INDUSTRIA COSMETICĂ ȘI ALTE SURSE DE

POLUARE A AERULUI INTERIOR

Cojocaru Valentina
Tudor Elena-Alexandra
PROFESOR COORDONATOR:

Ș.l.dr.ing. SAFTA VICTOR VIOREL

Tehnologii de protecţie a atmosferei şi de prevenire a poluării aerului

 CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. SOLUŢII CHIMICE PREZENTE ÎN
PARFUMURI ȘI PRODUSE DE UZ CASNIC
3. CALITATEA AERULUI INTERIOR ȘI
POLUAREA AERULUI INTERIOR
4. TEHNOLOGII DE COMBATERE A
POLUĂRII AERULUI INTERIOR
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
 1.INTRODUCERE
• Aproximativ jumătate din populația urbană monitorizată este
expusă la poluarea aerului. În România, cele mai mari probleme
se înregistrează în rândul aglomerărilor urbane, unde nivelul de
noxe și emisii este extrem de ridicat.

• Poluarea aerului interior este o preocupare serioasă, deoarece

afectează mai mulți oameni decât poluarea exterioară. Motivul
este că oamenii își petrec mai mult de 90% din timp în interior,
indiferent dacă sunt la birou sau acasă, fără să știe tipul de
poluanți prezenți în aerul interior.

• Produse precum parfumuri, bețișoare de tămâie,

împrospătătoare de cameră și produse de curățat, sunt încărcate
cu substanțe poluante.
 2. SOLUŢII CHIMICE PREZENTE ÎN
PARFUMURI ȘI PRODUSE DE UZ CASNIC
● Diferitele tipuri de produse parfumate, cum ar fi odorizantele
de cameră, parfumurile, produsele cosmetice sau chiar
lumânările parfumate au mai mult de 3000 de substanțe
chimice în ele. Unele dintre aceste substanțe chimice pot duce
la probleme de sănătate, cum ar fi probleme respiratorii și
astm.

● Nicio lege din SUA nu impune divulgarea tuturor

ingredientelor din produsele de consum parfumate. Protecțiile
privind divulgarea ingredientelor depind de produs. Pentru
toate produsele de consum parfumate, termenul general
„parfum” poate fi listat pe etichetă, sau un termen asemănător,
mai degrabă decât ingrediente specifice dintr-un parfum.
• Un „parfum” individual al unui produs este de obicei un amestec
complex de câteva zeci până la câteva sute de substanțe chimice,
în principal compuși sintetici, dintre aproape 3000 de compuși
documentați ca ingrediente de parfum.

Studiile anterioare care au analizat emisiile parfumate ale

produselor au constatat că relativ puține ingrediente au fost
dezvăluite publicului (Steinemann și colab. 2011). De exemplu,
Steinemann (2015) a găsit peste 156 de compuși organici volatili
(COV) emiși din 37 de produse parfumate de consum, cele mai
frecvente fiind limonenul, alfa-pinenul, beta-pinenul și alte
terpene. Dintre acești 156 de COV, 42 au fost clasificați ca fiind
periculoși sau toxici în conformitate cu legile federale ale SUA.
• Persoanele raportează probleme de sănătate atunci când sunt expuse
la produse parfumate în societate, altele decât prin utilizarea
intenționată a produselor. Mirosurile “la a doua mână” se referă la
expunerea indirectă sau involuntară la produse parfumate.

Ca răspuns, politicile fără parfum (similare cu politicile împotriva

fumatului) au fost implementate de către întreprinderi, agenții și
instituții în SUA și în alte țări (exemplu Centrul canadian pentru
sănătate și securitate la locul de muncă 2015) pentru a restricționa
utilizarea produselor parfumate în medii interioare, cum ar fi locurile
de muncă, școlile, spitalele și locurile publice.
 3. CALITATEA AERULUI INTERIOR ȘI
POLUAREA AERULUI INTERIOR

● Conform definiției Agenției Statelor Unite pentru Protecția Mediului, calitatea

aerului interior este calitatea aerului în interiorul și în jurul clădirilor și
structurilor, și se referă mai ales la sănătatea și confortul ocupanților clădirii.

● Între timp, poluarea aerului interior se referă la existența poluanților, cum ar

fi compușii organici volatili, particulele, compușii anorganici, substanțele
chimice fizice și factorii biologici, care se află la concentrații mari în aerul
interior al clădirilor neindustriale care poate avea impact negativ asupra
corpului uman.
• Pe măsură ce concentrațiile de poluanți în aer liber cresc, acestea sunt transportate din
exterior în mediul interior prin ventilație. Activitățile zilnice umane cauzează în general
poluarea aerului interior prin evacuarea de gaze reziduale, fum de tutun, pesticide, solvenți,
agenți de curățare, particule, praf, mucegai, fibre și alergeni.

Oamenii creează, de asemenea, condiții favorabile pentru dezvoltarea a milioane de

mucegai, ciuperci, polen, spori, bacterii, viruși și insecte, cum ar fi acarienii de praf și
gândaci. Sursele de ardere contribuie la emisiile de dioxid de carbon (CO2), dioxid de sulf
(SO2), dioxid de azot (NO2) etc în mediile aerului interior.
• Proiectarea și funcționarea sistemelor de ventilație au o influență semnificativă
asupra calității aerului interior. Datorită înlocuirii aerului interior învechit de aerul
proaspăt exterior, ventilația creează o calitatae a aerului adecvată și un mediu
interior sănătos.

• Există mai multe avantaje pentru funcționarea ventilației într-o clădire, inclusiv: (i)
Furnizarea de oxigen și aer proaspăt pentru respirația umană; (ii) diluarea
poluanților din aerul interior; (iii) utilizarea aerului exterior cu o concentrație
scăzută de aerosoli pentru a controla aerosolii din interiorul clădirilor;
4. TEHNOLOGII DE COMBATERE A POLUĂRII AERULUI
INTERIOR
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că poluarea aerului a provocat
aproximativ șapte milioane de decese premature în 2012, din care 4,3 milioane au fost
legate de poluarea aerului din interior (OMS 2014). S-a demonstrat că orice
îmbunătățire a calității aerului interior aduce beneficii directe sănătății și
productivității.
• Trei strategii de bază pot fi aplicate pentru a reduce
poluarea interioară și, prin urmare, pentru
îmbunătățirea calității aerului . Prima strategie se
concentrează pe controlul sursei de poluare, care
poate fi realizat prin îndepărtarea, închiderea sau
înlocuirea acesteia.
• O a doua strategie presupune îmbunătățirea sistemului de ventilație prin creșterea
cantității de aer exterior pentru a dilua concentrațiile de poluanți din interior. Cu toate
acestea, această alternativă nu neagă neapărat prezența poluanților peste o limită de
siguranță și poate implica riscul potențial de a aduce mai mulți poluanți din exterior și,
mai mult, este inconsecvent cu politici de economisire a energiei. În cele din urmă, a
treia strategie implică utilizarea tehnologiilor de purificare / tratament .

• Exemple de metode de purifcare a aerului: Filtrare

electronica, Purificarea botanică, ozonare,
Adsorbţie.
 5. CONCLUZII

• Numărul și tipul de compuși chimici identificați spațiul interior sunt în continuă

creștere, iar diversitatea proprietăților lor fizico-chimice îngreunează tratamentul
eficient. Emisiile parfumate ale produselor pot afecta nu numai calitatea aerului din
interior, ci și sănătatea umană, productivitatea la locul de muncă și bunăstarea
societății.

• Dezvoltarea produselor cu emisii mai mici și a conceptelor moderne de spațiu de locuit

include și aspecte preventive. Astăzi, multe probleme legate de încăperile interioare nu
au fost încă rezolvate. Cu toate acestea, numeroase activități din domeniile științei,
industriei și politicii contribuie la o îmbunătățire continuă a calității aerului interior
 6. BIBLIOGRAFIE

[1] Impactul poluării asupra pielii și eficacitatea adecvată-Testarea revendicărilor anti-poluare

[2] https://www.natulique.com/ro/cum-stopam-poluarea-aerului-in-saloanele-de-infrumusetare/
[3] https://www.kent.co.in/blog/why-room-fresheners-and-perfumes-are-bad-for-you/
[4] Produse de consum parfumate: expuneri și efectele emisiilor, Anne Steinemann
[5] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7215772/
[6] O revizuire a tehnologiilor de tratare a aerului interior, Angela Luengas, Astrid Barona, Cecile
Hort, Gorka Gallastegui, Vincent Platel și Ana Elias
[7] https://www.who.int/airpollution/household/interventions/technology/en/
[8] Poluarea aerului interior, Peter Pluschke, Hans Schleibinger