitelor caracteristice de apã uzatã si retineri corespunzãtoare unui grãtar activ

3. Determinarea debitelor caracteristice de apã uzatã si retineri corespunzãtoare unui grãtar activ

Qc
Qc1 
ig

Qc1 [m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã corespunzãtor

unui grãtar activ

3
Qc1  2.207 10

Qv
Qv1 
ig

Qv1 [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã corespunzãtor unui grãtar activ

3
Qv1  1.563 10

Qvrzi
Qvrzi1
ig

Qvrzi1[m3/zi] - debitul volumic zilnic de retineri pe suprafata activã a unui grãtar activ

Qvrzi1  3.809

Qmrzi
Qmrzi1
ig

Qmrzi1[kg/zi] - debitul masic zilnic de retineri pe suprafata activã a unui grãtar activ

3
Qmrzi1  3.047 10

mruzi
mruzi1
ig

71
mruzi1 [kg/zi] - masa zilnicã de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) din

retinerile de pe suprafata activã a unui grãtar activ

mruzi1  609.369

Vruzi
Vruzi1 
ig

Vruzi1 [m3/zi] - volumul zilnic de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) din

retinerile de pe suprafata activã a unui grãtar activ

Vruzi1  0.339

5. Determinarea înãltimii h [mm] a curentului de apã uzatã care trece printr-un grãtar activ,
corespunzãtoare debitului de calcul Qc1

Qc1
h  277.78
t  Bg  vtmax

h  943.17

Determinarea vitezei efective v de curgere a apei uzate în amontele canalului în care este montat
grãtarul

Qc1
v  277.78
h  Be

v [m/s] - viteza efectivã de curgere a apei în amontele canalului

în care este montat grãtarul

v  0.464

Valoarea viteza efective v de curgere a apei în amontele canalului în care este montat grãtarul

trebuie sã respecte urmãtoarea conditie vcmin < v < vcmax

vcmin  0.4

vcmax  0.9

Dacã conditia impusã vitezei v nu este respectatã atunci este necesar sã se aleagã alte valori din sirul
tipodimensional pentru lãtimea efectivã Be a canalului în care este montat un grãtar activ

si sã se reia algoritmul pânã când conditia este respectatã

Determinarea pierderii de sarcinã hg la trecerea curentului de apã uzatã prin grãtarul activ

72
Determinarea pierderii de sarcinã hg la trecerea curentului de apã uzatã printr-un grãtar activ se face
dupã urmãtorul algoritm:

1. Verificarea conditiei cu privire la regimul de curgere, si anume: Re < 10000

3
10  vtmax  eb
Re 
au

Re - valoarea numãrului Reynolds la curgerea curentului de apã uzatã prin grãtar

8
Re  1.287 10

2. Determinarea coeficientului de rezistentã la trecerea apei prin grãtar (formula lui Kirschmer)

4
3
  beta   sb   sin( )
 
 eb 

- coeficientul de rezistentã la trecerea apei prin grãtar (formula lui Kirschmer)

  1.446

3. Determinarea pierderii de sarcinã hg la trecerea curentului de apã uzatã printr-un grãtar activ

2
vtmax
hg   
2 g

hg [m col apã] - pierderea de sarcinã la trecerea curentului de apã uzatã

printr-un grãtar activ

hg  0.125

Determinarea înãltimii hav a curentului de apã uzatã în avalul canalului în care este montat grãtarul
plan

3
hav  h  10  hg

hav [mm] - înãltimea curentului de apã uzatã în avalul canalului în care este montat grãtarul
plan

hav  818.594

Determinarea înãltimii H a canalului în care este montat grãtarul plan

H  ( h  500) if h  3000
( h  1000) if h 3000

73
Hc [mm] - înãltimea canalului în care este montat grãtarul plan

3
H  1.601 10

Determinarea lungimii Lg (în lungul cadrului) a suprafetei active a grãtarului plan

H
Lg 
sin ( )

Lg [mm] - lungimea (în lungul cadrului) a suprafetei active a grãtarului plan

3
Lg  1.849 10

Determinarea înãltimii Hga la care se gãseste gura de alimentare a transportorului - compactor

fatã de marginea superioarã a canalului în care este montat grãtarul plan

i  0 if Be 900
1 if Be 1000
2 if Be 1200
3 if Be 1400
4 if Be 1650
5 if Be 1900
6 if Be 2000
7 if Be 2200
8 if Be 2300
9 if Be 2400
10 if Be 2700

i - indice cu privire la valoarea aleasã a lãtimii Be a canalului în care este montat

grãtarul plan activ, din sirul tipodimensional de valori ale lui Be

i3

j  0 if h 3000
1 if h  3000

j - indice cu privire la valoarea înãltimii h a curentului de apã uzatã care trece

printr-un grãtar plan activ

j 1

Hga  900
i j

74
Hga [mm] - înãltimea la care se gãseste gura de alimentare a

transportorului - compactor fatã de marginea superioarã

a canalului în care este montat grãtarul plan

Determinarea lungimii L (în lungul cadrului) între axele rotilor de antrenare, respectiv de întoarcere,
ale lanturilor pe care sunt montate greblele de curãtare

Hga
i j
L  Lg   Lrli  500
sin ( )

L [mm] - lungimea (în lungul cadrului) între axele rotilor de antrenare, respectiv

de întoarcere, ale lanturilor pe care sunt montate greblele de curãtare

3
L  3.063 10

Determinarea parametrilor dimensionali, cinematici, dinamici si

energitici ai mecanismului de curãtare cu greble pe lanturi

Determinarea timpului tg în care grebla de curãtare a grãtarului executã cursa activã

3
10 L
tg 
vg

tb[s] - timpul în care grebla de curãtare a grãtarului executã cursa activã

tg  20.419

Determinarea timpului tc în care grebla de curãtare a grãtarului executã un ciclu întreg de lucru

Determinarea timpului tc în care grebla de curãtare a grãtarului executã un ciclu întreg de lucru se face
dupã urmãtorul algoritm:

1. Se alege tipul lanturilor pe care se monteazã greblele de curãtare din urmãtoarele variante (STAS -
5174): TL=1 Lant 10B-1

TL=2 Lant 12A-1

TL=3 Lant 12B -1

TL=4 Lant 16A-1

TL=5 Lant 16B -1

Varianta aleasã este:

75
TL  2

2. Pasul p [mm] al lanturilor pe care se monteazã greblele de curãtare este:

p  15.875 if TL 1
19.05 if TL 2
19.05 if TL 3
25.4 if TL 4
25.4 if TL 5

p  19.05

3. Se alege numãrul zl de dinti al rotilor de lant (la aceste tipuri de lanturi numãrul minim de dinti este de
13 - 15,

iar numãrul favorabil este de 17 - 21)

Numãrul zl ales de dinti al rotilor de lant este:

zl  35

4. Se determinã diametrul ddrl [mm] de divizare al rotilor de lant

p
ddrl 

sin  
 zl 
ddrl  212.518

5. Se determinã timpului tg [s] în care grebla de curãtare a grãtarului executã un ciclu întreg de lucru

3
10  (   ddrl  2  L)
tc 
vg

tc[s] - timpul în care grebla de curãtare a grãtarului executã un ciclu

întreg de lucru

tc  45.29

Impunerea volumului Vg a greblei de curãtare a grãtarului plan

Se impune, din considerente constructive, în corelatie cu dimensiunile grãtarului plan,

volumul Vg [m3] al greblei de curãtare a grãtarului:

Vg  0.0012

76
Determinarea greutãtii Gg a greblei de curãtare a grãtarului plan

Gg  Vg  g  g

Gb [N] - greutatea greblei de curãtare a grãtarului

Gg  92.41

Determinarea greutãtii Gm a materialului antrenat de grebla de curãtare a grãtarului plan

Qmrzi  topr  g
Gm 
24

Gm [N] - greutatea materialului antrenat de grebla de curãtare a grãtarului plan

Gm  249.08

Determinarea greutãtii Ggm ale greblei de curãtare si a materialului antrenat de aceasta

Ggm  Gg  Gm

Ggm [N] - greutatea greblei si materialului antrenat de aceasta

Ggm  341.49

Determinarea fortei Fr necesarã ridicãrii greblei si a materialului antrenat de aceasta pe suprafata

anterioarã a grãtarului

Fr  Ggm  sin ( )

Fr [N] - forta necesarã ridicãrii greblei si a materialului antrenat de aceasta pe suprafata

anterioarã a grãtarului

Fr  295.739

Determinarea fortei Ff de frecare a greblei si a materialului antrenat de aceasta cu suprafata

anterioarã a grãtarului

Ff  gg  Ggm  cos ( )

Ff [N] - forta de frecare a greblei si a materialului antrenat de aceasta cu suprafata

anterioarã a grãtarului

Ff  17.074

Determinarea puterii Pmg necesarã ridicãrii greblei si a materialului antrenat de aceasta pe suprafata
anterioarã a grãtarului

Pmg  ( Fr  Ff )  vg

77
Pmg [W] - puterea necesarã ridicãrii greblei si a materialului antrenat de aceasta pe
suprafata anterioarã a grãtarului

Pmg  46.922

Determinarea puterii Pactg necesarã actionãrii mecanismului de curãtare a grãtarului plan

Pmg
Pactg 
mc

Pactg [W] - puterea necesarã actionãrii mecanismului de curãtare a grãtarului plan

Pactg  55.202

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE SI PARAMETRILOR

PRINCIPALI AI TRANSPORTORULUI - COMPACTOR

Determinarea debitelor caracteristice de retineri si apã obtinutã prin deshidratare ale

transportorului-compactor

Determinarea debitului volumic Qvalim de alimentare a transportorului-compactor

5
Qvalim  1.157  10  Qvrzi1

Qvalim [m3/s] - debitul volumic de alimentare a transportorului-compactor

5
Qvalim  4.407 10

Determinarea debitului masic Qmalim de alimentare a transportorului-compactor

Qmalim r  Qvalim

Qvalim [kg/s] - debitul masic de alimentare a transportorului-compactor

Qmalim  0.035

Determinarea masei specifice mmsur de substantã uscatã a retinerilor din transportorul-compactor

100  wi
mssur  Qmalim
100

mssur [kg/s] - masa spacificã de substanta uscatã (cu umiditate 0 ) a

retinerilor din transportorul-compactor

3
mssur  7.05  10

78
Determinarea debitului masic Qmdc de material deshidratat si compactat

100
Qmdc  mssur 
100  wc

Qmdc [kg/s] - debitul masic de material

deshidratat si compactat

Qmdc  0.018

Determinarea debitului volumic Qvdc de material deshidratat si compactat

Qvdc  
mssur   Qmdc  mssur 
 
 ru   apa 

Qvdc [m3/s] - debitul volumic de material

deshidratat si compactat

5
Qvdc  1.449 10

Determinarea coeficientului de variatie a volumului materialului în timpul procesului de deshidratare-

compactare

Qvalim
 
Qvdc

- coeficientul de variatie a volumului materialului în timpul

procesului de deshidratare-compactare

  3.041

Determinarea debitelor volumic Qvapa si masic Qmapa de apã obtinutã prin deshidratare-compactare

Qvapa  Qvalim  Qvdc

Qvapa [m3/s] - debitul volumic de apa obtinutã prin deshidratare-compactare

5
Qvapa  2.957 10

Qmapa  Qmalim  Qmdc

Qmapa [kg/s] - debitul masic de apa obtinutã prin deshidratare-compactare

Qmapa  0.018

Determinarea parametrilor dimensionali, cinematici, dinamici si

79
energitici ai transportorului-compactor

Determinarea unghiului de înclinarea fatã de orizontalã a melcului transportorului-compactor

Valoarea unghiului [rad] se determinã prin rezolvarea ecuatiei f()=0, a cãrei solutie este.

hgemin  Dm  cos (  )  Hga

i j Be
f (  )    Ltot
sin (  ) cos (  )

  o

sol  root ( f (  )  )

sol [rad] - solutia ecuatiei f()=0

sol  0.21

r  sol

r[rad] - unghiul de înclinare fatã de orizontalã a melcului

transportorului compactor

r  0.21

180
g  sol 


g [grade] - unghiul de înclinare fatã de orizontalã a melcului

transportorului compactor

g  12.042

Determinarea coeficientului c care tine seama de înclinarea fatã de orizontalã a melcului

transportorului-compactor

1
c 
0.9909083 0.027280093  r 
180

  

c - coeficient care tine seama de înclinarea fatã de orizontalã

a melcului transportorului-compactor

c  0.758

80
Determinarea valorilor pT, pCint, pCies, pCml ale pasului melcului din zonele de alimentare si
transport si de compactare ale transportorului-compactor

10
7.63358 10  Qvalim
pT 
Dm 2
 dam
2   tur    c
pT [mm] - pasul melcului în zonele de alimentare si transport ale

transportorului-compactor

pT  91.096

pCint  pT

pCint [mm] - pasul melcului la intrarea în zona de compactare a

transportorului-compactor

pCint  91.096

10
7.63358 10  Qvalim
pCies 
Dm2  dam2  tur    c
pCies [mm] - pasul melcului la iesirea din zona de compactare a

transportorului-compactor

pCies  5.992

pCint  pCies
pCml 
2

pCml [mm] - pasul mediu al melcului din zona de compactare a

transportorului-compactor dacã variatia sa în aceastã zonã este liniarã

pCml  48.544

Determinarea lungimii LC1 din zona de compactare a transportorului-compactor în care materialul

este aglomerat fãrã a fi însã presat si compactat, în cazul unei variatii liniare a pasului melcului în zona
de compactare

1
LC1  LC 
 

LC1[mm] - lungimea din zona de compactare a transportorului-compactor în care

81
materialul este aglomerat fãrã a fi însã presat si compactat, în cazul unei variatii liniare a pasului
melcului în zona de compactare

LC1  352.046

Determinarea valorii ppres a pasului melcului din zona de compactare a transportorului-compactor

din punctul (caracterizat de lungimea LC1) în care jgheabul s-a umplut complet

1
ppres  pT     ( pT  pCies)

   

ppres [mm] - valoarea pasul melcului din zona de compactare a

transportorului-compactor din punctul (caracterizat de lungimea LC1) în care

jgheabul s-a umplut complet

ppres  67.127

Determinarea valorii medii pC1ml a pasului melcului din zona caracterizatã de lungimea LC1 în cazul
în care variatia pasului melcului în zona de compactare a transportorului-compactor este liniarã

pT  ppres
pC1ml 
2

pC1ml [mm] - valoarea medie a pasul melcului din zona caracterizatã de

lungimea LC1 în care variatia pasului melcului în zona de compactare a

transportorului-compactor este liniarã

pC1ml  79.111

Determinarea valorilor vT, vCint, vCies, vCml, vC1ml ale vitezei de avans a materialului în zonele de
alimentare si transport si de compactare ale transportorului-compactor

pT  tur
vT 
60000

vT [m/s] - viteza de avans a materialului în zonele de alimentare

si transport ale transportorului-compactor

3
vT  6.073 10

pCint  tur
vCint 
60000

vCint [m/s] - viteza de avans a materialului la intrarea în zona de compactare a

transportorului-compactor

82
 3
vCint  6.073 10

pCies  tur
vCies 
60000

vCies [m/s] - viteza de avans a materialului la iesirea din zona de compactare a

transportorului-compactor

4
vCies  3.995 10

pCml  tur
vCml 
60000

vCml [m/s] - viteza medie de avans a materialului în zona de compactare a

transportorului-compactor dacã variatia pasului melcului în zona de

compactare este liniarã

3
vCml  3.236 10

ppres  tur
vC1ml 
60000

vC1ml [m/s] - viteza medie de avans a materialului în zona caracterizatã de lungimea LC1
în cazul în care variatia pasului melcului în zona de compactare a transportorului-
compactor este liniarã

3
vC1ml  4.475 10

Determinarea timpilor tAT, TCl, tC1l în care materialul parcurge zonele de alimentare si transport si de
compactare ale transportorului-compactor

LAT
tAT 
1000  vT

tAT [s] - timpul în care materialul parcurge zonele de alimentare si transport ale

transportorului-compactor

tAT  576.318

LC
tC1 
1000  vCml

tCl [s] - timpul în care materialul parcurge zona de compactare a

83
 transportorului-compactor dacã variatia pasului melcului în zona de
compactare este liniarã

tC1  386.249

LC1
tC1l 
1000  vC1ml

tC1l [s] - timpul în care materialul parcurge zona caracterizatã de lungimea LC1 în
cazul în care variatia pasului melcului în zona de compactare a transportorului-compactor
este liniarã

tC1l  78.667

Determinarea masei maxime mTAT de material transportatã în zonele de alimentare si transport

ale transportorului-compactor

mTAT  Qmalim tAT

mTAT [kg] - masa maximã de material transportatã în zonele de alimentare si transport ale
transportorului-compactor

mTAT  20.316

Determinarea masei maxime mTC1 de material transportatã în zona definitã de lungimea LC1 din zona
de compactare a transportorului-compactor

mTC1  Qmalim tC1l

mTC1 [kg] - masa maximã de material transportatã în zona definitã de lungimea LC1 din
zona de compactare a transportorului-compactor

mTC1  2.773

Determinarea greutãtii maxime GTAT a materialului transportat în zonele de alimentare si

transport ale transportorului-compactor

GTAT  mTAT  g

GTAT [N] - greutatea maximã a materialului transportat în zonele de alimentare si

transport ale transportorului-compactor

GTAT  199.303

Determinarea greutãtii maxime GTC1 a materialului transportat în zona definitã de lungimea LC1 din
zona de compactare a transportorului-compactor

GTC1  mTC1  g

84
GTC1 [N] - greutatea maximã a materialului transportat în zona definitã de lungimea LC1
din zona de compactare a transportorului-compactor

GTC1  27.205

Determinarea fortei FTAT rezistente la transportul materialului în zonele de alimentare si transport

ale transportorului-compactor

FTAT  fAT  GTAT  cos (  )  GTAT  sin (  )

FTAT [N] - forta rezistentã la transportul materialului în zonele

de alimentare si transport ale transportorului-compactor

FTAT  338.97

Determinarea fortei FTC1 rezistente la transportul materialului în zona definitã de lungimea LC1
din zona de compactare a transportorului-compactor

FTC1  fC1  GTC1  cos (  )  GTC1  sin (  )

FTC1 [N] - forta rezistentã la transportul materialului în zona definitã de lungimea LC1 din zona de
compactare a transportorului-compactor

FTC1  64.72

Determinarea puterii PT necesare transportãrii materialului de cãtre transportorul-compactor

PT  FTAT  vT  FTC1  vC1ml

PT [W] - puterea necesarã transportãrii materialului de cãtre

transportorul-compactor

PT  2.348

Determinarea greutãtii Gmelc a melcului transportorului-compactor

Determinarea greutãtii Gmmelc a melcului transportorului-compactor se face dupã urmãtorul algoritm:

1. Determinarea volumului Varb[m3] a arborelui melcului transportorului-compactor pentru

urmãtoarele

variante constructive:

Varianta var = 1: arborele melcului transportorului-compactor este confectionat din otel rotund

85
Varianta var = 2: arborele melcului transportorului-compactor este confectionat din teavã din otel

Alege varianta var doritã:

var  2

Varb  7.85  10 10dam2  Ltot if var 1

  10 9  steava  ( dam  steava )  Ltot if var 2

3
Varb  4.021 10

2. Determinarea masei marb [kg] a arborelui melcului transportorului-compactor

marb  Varb  a

marb  31.567

3. Determinarea masei msp [kg] a spirei melcului transportorului-compactor

mspct  10
9
 s   Dm  dam   sspira  LAT  1
 
 2  cos  atan 
  dam  

  pT  

mspct [kg] - masa spirei melcului în zona în care pasul melcului este constant

mspct  9.831

mspvar  10
9
 s   Dm  dam   sspira  LC  1
 
 2  cos  atan 
  dam  

  pCml  

mspvar [kg] - masa spirei melcului în zona în care pasul melcului este variabil

mspvar  5.718

msp  mspct  mspvar

msp [kg] - masa spirei melcului transportorului-compactor

msp  15.549

4. Determinarea masei mmelc [kg] a melcului transportorului-compactor

mmelc  marb  msp

mmelc [kg] - masa melcului transportorului-compactor

mmelc  47.116

86
5. Determinarea distantei Lcm [mm] de la centrul de masã al melcului transportorului-compactor pânã la
capãtul

anterior 1 al acestuia

 marb  Ltot    mspct  LAT   mspvar   LAT  2  LC

     
Lcm 
 2   2   3 
marb  mspct  mspvar

3
Lcm  2.566 10

6. Determinarea greutãtii Gmmelc [N] a melcului transportorului-compactor

Gmelc  mmelc  g

Gmelc  462.205

Determinarea reactiunilor R1n, R1a, R2n din lagãrele melcului transportorului-compactor

( Ltot  Lcm)  Gmelc  cos (  )

R1n 
Ltot

R1n [N] - reactiunea normalã din lagãrul din capãtul 1al melcului transportorului-
compactor

R1n  218.004

R1a  Gmelc  sin (  )

R1a [N] - reactiunea axialã din lagãrul din capãtul 1al melcului transportorului-compactor

R1a  114.351

Lcm  Gmelc  cos (  )

R2n 
Ltot

R2n [N] - reactiunea normalã din lagãrul din capãtul 2 al melcului transportorului-
compactor

R2n  229.832

Determinarea momentelor Mf1, Mf2 de frecare din lagãrele melcului transportorului-compactor

3
Mf1  10  ( rulrad  R1n  r1rulrad  rulax  R1a  r1rulax)

Mf1[Nm] - momentul de frecare din lagãrul din capãtul 1al melcului transportorului-compactor

Mf1  0.174

87
 3
Mf2  rulrad  R2n  r2rulrad  10

Mf2 [Nm] - momentul de frecare din lagãrul din capãtul 2

al melcului transportorului-compactor

Mf2  0.121

Determinarea puterii PL necesare învingerii frecãrilor din lagãrele melcului transportorului-compactor

  tur
PL  ( Mf1  Mf2) 
30

PL [W] - puterea necesarã învingerii frecãrilor din lagãrele melcului

transportorului-compactor

PL  0.124

Determinarea puterii PD necesare deshidratãrii si compactãrii materialului prelucrat de transportorul-

compactor

1
PD 
6
0.0024558858 5.966144 10  Dm

PD [W] - puterea necesarã deshidratãrii si compactãrii

materialului prelucrat de transportorul-compactor

3
PD  1.037 10

Determinarea puterii Ptc necesare actionãrii transportorului-compactor

Ptc  PT  PL  PD

Ptc [W] - puterea necesarã actionãrii transportorului-compactor

3
Ptc  1.039 10

Parametrii dimensionali:

 sb [mm ] = grosimea profilului barelor gratarului

88
 sb = 10 mm
 lb [mm] = lãtimea profilului barelor grãtarului plan
l b=50 mm
 Lg [mm]= lungimea suprafetei active a gratarului plan
Lg =1891 mm
 eb [mm] - distanta dintre barele grãtarului
e b=10 mm
 nb - numãrul de bare ale grãtarului plan
n b=50
 Bg [mm] - lãtimea grãtarului plan
Bg =1001 mm
 H [mm] - înãltimea canalului în care este montat grãtarul plan

H [mm] = 1638 mm

 ht [mm]= inaltimea apei

ht = 1138 mm
 ig - numãrul de grãtare active necesare în statia de epurare
i g =1 (se prevede inca o instalatie de rezerva)
 L[mm]= lungimea totala a gratarului plan
L= 3105 mm
 α[rad] - unghiul de înclinare a suprafetei active a grãtarului plan fatã de orizontalã
α=1,0472 rad = 60˚

3.2. Deznisipator cu sectiune dreptunghiulara cuplat cu deversor proportional

În staţiile de epurare a apelor uzate urbane se întâlnesc două categorii principale de

echipamente pentru separarea impurităţilor prin sedimentare, şi anume: deznisipatoarele şi
decantoarele.
Deznisipatoarele sunt instalaţii utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor
minerale cu dimensiuni mai mari de 0,2 – 0,25 mm, care în timpul procesului de lucru se depun
pe radierul echipamentului, şi care poartă denumirea generică de „nisip” (trebuie menţionat
faptul că nisipul rezultat în deznisipatoarele staţiilor de epurare a apelor uzate menajere conţine
pe lângă particule minerale şi mici cantităţi de substanţe organice care îi conferă acestuia un
ridicat grad de nocivitate).
Deznisipatoarele fac parte din treapta mecanică a staţiilor de epurare a apelor uzate fiind
amplasate în mod curent după echipamentele de sitare şi înaintea separatoarelor de grăsimi, sau
dacă acestea nu sunt utilizate, a decantoarelor primare.
Deznisipatoarele cele mai frecvent utilizate în staţiile de epurare actuale se clasifică după
mai multe criterii, şi anume:
89
 - după direcţia de curgere a apei:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangenţiale;
- după modul în care se realizează circulaţia apei:
- deznisipatoare cu curgere gravitaţională;
- deznisipatoare cu antrenare mecanică a curentului de apă;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (aerate);
- după modul în care se evacuează nisipul:
- deznisipatoare cu evacuare manuală;
- deznisipatoare cu evacuare mecanică;
- deznisipatoare cu evacuare hidraulică.
Deznisipatoarele cu secţiune dreptunghiulară şi colectare mecanică/ hidraulică sunt
compuse din următoarele componente principale (vezi figura 3.2.1.): compartimentele de
deznisipare (poziţia I), deversorul proporţional (poziţia II), podul rulant de colectare a nisipului
(poziţia III), sistemul de evacuare şi spălare a nisipului (poziţia IV) şi jgheabul drenant
longitudinal pentru deshidratarea nisipului (poziţia V).
Compartimentele de deznisipare 1 sunt construite din beton armat şi au, în secţiune
transversală, formă dreptunghiulară. În cazul în care deznisipatorul este prevăzut cu sistem de
colectare mecanică a nisipului, în partea dinspre amonte a compartimentelor de deznisipare sunt
prevăzute başele 2.
La acest tip de deznisipatoare, compartimentele de deznisipare sunt prevăzute cu
deversoare proporţionale care au următoarele funcţiuni: menţinerea unei viteze orizontale medii
constante a curentului de apă uzată prin compartimentele de deznisipare, indiferent de valoarea
debitului; determinarea facilă a valorii debitului curentului de apă care străbate compartimentul
de deznisipare, pe baza unui singur parametru şi anume înălţimea lamei de apă de pe deversor.
Deversorul proporţional este de forma unui ecran 3 în care este prevăzută o decupare cu un
contur de o formă specială.
Podul rulant de colectare a nisipului 4 este compus din platforma 5, sistemul de rulare 6,
sistemul de propulsie 7 care asigură deplasarea podului rulant şi, după caz, cu sistemul 8 de
colectare mecanică cu lamă racloare a nisipului sau cu sisteme hidraulice de colectare – evacuare
a nisipului (prin pompare sau prin sifonare) care la deplasarea podului rulant îl absorb de pe
radierul deznisipatorului şi îl transportă şi evacuează hidraulic în jgheabul drenant de
deshidratare a nisipului plasat adiacent deznisipatorului.
Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe compartimente de deznisipare.
În cazul când deserveşte simultan mai multe compartimente de deznisipare, podul rulant este
echipat cu sisteme de colectare/colectare – evacuare a nisipului poziţionate corespunzător pentru
fiecare compartiment de deznisipare în parte şi care pot fi comandate independent.
În cazul în care compartimentele de deznisipare sunt dotate cu sisteme de colectare
mecanică, nisipul este strâns în başele din amontele compartimentelor de unde este evacuat prin
pompare prin intermediul unor pompe 9 aflate în cămine adiacente başelor şi evacuat prin
sistemele de conducte 10 în jgheaburile de deshidratare 11. În anumite cazuri sunt prevăzute şi
90
instalaţii de spălare 12 în care, înainte de evacuarea în jgheaburile de deshidratare, nisipul este
spălat în scopul îndepărtării particulelor de natură organică.

Fig 3.2.1. Deznisipator cu secţiune dreptunghiulară cu colectare mecanică şi evacuare

hidraulică a nisipului

Jgheaburile drenante pentru deshidratarea nisipului sunt situate de regulă alături de

deznisipatoare, paralel cu acestea. Dacă nu se impun din punct de vedere constructiv anumite
restricţii legate de spaţiu, cotele de poziţionare ale jgheaburilor pot fi apreciate pe baza
indicaţiilor din figura 3.2.2. (în care sunt indicate cotele de poziţionare atât pentru cazul
evacuării hidraulice a nisipului prin sifonare, caz care poate fi aplicabil şi la deznisipatoarele
longitudinale cu colectare mecanică a nisipului, cât şi pentru cazul evacuării hidraulice a
nisipului prin pompare). În figura 3.2.2. este prezentată o secţiune transversală a unui jgheab
pentru deshidratarea nisipului.

Fig. 3.2.2 Jgheab drenant pentru deshidratarea nisipului

91
 Pentru calculul parametrilor de functionare si pentru dimensionare s-a folosit un Soft de
proiectare. S-au obtinut urmatoarele valori:

Parametrii functionali:

 Qc [m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde

în deznisipatorul din cadrul statiei de epurare.
Qc= 2716 m3/h

 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în deznisipatorul din cadrul
statiei de epurare indiferent de sistemul de canalizare la care este racordatã aceasta.
Qv= 686,689 m3/h

 Cniszi [m3/zi] - cantitatea zilnicã de nisip evacuatã din deznisipator.

Cniszi = 2,747 m3/zi

 mniszi [kg/zi] - masa zilnicã de nisip evacuate din deznisipator.

mniszi = 7279 kg/zi

Parametri dimensionali:

 L [m] - lungimea deznisipatorului.

L = 15 m

 Bcomp [m] - latimea unui compartiment activ al deznisipatorului.

Bcomp= 3,2 m
 idez - numãrul de compartimente active necesare în deznisipator.
idez = 1 (+1 de rezerva)
 hc [m] - înãltimea apei în compartimentele active ale deznisipatorului corespunzãtoare
debitului de calcul de apã uzatã.
hc = 0,786 m

 hnis [mm] - înãltimea nisipului sedimentat între douã evacuãri

consecutive în rigolele compartimentelor active ale
deznisipatorului.
hnis = 14,306 mm

 H [m] - înãltimea compartimentelor deznisipatorului.

H = 1,395 m
92
  Bpr [mm] - lãtimea platformei podului rulant, cu valori uzuale între
900 - 1500 mm.
Bpr= 1500 mm

 Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant.

Lpr = 4300 mm

 Lcjdn [m] - lungimea compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului.

Lcjdn = 3,625 m

 Lãtimea lcjdn [m] - a compartimentelor jgheaburilor de dezhidratare a nisipului se

impune din motive constructive (spatiu disponibil, utilizarea unor elemente prefabricate,
etc).
lcjdn = 0,45 m

 Htotcdn[m] - înãltimea totalã a compartimentelor jgheabului de dezhidratare a nisipului.

Htot cdn = 1,039 m

 dcdjdn [m] - distanta recomandatã dintre compartimentele de deznisipare si jgheaburile

de dezhidratare a nisipului
d cdjdn = 0,95 m

3.3. Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai separatorului de

grasimi cu insuflare cu aer de joasa presiune

93
Separator de grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune cu evacuarea grăsimilor prin remuu
pozitiv

Separator de grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune cu evacuarea grăsimilor cu pod

raclor (secţiune transversală)

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai separatorului de grasimi

cu insuflare cu aer de joasa presiune se face cu un soft specializat din care rezulta urmatoarele
valori:

Parametrii functionali :

 Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în separatorul de grãsimi.

94
 Qc =¿ 27470 m³/zi
 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în separatorul de grãsimi din
cadrul statiei de epurare.
Qv = 2716 m³/h
 Qaer [m3/h] - debitul de aer care trebuie insuflat în bazinul separatorului de grãsimi.
Qaer = 686,689 m³/h
 v r[m/h]= viteza de ridicare a particulelor de grasime.
v r=12 m/h
 Qvsp [m3/zi] - debitul volumic zilnic de substante plutitoare din apa uzatã.
Qvsp =0,603 m³/zi

Parametrii dimensionali :

1.Dimensiunile caracteristice ale compartimentelor separatorului de grasimi:

 b [m] - lãtimea compartimentului la partea inferioarã .

b= 1 m

 H [m] - adâncimea apei în compartimentele separatorului de grãsimi .

H= 2 m

 B1 [m] - lãtimea compartimentului separatorului de grãsimi.

B1=3 m

 αg[rad] - unghiul de înclinare a peretilor laterali ai compartimentului, fatã de vertical.

αg =26,565 ˚

 Lsg [m] =lungimea utilã a separatorului de grãsimi.

Lsg = 31,791 m

 i csg= numãrul de compartimente active ale separatorului de grãsimi.

i csg=3 (mai punem inca 3 de rezerva)

 L1 sg [m] - lungimea utilã a unui compartiment activ al separatorului de grãsimi.

L1 sg= 10,597 m

 V sg [m3] - volumul separatorului de grãsimi

V sg = 127,165 m³

 t [h] - timpul mediu de trecere a apei prin separatorul de grãsimi

t= 0,111 h

 v L [m/s] - viteza longitudinalã de curgere a apei prin separatorul de grãsimi

v L= 0,026 m/s

95
  h v [m] - supraînãltarea peretilor jgheaburilor de colectare a grãsimilor peste nivelul
aferent debitului de calcul
h v= 0,802 m

2.Dimensiunile platformei podului rulant:

 L pr [mm] - lungimea platformei podului rulant.

L pr = 4300 mm

 B pr [mm] - lãtimea platformei podului rulant, cu valori uzuale între 900 - 1500 mm.
B pr = 1500 mm

3.4. Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului

primar longitudinal

Decantor longitudinal primar cu colectarea nămolului cu racloare pe lanţuri

Secţiune transversală printr-un decantor longitudinal cu colectarea nămolului cu racloare pe

lanţuri
96
Determinarea parametrilor principali si functionali ai decantorului primar longitudinal se
determina printr-un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori:

Parametrii functionali:

 Qc[m³/zi] - debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar .

Qc = 27470 m³/zi

 Qch[m3/h] - debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar .

Qch= 1144 m³/h
 Qv [m3/h] - debitul de verificare de apã uzatã care pãtrunde în decantorul primar.
Qv =2716 m³/h
 Vnp [m3/zi] - volumul de nãmol primar retinut zilnic în decantor.

V np = 120,896 m³/zi

 iev - numãrul de evacuãri zilnice de nãmol din decantorul primar.

i ev =6

 Vev [m3] - volumul de nãmol primar depus în decantor între douã evacuãri successive.
V ev = 20,149 m³
 Vd [m3] - volumul decantorului.
V d =1717 m³
 u= viteza de sedimentare in decantor.
u= 1,1
 vo [m/s] - viteza orizontalã maximã de curgere a apei în decantor.
v 0= 0,01 m/s
 tc [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de calcul.
t c= 1,5 h
 tv [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de verificare.
t v = 0,5 h
 icd - numãrul de compartimente active necesare în decantor.
i cd = 2 (prevedem 2 de rezerva)

Parametrii dimensionali:

97
Dimensiunile caracteristice ale compartimentului decantorului:

 b1 [m] - latimea compartimentelor decantorului

b 1= 9 m
 b2 [m] - latimea compartimentelor decantorului la nivelul radierului
b 2= 8,3 m
 L [m] - lungimea compartimentelor decantorului
L= 57,802 m
 hu [m] - înãltimea utilã a compartimentelor decantorului
hu = 2,95 m
 hs [m] - înãltimea zonei de sigurantã a compartimentelor decantorului
h s= 0,4 m
 hn [m] - înãltimea stratului neutru din compartimentele decantorului
h n= 0,2 m
 hd [m] - înãltimea stratului de decantare din compartimentele decantorului
h d= 0,45 m
 H [m] - înãltimea totalã a compartimentelor decantorului
H= 4 m
 Vu [m³] - volumul util al compartimentelor decantorului
V u= 1535 m³
 E [m] - ecartamentul cãilor de rulare ale podurilor rulante racloare ale compartimentelor
decantorului
E= 8,9 m
 Lb [m] - lungimea baselor de colectare a nãmolului din compartimentele decantorului
Lb = 2 m
 h b[m]= inaltimea baselor
h b= 1,5 m
 h namcopm [m] - înãltimea nãmolului depus în compartimentele decantorului între douã
evacuãri consecutive
h namcopm= 0,019 m

Dimensiunile platformei podului rulant:

 B pr [mm]= latimea platformei podului rulant
B pr =1500 mm
 Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant
L pr = 9300 mm
 E [m] - ecartamentul trenului de rulare a podului rulant
E= 8,9 m

98
3.5 Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai bazinului cu namol
activ cu aerare pneumatic

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai bazinului cu namol activ cu

aerare pneumatica se face utilizand un soft specializat din care rezulta urmatoarele valori:

Parametrii functionali :

 Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã

Qc = 27470 m3/ zi
 Qch [m3/h]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în bazinul de aerare cu
nãmol activ din cadrul statiei de epurare
Qch = 1144 m3/h
 QRmax [m3/h] - debitul maxim admis în exploatare de recirculare a nãmolului activat
preluat din decantorul secundar si reintrodus în bazinul de aerare

QR max = 801,138m3/h

 Qv [m3/h] - debitul de verificare, de apã uzatã care pãtrunde în bazinul de aerare cu

nãmol activ din cadrul statiei de epurare

Qv= 1946 m3/h

 L5 [kg/zi] - cantitatea de substantã organicã (exprimatã în CBO5) care intrã în statia de
epurare într-o zi

L5= 9339 kg/zi

 L5B [kg/zi] - cantitatea de substantã organicã (exprimatã în CBO5) care intrã în treapta
biologicã a statiei de epurare într-o zi prin apa uzatã influentã

99
 L5B= 7004 kg/zi

 ηM=eficienta treptei mecanice

ηM= 25%

 ηB=eficienta privind reducerea substantelor organice

ηB= 85%

 CBO5 [mg/dm3] - comsumul biochimic de oxigen al apei uzate a localitãtii deservite de

statia de epurare, cu valori orientative pentru apele uzate urbane brute între 100 - 400 mg/dm3

CBO5 = 340 mg/dm3

 CN[Kg/m³]= concentratie de namol active din bazinul de aerare

CN= 2,5 kg/m³

 ION [kg/kg.zi] - încãrcarea organicã a nãmolului activ din bazinul de aerare

ION = 0.812kg/kg.zi
 IOB [kg/m³.zi] - încãrcarea organicã a bazinului de aerare
IOB =2,029 kg/m³.zi
 GN [kg] - cantitatea totalã de nãmol activat care se gãseste în bazinul de aerare

GN= 8630 kg

 R [%] - coeficientul de recirculare a nãmolului activat

R=60%

 QR [m3/zi] - debitul de nãmol activat recirculat

QR = 16480 m3/zi
 CO [kg/zi] - capacitatea de oxigenare necesara proceselor de epurare biologicã

CO= 10080 kg/zi

 Nex [kg/zi] - cantitatea de nãmol biologic activat în exces

Nex= 6809 kg/zi

 V [m3] - volumul util al bazinului de aerare

V= 3452 m³
 t [h] - timpul de aerare corespunzãtor debitului de calcul

100
 t=3,016 h

Caracteristicile dimensionale ale bazinului de aerare:

 Hp=inaltimea bazinului
Hp=5m
 Bp=latimea bazinului
Bp =6,25 m
 Lp=lungimea bazinului
Lp = 110,461 m
 Lj=lungimea a jheaburilor de distributie fractionatã a apei uzate si nãmolului recirculat
Lj = 70 m
 Hptot= înãltimea totalã a bazinului de aerare în cazul echipãrii acestuia cu sisteme de
aerare pneumaticã
Hp tot = 5,52 m
 Qaer = cantitatea necesarã de aer în cazul sistemelor de aerare pneumaticã
Qaer = 9331 m3/h
 dorif - dimensiunea orificiilor sistemelor de distributie a aerului
dorif = 0,25 mm

3.6 Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului

secundar longitudinal

Determinarea parametrilor principali dimensionali si functionali ai decantorului secundar

longitudinal s-a efectuat utilizand un soft specializat din care a rezultat urmatoarele valori:

Parametrii functionali:

101
  Qc [m3/zi]- debitul de calcul de apã uzatã care pãtrunde în decantorul secundar din
cadrul statiei de epurare

Qc = 27470 m3/ zi
 Qch[m3/h] - debitul de calcul (dimensionare) de apã uzatã care pãtrunde în decantorul
secundar din cadrul statiei de epurare

Qch = 1144 m3/h

 QR max [m3/h] - debitul maxim de recirculare care pãtrunde în decantorul secundar din
cadrul statiei de epurare

QR max = 801,138m3/h
 Qv [m3/h] - debitul de verificare, de apã uzatã care pãtrunde în decantorul secundar din
cadrul statiei de epurare

Qv= 1946 m3/h

 Ao = suprafata orizontala
Ao = 1040 m2
 Csds [kg/zi] - cantitatea zilnicã de materii în suspensie din decantorul secundar
Csds= 116700 kg/zi
 Vns [m3/zi] - volumul de nãmol secundar retinut zilnic în decantor

Vns= 11560 m³/zi

 iev - numãrul de evacuãri zilnice de nãmol din decantorul secundar

iev=80

 Vev [m³] - volumul de nãmol secundar depus în decantor între douã evacuãri successive

Vev= 144,477 m³

 icd - numãrul de compartimente active necesare în decantor

icd=2 si prevedem inca doua

Parametrii dimensionali :

1.Dimensiunile decantorului:

 B=latimea compartimentului decantorului.

102
 B=8 m
 B1 = latimea compartimentului decantorului de la partea superioara.
B1 = 7,2
 B2 =latimea compartimentului decantorului in zona radierului.
B2 =7,3 m
 B3 =latimea rigolelor laterale de evacuare a apei limpezite.
B3 = 0,4 m
 Lu=lungimea utila a compartimentelor decantorului.
Lu= 68,45 m
 L= lungimea a compartimentelor decantorului.
L= 69,45 m
 hu [m] - înãltimea utilã a compartimentelor decantorului.
hu=3,3 m
 hs [m] - înãltimea zonei de sigurantã a compartimentelor decantorului.
hs=0,3 m
 hd [m] - înãltimea stratului de decantare din compartimentele decantorului .
hd=0,4 m
 H [m] - înãltimea totalã a compartimentelor decantorului.
H=4 m
 E [m] - ecartamentul cãilor de rulare ale podurilor rulante de evacuare a nãmolului ale
compartimentelor decantorului.
E=7,9 m
 Vu [m³] - volumul util al compartimentelor decantorului.
Vu= 1717 m³
 hnamcomp [m] - înãltimea nãmolului depus în compartimentele decantorului între douã
evacuãri consecutive.
hnamcomp= 0,139 m
 tdc [h] - timpul de decantare corespunzãtor debitului de calcul.
tdc=3 h.
2.Dimensiunile platformei podului rulant:
 Lpr [mm] - lungimea platformei podului rulant.
Lpr= 8300 mm
 Bpr= latimea platformei podului rulant.
Bpr=1500 m

103
 Bibliografie:
1. V.V. Safta, Magdalena–Laura Toma - Elemente de proiectare a echipamentelor şi
instalaţiilor din treapta mecanică a staţiilor de epurare a apelor uzate – Printech, 2003
(Medeea Company)

2. Florea Julieta, Robescu D. - Hidrodinamica instalaţiilor de transport hidropneumatic şi de

depoluare a apei şi aerului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

3. Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale, Bucuresti, Editura Tehnica, 1987.

4. STAS 1342/2-89 Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi industriale.

5. STAS 1478-90 Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii

fundamentale de proiectare.

6. STAS 12431-86 Grătare pentru staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Prescripţii
generale de proiectare.

7. http://www.google.ro/images

8. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/ecologie/tehnologii-si-echipamente-de-epurare-a-
apelor-uzate-75177.html

9. http://www.adiss.ro/ro/produse/echipamente-de-proces-137

104